Fabricile de espressoare de cafea și componente auto au încheiat acorduri cu penitenciarul clujean prin care încadrează în muncă 100 de persoane private de libertate.
“Din discuțiile purtate cu operatorii economici, aceștia au înțeles exact care sunt beneficiile prin faptul că deținuții pot fi tarifați lunar, că sunt plătiți așa cum sunt pontați, că salariul de 29-30 lei, cu taxa pe valoarea adăugată, pe tarif orar, este unul competitiv din punctul nostru de vedere.
Noi suntem deschiși și dornici de a dezvolta și mai mult această latură a sistemului penitenciar pentru că acești deținuți care muncesc se pot întoarce mai devreme la familiile lor și pot beneficia de o parte din banii pe care îi câștigă ca urmare a muncii prestate.
Avem 15.690 de persoane apte de muncă în penitenciarele din România care pot contribui la creșterea activității operatorilor economici și se pot reintegra drept cetățeni mai buni”, consideră Geo-Bogdan Burcu, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
“O resursă foarte însemnată dintre cei care sunt privați de libertate, în momentul de față, nu este canalizată spre activități lucrative. Ne confruntăm cu o criză de forță de muncă, una foarte reală, mai ales într-un județ atât de dinamic economic cum este Clujul.
Există și oameni care ar vrea să muncească, ar putea să muncească și care totuși nu fac acest lucru. Este foarte important dialogul, să identificăm căile de urmat pentru ca cei care doresc să muncească și cei care doresc să aibă forță de muncă să o poată și folosi în acest sens”, a îndemnat ministrul justiției, Radu Marinescu.
Cum se face selecția la penitenciar
“În ultimii trei ani, la nivelul județului, 460 de persoane privative de libertate din Penitenciarul Gherla au prestat munca în urma parteneriatelor cu operatori economici. Capacitatea maximă penitenciarului este de 960 persoane.
Prezența marilor operatori din județ din construcții, hoteluri-restaurante conectează acești factori a unui acces mai bun a persoanelor private de libertate pe piața muncii, inclusiv pentru obținerea unui loc de muncă bine plătit după ispășirea pedepsei.
Au fost firme și entități interesate să încheie parteneriate după întâlnirea de astăzi. Penitenciarul Gherla colaborează deja cu companiile De’Longhi și Eckerle, astfel că 100 de muncitori își desfășoară activitatea zilnic la acestea”, a rezumat prefectul Clujului, Maria Forna.
13 angajatori în căutare de deținuți
Marinescu a expus detalii despre inițiativele Ministerului Justiției în privința măsurilor pentru integrarea socială a persoanelor aflate în detenție, subliniind că modelul de bune practici de la Cluj va fi multiplicat în România. Programul delegației ministeriale a cuprins Palatul de Justiție Cluj-Napoca (PJCN), Instituția Prefectului Cluj (IPC), Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), Penitenciarul Gherla.
La întâlnirea de la IPC dedicată colaborării eficiente între sistemul penitenciar și mediul economic regional au mai luat parte subprefecții Maria Buzaș-Fekete și Florentin Burz, comandanții Penitenciarelor Gherla, Aiud și Bistrița, 13 dintre cei mai importanți angajatori clujeni din domeniile construcții, hoteluri-restaurante (HoReCa) și producție.
Trimișii mediului de afaceri, în special din HoReCa, s-au arătat interesați ca într-un timp cât mai scurt să poată beneficia de avantajele bilaterale ale acestui proiect, urmând să se ocupe și de achiziționarea brățărilor electronice pentru monitorizarea persoanelor private de libertate.
Proiectul prezentat la Cluj vizează utilizarea forței de muncă a persoanelor private de libertate în sectorul privat din județ. Obiectivul este facilitarea reintegrării sociale a acestora și reducerea riscului de recidivă. După o evaluare a rezultatelor, proiectul va fi extins etapizat pe regiuni și la nivel național.
Principalele componente ale proiectului
- ANP promovează implicarea unui număr cât mai mare de deținuți în activități lucrative și de formare profesională, ca parte esențială a procesului de reintegrare socio-profesională. Prin muncă, persoanele private de libertate au oportunitatea de a ocupa un loc de muncă stabil, pot obține o sursă de venit și pot sprijini astfel independența lor individuală.
- La nivel național, 18.500 deținuți, apți pentru îndeplinirea unor activități productive semicalificate și necalificate se află în custodia sistemului penitenciar. Dintre aceștia, anual, 6.500 desfășoară astfel de activități, iar 1.900 lucrează direct cu agenți economici din diverse domenii.
- Avantajul colaborării cu angajatorii constă în stabilitatea și adaptabilitatea forței de muncă asigurate de sistemul penitenciar. Astfel, operatorii economici pot acoperi rapid orice cerere suplimentară, iar solicitările de creștere a efectivului se pot rezolva în câteva zile.
- Domeniile în care persoanele private de libertate pot desfășura activități: producția de mobilier și activități auxiliare; construcții civile și rutiere; întreținere și amenajare de spații verzi; agricultură; recuperarea și reciclarea deșeurilor, curățenie, manipularea de materiale; ambalat confecții textile; producție de ambalaje din carton și mase plastice; componente electrocasnice și cabluri electrice; accesorii și piese pentru autovehicule; fabricarea articolelor de feronerie.
- Amplasarea geografică strategică a penitenciarelor asigură o bună disponibilitate a forței de muncă pe întreg teritoriul național, oferind un sprijin real și constant mediului economic.
100 milioane € pentru Palatul de Justiție
“Am vizitat șantierul PJCN pentru că infrastructura e esențială pentru o justiție modernă la nivel european, de care cetățeanul să fie mulțumit. O primă condiție este să aibă o infrastructură adecvată. PJCN este o minunăție, dar necesită intervenții deosebite. Este un proiect al Ministerului Justiției de 100 milioane €, iar constructorii sunt antrenați pentru a renova, a aduce la un standard modern și civilizat acest palat. Am găsit o soluție tehnică deosebită: în curtea interioară se va ridica o clădire pe structură metalică ce va servi ca sediu pentru instanțele care își desfășoară activitatea aici. În acest fel vom face o economie, nu vom fi nevoiți să închiriem o altă clădire, ținând cont de chiriile semnificative din Cluj. Realizarea unor pasarele și lucrul pe segmente ale clădirii permit ca activitățile să fie integrate funcțional în noua clădire fără a fi redus sau afectat actul de justiție. Conlucrăm cu Ministerul Finanțelor Publice pentru a asigura finanțarea într-o perioadă în care asigurarea sumelor de la buget se desfășoară cu anumite dificultăți, dar suntem optimiști că suntem pe drumul cel bun cu acest obiectiv de infrastructură important pentru Cluj și România”, a spus ministrul.
Hotelurile și restaurantele, interes maxim
“Putem facilita procesul de angajare a persoanelor private de libertate sau posteliberare. Există programe de formare profesională și consiliere care deja sprijină acest tip de integrare pe piața muncii”, a punctat Ana-Maria Chiciudean, director executiv al Agenției Județene pentru Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Cluj.
“Am dezvoltat de-a lungul timpului un parteneriat instituțional solid, bazat pe o colaborare profesională eficientă cu Penitenciarul Gherla. În ultimii am oferit servicii pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate: 460 de persoane consiliate, 200 de participanți la bursele locurilor de muncă și 67 de absolvenți ai cursurilor de formare profesională
Reprezentanții mediului de afaceri, în special din HoReCa, și-au exprimat interesul pentru beneficiile colaborării. În cadrul parteneriatului cu sistemul penitenciar, persoanele private de libertate au acces la multiple oportunități profesionale, cu scopul reintegrării socio-profesionale și asigurării independenței financiare.
Această colaborare asigură mediatorilor economici stabilitate și adaptabilitate a forței de muncă, iar locația geografică a penitenciarelor permite accesul facil la forță de muncă pe întreg teritoriul național”, conform AJOFM.
Ce avantaje au companiile:
- Salariul minim pe economie, fără a mai fi necesară plata obligațiilor față de bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate, fondul de șomaj
- Acces la forță de muncă adaptabilă și constantă
- Costuri avantajoase pentru angajatori
- Desfășurarea activității atât în incinta penitenciarului, cât și în afara acestuia
- Sprijin în reintegrarea socială a persoanelor private de libertate
- Paza și hrana persoanelor private de libertate sunt asigurate de către penitenciar, fără să implice costuri suplimentare din partea beneficiarului
„Babeș-Bolyai” va instrui gardienii
UBB a semnat un acord de colaborare Ministerul Justiției și ANP pentru îmbunătățirea performanței profesionale a personalului din cadrul sistemului penitenciar din România.. Au mai participat secretarul general adjunct al ministerului – Ion Teodorescu, consilierul ministrului – Marius Tiugan, prorectorii Alexandra Muțiu, Cristian Litan, președintele Senatului – Florin Streteanu, din partea UBB.
Protocolul are ca obiectiv colaborarea pentru dezvoltarea profesională a personalului din sistemul penitenciar; implicarea UBB în programe educaționale și de cercetare aplicată; organizarea de stagii de practică, programe și cursuri de formare; cercetări și analize pentru fundamentarea politicilor publice în domeniul reintegrării sociale; promovarea dialogului interdisciplinar și schimbului de bune practici.
Penitenciar în șantier
La Penitenciarul Gherla, ministrul a analizat condițiile de detenție și alinierea acestora la standarde europene, respectarea drepturilor fundamentale ale omului și demnității umane, reintegrarea socială a persoanelor private de libertate. Marinescu a purtat discuții ample cu personalul penitenciarului și persoanele deținute pentru identificarea problemelor și soluționarea lor într-un mod prompt și eficient.
Ministrul a vizitat spațiile interioare și cele externe pentru a se asigura de respectarea standardelor pentru desfășurarea activității personalului și custodierea persoanelor private de libertate.
El a subliniat importanța continuării investițiilor în infrastructura sistemului penitenciar și în digitalizare, aspecte care vor conduce la sporirea gradului de siguranță, la îmbunătățirea condițiilor de lucru, eficientizarea activității polițiștilor de penitenciare, monitorizarea persoanelor custodiate, facilitarea procesului de reintegrare socială postdetenție.
În vară, asocierea Campeador, Albendiego, CML.RO, Prestco a recepționat amplasamentul pentru construirea pavilionului de detenție nr. 4, proiect de modernizare a spațiilor de detenție și îmbunătățirea condițiilor din unitate la standarde europene. Finanțarea este asigurată prin Compania Națională de Investiții.
Vrea inteligența artificială în justiție
După vizita pe șantierul PJCN, Marinescu a avut o întâlnire cu conducerile de la Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Specializat Cluj, Judecătoriile Cluj-Napoca și Dej, Parchetele de pe lângă CAC, Parchetul de pe Tribunalul Cluj, Judecătoria Cluj-Napoca, DNA Cluj, DIICOT Cluj, Baroul Cluj.
Discuțiile au vizat dezvoltarea unor soluții informatice moderne, creșterea gradului de transparență, accesul cetățenilor la justiție, reducerea termenelor de soluționare a dosarelor. El a subliniat importanța menținerii unui parteneriat cu toți factorii instituționali din justiție în vederea identificării soluțiilor optime pentru asigurarea stabilității și coerenței întregului sistem.
Ministrul a spus că va pune accent pe identificarea soluțiilor legislative ce necesită îmbunătățiri, în scopul degrevării activității instanțelor judecătorești și unităților de parchet, menționând că rămâne preocupat de continuarea investițiilor în infrastructura sistemului judiciar și accelerarea digitalizării, inclusiv utilizarea sistemelor de inteligență artificială.
