Județele Sălaj și Cluj sunt conectate acum prin magistrala care, cu racorduri cu tot, ajunge la 300 km. Următorul pas: apariția megaoperatorului regional prin fuziunea companiilor Apă Someș (CASSA) și Arieș (CAA).
“Punerea în funcțiune a aducțiunii Cluj – Sălaj din sistemul centralizat al Clujului – sursa Tarnița înseamnă o conductă de 164 km, cea mai lungă din țară, 300 km cu racorduri. E una dintre investițiile importante ale CASSA prin Programul Operațional Infrastuctură Mare (POIM) și Programul Dezvoltare Durabilă (PDD), de 1,9 miliarde lei, dintre care contractele 1 și 2, aducțiunea, de 470 milioane lei.
Mare parte din județul Sălaj se va alimenta, în viitorul apropiat, din această sursă. În continuare, ne ocupăm de celelelate proiecte pe care sperăm să le finalizăm până la sfârșitul anului”, a arătat Călin Neamțu, directorul general al CASSA.
“Beneficiarul ne-a acordat încredere, supervizorul Eptisa s-a implicat cu profesionalism, autoritățile ne-au susținut în toate demersurile. Sunt trei ani de muncă grea. Acest proiect minunat e mai mult decât o lucrare de infrastructură. E un proiect pentru generația viitoare, care are șansa de a avea parte de un lucru foarte important: apa potabilă”, a spus Liviu Bell, project manager al constructorului WSE Wassertechnik.
Directorul Asociației Regionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someș-Tisa, Septimiu Țurcaș, este reprezentantul unităților administrativ teritoriale (UAT) de pe traseu ce urmează a fi racordate.
“Să recunoaștem că Sălajul este beneficiarul major al acestui proiect. Ne străduim fiecare să dezvoltăm proiecte în funcție de finanțările care există. Desigur, trecem prin momente grele, ne gândim că anumite proiecte să nu se finalizeze, însă menirea noastră este de a ne strădui ca toți oamenii din județele noastre să beneficieze de apă și canalizare”.
Se profilează marea fuziune
“Acest proiect pune pe hartă Clujul și Sălajul în privința nivelulului de civilizație – județe peste 90% racordate la rețeaua centralizată de apă, primele în top din România. De mulți ani am creat la Cluj CASSA, care operează pentru trei județe; avem o companie în celalaltă parte de județ cu care discutăm deja despre o posibilă fuziune, așa încât forța noastră de a atrage bani europeni să crească.
Ambele companii s-au arătat de acord cu fuziunea. Așa vom putea vorbi și despre finalizarea proiectului “Apă în Apuseni”, iar astfel să avem integral racordate la sistemul centralizat cele două județe. Investiția aceasta, de 100 milioane €, se adresează unei populații de 230.000 de oameni și înglobează 20 de primării – 4 din județul Cluj și 16 din Sălaj.
Impactul acestei investiții este unul regional, de anvergură, compania noastră de apă deservind beneficiari din mai multe județe, respectiv Cluj, Sălaj și Mureș. Se spune că toate aceste lucruri pe care le facem sunt “în fișa postului”, dar realitatea ne arată că proiectele pot fi schimbate, ajustate în funcție de buget și de vremurile în care trăim.
În această perioadă în care vorbim doar de criză, imposibilitatea de a finaliza proiecte, iată că se pot face lucruri care dau de lucru firmelor care plătesc impozite și taxe. Demonstrăm că și în perioade de criză soluția este de a construi, deci ne dorim să concretizăm și alte proiecte comune în cele două județe”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.
Vârșolțul nu mai făcea față
“Un proiect început cu mulți ani înainte a ajuns în faza finală, vedem că munca unor echipe comune dă rezultate. Pentru Sălaj este un lucru extraordinar: existau probleme cu alimentarea în multe dintre localitățile noastre, sursa pe care o aveam, lacul Vârșolț, făcea față doar pentru o anumită parte a județului. Prin asocierea dintre Cluj și Sălaj s-au rezolvat multe dintre problemele alimentării cu apă din județul nostru.
Performanțele celor două administrații dovedite prin acest proiect arată că trebuie să continuăm acest demers de descentralizare. Să lăsăm în mâinile celor care cunosc particularitățile fiecărei comunități deciziile atât de importante de luat în vedere îmbunătățirea calității vieții, ceea ce înseamnă infrastructură de apă și rutieră, locuri de muncă, educație și cultură”, susține președintele CJ Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu.
„Toți acești oameni vor beneficia, începând de azi, de apă potabilă de cea mai bună calitate, provenită din sursa clujeană Tarnița și tratată la stația din Gilău. Această investiție va rezolva și multe din problemele care apar frecvent în timpul perioadelor secetoase, când sistemele deservite din surse locale de apă devin foarte vulnerabile”, a menționat Radu Rațiu, vicepreședinte al CJ Cluj.
Apă distribuită prin curgere gravitațională
În premieră națională, din fonduri europene, fost pusă în funcțiune cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România, de 164 km. Obiectivul de infrastructură recent finalizat, de 457 milioane lei (85% din fonduri UE), reprezintă cea mai importantă investiție din cadrul proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din Cluj și Sălaj, în perioada 2014-2020.
Acesta este derulat de CJ Cluj și CASSA și cofinanțat de UE prin POIM 2014-2020, fiind etapizat ulterior prin PDD 2021-2027. Aducțiunea ce asigură transportul apei provenite din Tarnița către 20 de UAT-uri, din care 4 din Cluj (Cluj-Napoca, Vultureni, Chinteni și Așchileu) va furniza apă potabilă controlată microbiologic, în regim continuu, condiții de siguranță și protecție a sănătății, pentru 230.000 de locuitori.
Ulterior, apa este distribuită spre localitățile deservite, prin curgere gravitațională. Conducta este realizată din tuburi din fontă ductilă, de 150-700 mm. Interiorul e protejat de un strat de mortar de ciment, ce are ca scop prelungirea duratei de viață și sporirea protecției sanitare și siguranței în exploatare. În cadrul investiției au mai fost realizate un rezervor de apă 200 mc, respectiv o stație de clorinare în Deușu.
Un proiect născut greu
Ideea conductei dintre cele două județe, cu schimbarea prizei de apă în Sălaj din sursa clujeană Tarnița, era anunțată în 2018. Oficialii CASSA motivau întârzierile în concretizarea proiectului prin contestații la licitații, recursuri în justiție, reluarea procedurilor în lipsă de competitori. Primarii UAT-urilor sălăjene de pe traseu erau invitați, în 2020, să semneze contractele pentru lucrările de alimentare cu apă. Ulterior, proiectul a fost mutat de pe POIM pe PDD. O variantă vehiculată era transformarea lacului Vârșolț din sursă de apă potabilă pentru Sălaj în zonă de agrement, prețurile terenurilor de lângă baraj urcând de până la 10 ori. Administrația locală se arăta interesată de preluarea lacului în administrare, fiind interesată de dezvoltarea turismului. Administrația Bazinală a Apelor Someș Tisa a precizat că amenajarea hidrotehnică de pe râul Crasna protejează populația de producerea unor inundații. Acumularea e exploatată de Sistemul de Gospodărire a Apelor Sălaj, iar Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sălaj gestionează activitatea de pescuit pe majoritatea lacului. Există și terenuri îngrădite pe mal, în proprietate privată, cu zone de campare și divertisment.
