Atât exporturile, cât și importurile consemnate în județ au consemnat scăderi în primele luni ale anului, balanța comercială devenind și mai dezechilibrată.
Activitatea de comerț exterior a județului, în primele cinci luni, se concretizează exporturi de 1,24 miliarde € și importuri de 1,94 miliarde €. Comparativ cu același interval din 2024, exporturile au scăzut cu 1,7%, importurile, cu 0,3%, relevă directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS), Mariana Negrilă.
Deficitul comercial în perioada menționată era de 693 milioane €, cu 2,3% mai mare decât cel din în primele cinci luni în 2024. În mai 2025, exporturile au însumat 260 milioane €, cu 2,1% mai mari față de mai 2024. Importurile au însumat 401 milioane €, în urcare cu 2,8% față de mai 2024, Soldul operațiunilor de comerț internațional, în aprilie 2025, a fost de minus 140 milioane €, cu 4% mai mare decât în mai 2024.
În iunie 2025, producţia industrială a crescut cu 10,9% faţă de luna iunie 2024. Comparativ cu primul semestru din 2024, indicele său a fost de 104%. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în iunie 2025 a fost cu 12,4% mai mare faţă de aceeași perioadă din 2024.
Salariul mediu, mai mare cu 123 €
Efectivul salariaților din județul Cluj, la sfârșitul lunii iunie, a fost de 290.681, cu 3.509 persoane mai multe față de iunie 2024. În România, la aceeași dată, erau 5,8 milioane salariați. Capitala București are cel mai mare număr (1,1 milioane), urmată de județele Cluj (290.681), Timiș (273.081), Brașov (205.497), Ilfov (204.840), Iași (201.836).
Județele cu cel mai mic număr de salariați sunt Giurgiu (42.604), Mehedinți (47.532), Ialomița (49.577), Tulcea (49.867), Călărași (49.937). Analiza datelor lunii iunie privind distribuția salariaților pe ramuri ale economiei naționale arată că județele cu cel mai mare număr de salariați din agricultură – silvicultură – pescuit sunt Timiș (6.240), Ialomița (5.476) și Călărași (5.023).
În industrie și construcții, cei mai mulți salariați sunt în București (219.388), Timiș (101.562) și Cluj (84.388). În servicii, cei mai mulți erau în București (888.154), Cluj (203.545) și Timiș (165.279). Câștigul salarial mediu brut în iunie 2025, în județul Cluj, a fost 11.116 lei, mai mare cu 1.308 lei față de iunie 2024. Cel mediu net a fost de 6.633 lei, cu 614 lei mai mare față de aceeași lună din 2024.
Câștigul salarial mediu brut se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net și alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câștigării în instanță a drepturilor bănești aferente anilor anteriori) la numărul mediu de salariați.
Hoteluri ocupate 30%
În iunie 2025, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 66.843. Comparativ cu iunie 2024, au crescut cu 0,5%. Din totalul sosirilor, cele ale turiștilor români au reprezentat 74%, în timp ce străinii au reprezentat 26%. Înnoptările înregistrate în structuri au însumat 121.522, cu 3,6% mai multe decât cele din iunie 2024.
Durata medie a șederii a fost de 1,8 zile/turist. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare era de 30,7% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,7 puncte procentuale față de luna iunie 2024.
În primul semestru au fost cazați 305.583 turiști, în creștere cu 2,8% față de S1 2024. Dintre aceștia, 65.783 sunt străini (21,5% din totalul turiștilor). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, numărul turiștilor străini a crescut cu 13%. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structuri, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (84,9% din total străini).
Piața rezidențială, pe pantă descendentă
În iulie 2025, în județ s-au eliberat 123 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 76 mai puține decît în iulie 2024. Față de iunie 2025, numărul autorizațiilor a crescut în mediul urban cu 138,1% și în mediul rural cu 19,7%.
În primele șapte luni din 2025, numărul autorizațiilor în județ a fost de 728, cu 146 mai puține comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Reducerea numărului acestora s-a înregistrat în mediul rural (-209), în timp ce în mediul urban a avut loc o creștere a acestora (+63).
