Citiți din nou titlul și încercați să vă imaginați senzația de disconfort pe care ți-o dă purtarea șosetelor ude în pantofi uscați. Nu, nu ați călcat într-o baltă, nu va prins ploaia, nu le-ați luat direct din mașina de spălat, pur și simplu vă treziți cu ele ude.
Așa oare să fie senzația când economia merge, deși în scădere din 2021, companiile înregistrează & estimează evoluții pozitive, planifică proiecte de expansiune, iar de nicăieri, la jumătatea anului, mult așteptatul guvern – senzația aproape majoritară în rândul maselor – te stropește, ca la nunțile vechi, cu vin dinaintea picioarelor. Bine, nu vin, în cazul nostru apă. Un semn de bine ați venit, care s-a transformat în lăsați plicul și apoi mai vedem noi.
Așteptații guvernanți, ăștia, nu ceilalți, au dat la o parte praful de pe dosarele care abia mai țin înlăuntrul lor foile adunate în grabă și mâzgălite – chipurile cu diverse scenarii și strategii – deci dosare abandonate de la ultimul deficit bugetar și le-au plasat în piață ca măsuri sub diverse pachete pentru a scoate România din tranșeele crizei bugetare.
Cu obediența unui actuar în fața cifrelor, o mână de oameni au decis că România merge în direcția greșită, pe traseul unui deficit bugetar de nesuportat. Doar că este o decizie eminamente politică. Cel puțin asta e argumentarea unor teoreticieni contemporani (care trăiesc cu noi aceleași vremuri – un aspect important! – în economie.
„Dacă ceva merge bine acum, sunt proiectele pe infrastructură rutieră” – este un citat din interviul acordat pe șantierul autostrăzii Sibiu – Pitești de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu (pag. 37-40).
Fără a pretinde competențe economice dincolo de coperțile unor manuale de profil, deficitul bugetar generat de proiecte ample, utile, imperios necesare, care implică crearea de mii de locuri de muncă per proiect în regiune și care impulsionează industrii pe întreg lanțul valoric, de la constructorii de drumuri la furnizorii de containere, de marcaje rutiere, de balast, fier, panouri fonoabsorbante, de catering, până la creșterea cu 38% a industriei de transport rutier mărfuri (estimarea actorilor din industrie, dacă numărul km de autostradă se dublează până în 2029), aduce creștere economică. De ce ne comportăm ca și cum asta ar fi problema, pentru că presiunea reducerii costurilor afectează companiile din piața lucrărilor de construcții și, implicit, lucrările din cadrul proiectelor de drumuri sau a celor finanțate de CNI, MDLAP cu fonduri europene nerambursabile aproape asigurate prin PNRR.
În timp ce secretele la vedere, precum GAP-ul de TVA, colectarea submediocră a taxelor, contractele pentru sedii de instituții puse sub lupă de noii miniștrii, rămân în continuare secrete în văzul tuturor.
În tot acest timp, Rheinmetall pune pe picioare industria de apărare a României, prin investiții în unități de producție și revigorarea unor companii românești de tradiție; spitale se construiesc în timp record de companii serioase precum CON-A, în zona consacrată cu specific medical – Târgu Mureș (pag.10-15); piața producătorilor de containere rezidențiale sau industriale înregistrează o creștere de 19% (pag. 44), iar exemplele pozitive pot continua în ciuda pachetelor de măsuri.
Să fie doar o chestiune de perspectivă? Atunci haideți să privim pozitiv zona care livrează plus valoare și dezvoltare economică.
Altfel, o să stăm cu privirile confuze și cu senzația de șosete ude, așteptând să mai trecem o perioadă de criză, timp în care calitatea vieții scade, pentru unii poate într-un mod ireversibil.
Editorial publicat în ediția tipărită cu nr. 140 a revistei Transilvania Business (31 iulie – 27 august 2025)
