Edilii de pe traseul viitorului drum de mare viteză dintre Tureni și Dej vor să își impună punctul de vedere, cu toate că beneficiarul proiectului este CNAIR.
“Când s-a făcut proiectul tehnic al Drumului Expres (DEx 4), între A3 și DN1, proiectantul nu a ținut cont de ceea ce am cerut noi să fie introdus în proiect, pe motiv că modificările solicitate aduc costuri suplimentare. Nu poți să treci ca buldozerul peste niște decizii ale unor autorități locale și să fie executate lucrări care nu au primit aviz din partea noastră.
Este inadmisibil așa ceva. Pentru drumurile noastre comunale ni se cer autorizații de construire, exproprieri, la DEx 4 nu s-a ținut cont de nimic. Nu aș vrea să ne trezim din nou într-un dezastru total, cu localități blocate, terenuri ale oamenilor făcute ferfeniță, adică tot ce s-a întâmplat pe parcursul edificării DEx 4”, a avertizat Daniela Mănăilă, primarul comunei Tureni.
„Vocea Apahidei trebuie respectată”
“E un proiect esențial pentru dezvoltarea Apahidei și a întregii zone metropolitane, una dintre cele mai importante investiții în infrastructura de mobilitate regională. Am subliniat particularitățile și nevoile specifice ale Apahidei și am reiterat că acest drum trebuie să devină o soluție reală pentru o creștere sustenabilă, cu impact pozitiv asupra mobilității, calității vieții și dezvoltării economice a comunității noastre.
DEx Cluj – Dej va avea o lungime estimată de peste 60 km, patru benzi de circulație (două pe sens), noduri rutiere moderne care vor conecta localitățile traversate, va scurta semnificativ timpul de deplasare între cele două mari orașe ale județului.
Pentru Apahida, această investiție deschide noi oportunități: accesibilitate crescută pentru locuitori și investitori, reducerea traficului greu de tranzit din localitate, legături mai bune cu zonele industriale și logistice din apropiere. Vă asigur că vom avea o implicare activă și constantă în acest proiect, pentru a ne asigura că vocea comunității din Apahida este auzită și respectată”, a relatat primarul Apahidei, Cristina Belce.
API: „Finanțarea lipsește cu desăvârșire”
Asociația Pro Infrastructură condamnă atitudinea primarului din Tureni de a refuza aprobarea proiectului, considerând că principalele provocări nu sunt că denumirea este „drum expres Cluj – Dej, chiar dacă pleacă de la Tureni” și că „toate drumurile din comune vor deveni tehnologice și vor fi distruse”.
“Problemele mari sunt lipsa cu desăvârșire a finanțării, costurile ridicate, exproprierile, provocările tehnice prin dealurile de plastilină, faptul că nu va fi o prioritate națională în următorii 10 ani. Doamna Mănăilă vrea să obțină soluții faraonice de la proiectant și CNAIR, totul, evident, pe banii tuturor românilor, milioane de euro.
Fix așa cum i-a reușit cu viaductul de pe DC 85 peste un debleu adânc de pe legătura proaspăt inaugurată dintre A3 și DN1, deși drumeagul local putea fi deviat civilizat și ieftin folosind un alt pasaj executat la câteva sute de metri distanță.
Nu vom accepta risipa din banii publici doar ca să-și facă doamna primar PR în comună. Mai ales când toți suferim din cauza constrângerilor bugetare actuale și avem nevoie de fiecare leu disponibil ca să construim infrastructură de transport în toată țara”, atenționează API.
Variante avizate
- Roz (69 km): Tureni, Aiton, Cojocna, Apahida, Jucu, Bonțida, Dăbâca, Iclod, Gherla, Mintiu Gherlii, Dej, Cuzdrioara
- Mov (67 km): Tureni, Aiton, Feleacu, Cojocna, Apahida, Jucu, Bonțida, Dăbâca, Iclod, Gherla, Mintiu Gherlii, Dej, Cuzdrioara
Poate apărea a treia variantă
“Hoțul strigă hoțul” și în cazul exproprierilor. Faptul că oamenii ce au avut terenuri pe amplasamentul actualului DEx A3 – Tureni nu sunt încă despăgubiți, deși banii sunt puși în cont la CEC Bank încă de acum un an pentru întrega suprafață expropriată i se datorează 100% acestei primărițe”, susține fostul deputat Viorel Băltărețu.
“Au fost prezentate două variante de traseu și s-au discutat aspecte legate de conectivitatea cu localitățile din zonă, posibilele constrângeri urbanistice și necesitatea unor noduri de legătură eficiente. Variantele propuse nu sunt cele finale. Urmează ca proiectanții să aibă consultări cu specialiștii din primării, iar împreună cu aceștia vor stabili cea mai bună rută care poate să difere față de cele două propuneri înaintate”, a menționat consilierul județean Marius Sironka.
Județul vrea minim un nod la 10 km
„A fost o întâlnire foarte productivă, în care am discutat aplicat și argumentat pe marginea celor două variante de traseu propuse pentru viitorul drum expres. Consultarea publică a fost necesară și din perspectiva identificării posibilelor constrângeri juridice și urbanistice de pe aliniamentele traseelor prezentate, respectiv pentru corelarea proiectului cu obiectivele de investiții publice și private din fiecare comună.
Am solicitat realizarea de noduri rutiere și conexiuni cu fiecare localitate de pe traseu, sau cel puțin din 10 în 10 km. Tocmai din aceste considerente de ordin tehnic, începând chiar de săptămâna viitoare, proiectanții vor avea întâlniri cu specialiștii din fiecare unitate administrativ-teritorială, astfel încât varianta finală rezultată să fie una benefică și unanim acceptată de comunitățile locale vizate.
În orice caz, traseul final al drumului expres va trebui avizat de Comisia tehnică de urbanism a Consiliului Județean (CJ), care va ține obligatoriu cont de doleanțele primăriilor. Sunt convins că acest drum de mare viteză va respecta viziunea comunităților traversate, urmând să aducă imense beneficii economice și de mobilitate întregii Transilvanii”, consideră Radu Rațiu, vicepreședinte al CJ Cluj.
CNAIR face analiza cost – beneficiu
Proiectanții de la Specialist Consulting București (SCB) au prezentat cele două variante avizate dintre cele trei propuse inițial. Una dintre ele trece, pe traseul Tureni – Cuzdrioara, prin comuna Feleacu, alta o ocolește. Ambele trasee, în lungime de 67-69 km, prevăd câte șase noduri rutiere.
Forul județean a fost gazda unei consultări publice care a avut drept scop informarea părților interesate sau afectate, de pe raza județului, cu privire la variantele propuse pentru viitorul DEx Cluj – Dej. Ședința de lucru a fost realizată la solicitatea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Aceasta reprezintă o etapă esențială și obligatorie în contextul realizării studiului de fezabilitate (SF) aferent investiției. La consultare au participat vicepreședintele CJ Cluj – Radu Rațiu, arhitectul șef al județului – Claudiu Salanță, proiectanții și primarii comunelor și orașelor clujene situate pe aliniamentul DEx 4.
Consultarea publică de la CJ Cluj este parte a etapei analizei multicriteriale aferente proiectului. În perioada următoare, după consultările cu specialiștii urbaniști din cadrul primăriilor, CNAIR va realiza o analiză cost-beneficiu detaliată, pentru fiecare variantă de traseu în parte. Ulterior, va fi aleasă varianta finală optimă, care va sta la baza întocmirii SF.
Termen optimist: până în 2030
DEx 4 este menit să asigure o conexiune rapidă între orașe importante, fără a avea statutul complet de autostradă, dar oferind condiții similare – două benzi pe sens, separare fizică, intersecții denivelate. Acesta face acum legătura între A3 (zona Turda) și DN 1 (Tureni), ulterior până la Dej.
Primul tronson al DEx 4, până la nodul cu DN1 (5 km și bretele de 10 km), realizat de asocierea Dimex, a fost deschis circulației din 10 iulie, cu o întârziere de șase luni, menirea lui fiind să descongestioneze traficul din Turda, Gilău și Cluj-Napoca.
De la Tureni, DEx 4 Someș trebuie să se continue pe traseul Gherla – Dej, făcând joncțiunea cu Autostrada Nordului (ce va conecta nordul României la rețeaua europeană de autostrăzi, pe traseul Satu Mare – Baia Mare – Jibou – Dej – Bistrița – Suceava, pe de o parte, dar și să se lege de Centura Cluj Est (Vâlcele – Apahida) și viitoarea Centură Metropolitană Cluj-Napoca.
Studiul de fezabilitate pentru tot traseul până la Dej a fost atribuit, cu 6,5 milioane €, asocierii SCB, având ca termen limită septembrie 2026. Ulterior vor fi demarate licitațiile de proiectare și execuție, demararea lucrărilor fiind estimată în 2028, iar punerea în circulație, în 2030.
Când s-a făcut proiectul tehnic al Drumului Expres (DEx 4), între A3 și DN 1, proiectantul nu a ținut cont de ceea ce am cerut noi să fie introdus în proiect, pe motiv că modificările solicitate aduc costuri suplimentare.
