Platforma Cred în România inventariază mai multe dintre performanțele economice locale suprinse de către media din țările învecinate.
“România este văzută mai pozitiv de presa străină decât de propriii cetățeni Este bine să fii autocritic, chiar unul dintre principalii factori care duc la progres. Însă, uneori tindem să ne concentrăm doar asupra neajunsurilor. În astfel de cazuri, ajută să ai o perspectivă din exterior. Suntem obișnuiți să ne comparăm cu Germania, Franța, Olanda sau țările nordice.
Aceste state au avut un context istoric, politic, economic, socio-cultural și geografic mult mai favorabil, nefiind de mirare că ne depășesc la mai toate capitolele. Însă putem să ne judecăm progresul și eșecul doar comparându-ne cu cei care au avut circumstanțe asemănătoare nouă, acum nu foarte mult timp.
Pentru a ne recalibra perspectiva, ar fi un exercițiu util să aruncăm un ochi prin presa din țările împrejurătoare, să vedem cum ne privesc acestea, care sunt aspectele legate de țara noastră pe care le consideră cele mai demne de atenție. Adesea, jurnaliștii străini, beneficiind de mai multă obiectivitate, observă aspecte care nouă ne scapă aproape în totalitate”, consideră autorul cercetării, Ștefan Brădianu, inițatorul Cred în România.
“Jurnalul sârbesc Talas.rs a publicat un articol cu un titlul „Când va deveni Serbia ca România”, dezvăluind clar cum arată țara noastră în ochii vecinilor de la sud-vest. Autorul articolului notează că, deși cele două țări s-au aflat în situații asemănătoare, România a lăsat în mod incontestabil Serbia în urmă.
Sunt menționate realizările (chiar dacă nu definitive) României în lupta anticorupție, îmbunătățirea nivelului de trai (produsul nostru intern brut pe cap de locuitor fiind cu 14.000 de dolari mai mare), nivelul ridicat de investiții străine și deciziile economice și politice care au facilitat progresul. Firma Dacia este lăudată, Serbia neavând un echivalent.
Articolul mai amintește o altă reușită a României, pe care noi astăzi am uitat aproape în totalitate: creșterea semnificativă a salariilor doctorilor, ale asistentelor medicale și ale profesorilor.
Un alt articol, din partea Nova.rs, vorbește mai în detaliu despre ceea ce numește „modelul românesc” de a păstra medicii în țară, pe care mulți lucrători din domeniul medical și-ar dori să-l vadă implementat și în Serbia. Desigur, contextul actual sensibil poate face acest fapt să pară doar o amăgire, însă este important să ne aducem aminte unde eram acum nu foarte multă vreme.
Mai mulți jurnaliști din fosta republică iugoslavă au dat drept exemplu atitudinea românilor în cazul Roșia Montană: ferocitatea cu care societatea civilă a reacționat. A fost lăudată și abilitatea societății noastre de învăța din trecut.
Ideea că litoralul bulgăresc este superior celui românesc aproape a devenit un truism. Sute de mii de turiști români preferă să-și facă vacanțele în stațiunile din Bulgaria, în detrimentul celor românești, invocând o multitudine de factori, precum prețurile, calitatea sau aglomerația.
Presa bulgărească nu vede situația în termeni atât de categorici. Ziarul Maritime.bg, dedicat subiectelor ce țin de Marea Neagră, a relatat în mai multe articole dezvoltării litoralului românesc. În articolul intitulat „România depășește categoric Bulgaria în «războiul pentru Marea Neagră»”, publicat în august 2024, ziarul vorbește despre investițiile de 200 milioane € al României, pentru fortificații de coastă, expansiunea plajelor și protejarea ecosistemului marin.
Articolul continuă prin a critica statul bulgar pentru lentoarea cu care a dezvoltat litoralul și, mai ales, pentru că nu depune îndeajuns efort pentru a preveni un dezastru ecologic preconizat. Aceeași publicație a scris despre cum România a construit, chiar la Galați, două nave pentru operațiuni de căutare și salvare, la Marea Neagră, îndemnând autoritățile de la Sofia să ne urmeze exemplul.
Cotidianul polonez Money.pl prezintă relocări în România: fabrica de anvelope Michelin se mută din Olsyzn la Zalău, Unilever își mută producția producția de supe la plic din Poznan la Ploiești, Liberty redeschide un furnal industrial la Galați. Money.pl continuă prin a prezenta succesele economice ale României. E trecută în revistă diversitatea energetică a României, cu nuanța că, totuși, prețurile au rămas ridicate.
Deși publicația financiară aduce în discuție și provocările pe care le întâmpinăm, în special gentrificarea populației – întrebând retoric dacă „românii vor îmbătrâni înainte să se îmbogățească?”, avansurile României nu sunt puse la îndoială, după cum reiese din subtitlul: „Cum a depășit România discrepanța în dezvoltare? La fel ca noi, doar că mai rapid”.
Punctul de vedere al publicației este scris categoric: „România nu mai este săracă. Conform anumitor indici, deja a depășit Polonia la dezvoltare economică”. O perspectivă de-a dreptul intrigantă, având în vedere numeroasele asemănări istorice și politice dintre cele două țări de la periferia UE.
Polonia este văzută de mulți drept un model pentru ce ar fi putut fi România, dacă ne-am fi atins mai mult din potențial. Fără îndoială, România are multe lecții de învățat de la fosta ei vecină, precum realizarea unei reforme administrativ-teritoriale, dar se pare că presa poloneză consideră că și statul său are ce învăța de la noi”.
