Industria construcțiilor trece printr-o perioadă critică, iar liderii sectorului au spus lucrurilor pe nume în cadrul Conferinței regionale a Patronatului Societăților din Construcții (PSC), organizată la Sibiu. „Autoritatea cea mai înaltă a statului deocamdată stinge focuri. Trebuie să fim pragmatici. Acum nimeni nu va sta de vorbă cu noi”, a declarat Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu. Dezbaterea a scos în evidență tensiunile dintre constructori, stat și bănci. Companiile reclamă întârzieri în plățile statului, creșterea costurilor și dificultatea accesării creditelor, în timp ce autoritățile promit să mențină deschise șantierele strategice și să prioritizeze investițiile.
Deficitul bugetar și măsurile luate, precum și altele în curs de implementare, afectează industria construcțiilor. Liderii Federației Patronatului Societăților din Construcții avertizează că deși în acest moment criza actuală și efectele ei preconizate supun industria unei presiuni suportabile, fără un plan concret, predictibil și agreat de actorii ecosistemului, sectorul construcțiilor poate fi afectat la nivel structural.
În fața unei audiențe de peste 200 de delegați reprezentând companii din construcții, furnizori și piețe suport, speakerii evenimentului au prezentat soluții pe termen scurt și mediu.
Cristian Erbașu, președintele (FPSC), a subliniat că oprirea lucrărilor ar genera costuri suplimentare uriașe și conflicte juridice între antreprenori și beneficiari. „Cea mai rea variantă este oprirea șantierelor. În cazul acesta vor fi și costuri suplimentare, chiar foarte mari, iar disputele dintre antreprenori și beneficiari vor exploda”, a avertizat acesta.
Deși reprezentanții administrației publice centrale și ai celei locale de la Sibiu au arătat că investițiile vor continua cu planificare atentă, majoritatea companiilor resimt lipsa unui plan național pentru gestionarea crizei. „Reducerea motoarelor din construcții trebuie făcută controlat. Din nefericire, nimeni nu a prezentat un plan concret prin care să facem această reducere de turație controlată. Încă noi nu știm să tratăm momentele de criză. Autoritatea cea mai înaltă a statului deocamdată stinge focuri. Trebuie să fim pragmatici. Acum nimeni nu va sta de vorbă cu noi. Prioritățile autorităților sunt în zona justiției, pensiilor, salariilor, în zona funcționarilor publici. Noi ne aflăm într-un moment în care încă suntem pe acea creștere, cu «cămara plină», dar industria este în picaj, privește în jos”, a subliniat Erbașu, adăugând mai departe că „este o perioadă pentru care firmele românești nu au fost pregătite, în primul rând pentru că vine după o perioadă foarte bună pentru constructori și, pe de altă parte, în piață erau foarte multe contracte. Nimeni nu se aștepta ca aceste contracte, multe dintre ele deja semnate sau aproape semnate, să fie stopate sau întârziate, cu o ritmicitate mai mică. Atunci când știu că nu au finanțare, îi tot amână pe constructori să factureze. Birocrația în România, cred că este unică. Facem un munte de hârtie, prin care încercăm să justificăm orice”.
Reacția statului: șantierele mari merg mai departe
Reprezentanții Guvernului susțin că lucrările esențiale nu vor fi oprite. Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, prezent în cadrul Conferinței regionale PSC, a afirmat că „la nivelul Ministerului Transporturilor nu stopăm niciun șantier” și a subliniat că actuala criză poate fi folosită pentru „reașezarea cheltuielilor statului spre zona de investiții”.
„În PNRR, de exemplu, s-au triat acele proiecte care au un orizont foarte bun de finalizare până în august 2026. S-a aprobat lista prin memorandum la nivelul Guvernului, s-a negociat cu Comisia Europeană și, într-adevăr, sunt 13 miliarde de euro care trebuie investiți până în august anul viitor. La nivelul Ministerului Transporturilor nu stopăm niciun șantier. Nu e vorba de suspendarea vreunor lucrări care sunt astăzi în curs. Într-adevăr, Autostrada Moldovei, cea care este contractată în acest moment până la Pașcani, rămâne în PNRR pe fonduri nerambursabile. A trecut din rambursabil în nerambursabil. A fost acceptat acest lucru de către Comisia Europeană. Acum patru ani n-au acceptat așa ceva. Și avem acel nou program la nivel european, pentru care am aplicat – am trimis scrisoare de intenție. Iar o componentă foarte importantă va fi alocată către infrastructură de transport în zona Moldovei pentru A7 și A8. Vom vedea care vor fi într-un final sumele disponibile pentru investiții, cu orizont de finalizare în toamna anului 2030, la fel cum a fost o perioadă relativ strictă și în PNRR”, a detaliat Scrioșteanu. Despre abordarea și modalitatea de gestionare a proiectelor de infrastructură rutieră mare din România puteți citi în interviul acordat de Irinel Ionel Scrioșteanu pe șantierul Autostrăzii Sibiu-Pitești.
Fondurile europene rămân un sprijin crucial: mai sunt 13 miliarde de euro de cheltuit prin PNRR până în august 2026, la care se vor adăuga cele 60 de miliarde din următoarea programare bugetară derulată de Uniunea Europeană. „România va intra pe un trend măcar liniar, dacă nu ascendent, prin aceste reașezări bugetare, prin accesarea fondurilor private și sprijinirea capitalului autohton”, a declarat Scrioșteanu.
Finanțarea construcțiilor: bănci prudente, companii vulnerabile
Cosmin Vîlcu, președintele PSC Filiala Sibiu & CEO Conlan Grup, a ridicat una dintre cele mai mari probleme din sector, respectiv accesul la finanțare. Constructorii spun că, în lipsa sprijinului bancar, ajung să finanțeze singuri proiectele, devenind „bănci” pentru stat și pentru clienții privați. „Finanțarea și cash flow-ul sunt două aspecte importante. Situația este ca un fir de ață care oricând poate ceda. În momentul în care ai un proiect cu un investitor privat, nu poți renegocia contractul doar pentru că statul a schimbat taxele sau a modificat legislația. Știe și el, dar nu o să facă nimic. Și-a calculat un buget pe care trebuie să-l respecte. Constructorul a ajuns un finanțator mai mare decât banca. În primul rând, pentru lucrările cu statul și, în al doilea rând, pentru lucrările cu privatul. Totul are în spate această lipsă de predictibilitate. Când mergi la bancă, te întreabă cât e profitul? Păi de unde profit? Dacă luăm marja băncii plus EURIBOR sau ROBOR, îți depășește profitul. Uitați-vă pe statistici, firmele din construcții nu fac 5% profit. Și atunci ROBOR plus marjă depășește profitul de 5%”, a afirmat Cosmin Vîlcu, președintele PSC Sibiu.
Pe de altă parte, băncile avertizează că riscurile din sector sunt mari. Oana Macoveiciuc, Head of Industry BCR, a precizat că rata creditelor neperformante în construcții a ajuns la 9%, dublu față de media altor industrii, în ciuda unei creșteri de 13,3% a finanțărilor acordate sectorului în ultimul an. „În continuare, apetitul nostru este de creștere, dar avem nevoie de predictibilitate. Finanțăm, dar trebuie să înțelegem și când vin rambursările, pentru că până la urmă finanțarea trebuie să se și închidă la un moment dat, iar fluxurile financiare și termenele de plată trebuie să fie predictibile. Chiar dacă vorbim de 30 de zile, 60 sau 90, trebuie să înțelegem care este perioada pe care o finanțăm, care este nevoia de cash flow și care sunt sursele de rambursare a facilităților de credit”.
Certificarea companiilor: soluție pentru calitate și reducerea birocrației
Un punct major pe agenda conferinței a fost introducerea unui sistem național de certificare a companiilor din construcții, menit să reducă birocrația, să elimine licitațiile câștigate de firme nepregătite și să asigure calitatea lucrărilor.
„Certificarea companiilor ar trebui făcută de o comisie cu reprezentanți ai constructorilor, mediului universitar și autorităților publice. Ar reduce birocrația și ar evalua realist capacitățile firmelor”, a explicat Mircea Bulboacă, președintele Grupului CONA și vicepreședintele FPSC. „Această comisie ar trebui să certifice companiile în funcție de dotările pe care le au, de capacitățile de execuție, de istoricul lor, astfel să existe niște trepte pe care să le parcurgi. La început ești o companie mai mică, cu câțiva angajați și parcurgi niște trepte. Iar pentru participarea la licitație să se ceară certificatul”, a mai arătat acesta.
Florin Roman, președintele Comisiei de Administrație Publică din Parlament, a susținut la rândul său că „lucrurile serioase se fac cu firme serioase și cu finanțări predictibile. Certificarea devine esențială dacă dorim să avem constructori și construcții de calitate”.
Concluzia liderilor din industrie este clară: oprirea investițiilor ar afecta întreaga economie. România are nevoie de colaborare între stat, bănci și constructori pentru a transforma actuala criză într-o oportunitate de modernizare.
„Sunt oameni în Ministerul de Finanțe care spun că o mare parte din dezastrul acesta este cauzat de investiții și de constructori. Constructorii au făcut presiuni să apară facilitățile, constructorii au făcut presiuni să se facă actualizările la contracte. Nu vor să se uite în statistici, să vadă că, de fapt, fără constructori de patru ani de zile țara era în recesiune. Suntem priviți de decidenți de la Ministerul de Finanțe ca principali vinovați ai acestui deficit și profitori ai acestui deficit”
Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu & președinte FPSC
„Cerem bani când avem nevoie, nu când nu avem. Banca zice că firma nu arată prea bine. Tocmai de aia am nevoie de bani. Sunt lucrări cu statul în care nu apuci să facturezi”
Cosmin Vîlcu, președinte PSC Sibiu & CEO Conlan grup
