Fostul comisar european pentru agricultură a remarcat demersurile întreprinzătorilor din această zonă a țării.
Europarlamentarul Dacian Cioloș a realizat un tur în Transilvania de Nord, la antreprenori din județele Satu Mare, Maramureș, Cluj și Bistrița-Năsăud. “Am vizitat proiecte, antreprenori, organizații nonguvernamentale, am văzut o dezvoltare economică accelerată în această parte a țării, dar și comunități rămase în urmă pe care cu greu ni le putem imagina, la Baia Mare sau Huedin.
La Satu Mare am văzut agricultori care inovează, un domeniu legat tot mai mult de mediul înconjurător, cu obiective legate de creșterea calității produselor. Sunt tineri fermieri care practică o agricultură sustenabilă, cu metode preluate din afara țării, dar care se răspândesc tot mai tare, cu suprafețe ce nu mai sunt arate de câțiva ani. Însămânțarea se face direct în sol, iar ei au rezultate foarte bune.
La Cluj am văzut femei din zona de business, din zona IT, care inovează, adică leagă ceea ce se poate face cu tehnologia, cu inteligența artificială, cu digitalul nevoilor din sănătate și educație, din mediul social”, a spus europarlamentarul, la Cluj.
Blocajul unilateral al cerealelor, ineficient
El a remarcat că, deși în agricultură există mai multe măsuri de finanțare, sume pentru subvenții și investiții, acestea sunt blocate pentru că nu funcționează sau nu sunt finalizate softurile agențiilor de plăți. Cioloș și-a expus părerea și în privința problemei cerealelor intrate în România din țara vecină.
“Nu prin stoparea unilaterală a intrării cerealelor din Ucraina dispare problema. Ministerul Agriculturii nu a rezolvat situația cerealelor care vin cu prețuri foarte scăzute, veche de câteva luni; aceasta trebuia identificată și rezolvată demult; totuși, e de felicitat că nu a aplicat unilateral blocajul. Nu așa se acționează, nu e eficient.
Noi, în Uniunea Europeană, suntem pe o piață comună, aceasta înseamnă că mărfurile pot circula dintr-o parte în alta fără restricții, nu există frontieră în interiorul UE ca un produs să nu circule. Degeaba blochează unilateral Polonia sau Ungaria intrarea cerealelor pentru că acelea pot intra pe teritoriul UE prin altă parte și la fel de bine pot să ajungă în aceste țări, cu tot blocajul impus.
În concluzie, guvernele nu își protejează fermierii prin aceste blocaje. Soluția e una europeană. Comisia Europeană și statele membre pot să activeze clauze de salvgardare care există în orice acord comercial, inclusiv cel cu Ucraina.
Se pot găsi soluții inteligente prin care Ucraina să își poată tranzita sau chiar vinde în continuare cerealele pe teritoriul UE acolo unde este nevoie și unde nu perturbează piața, protejând în același timp fermierii din țările de frontieră cu Ucraina, unde sunt mai afectați. Nu înțeleg de ce se tergiversează aceste măsuri și nu le rezolvăm”.
Îndeamnă căpșunarii din Halmeu la asociere
În Satu Mare, fostul comisar a efectuat vizite la Halmeu și Acâș. “Am făcut un scurt popas activ pentru a sta de vorbă cu producătorii din capitala căpșunelor din România. În rândul iubitorilor de fructe, când spui Halmeu, te gândești la căpșune. Cele de Halmeu sunt, în sectorul fructe, cam ceea ce este telemeaua de Sibiu în sectorul lactatelor.
Localnicii spun că aproape nu există familie care să nu producă, măcar pe câțiva ari, căpșune, având peste 1.000 ha cultivate și 1.000 de producători, unii mai profesionalizați, alții mai mici. Am vorbit cu câțiva despre ce anume îi împiedică să fie mai prezenți în supermarketuri, măcar în cele din zona lor, să se organizeze mai bine ca să-și poată pune în valoare brandul pe care l-au moștenit și căruia i-au adăugat valoare prin munca lor.
Am venit cu idei despre cum poate fi fructificată această tradiție printr-o organizare performantă, prin asociere benefică pentru toți mai degrabă decât prin a concura unii cu alții. Există deja exemple în alte regiuni din România care pot fi luate de producătorii și comunitatea din Halmeu, ca să beneficieze cu adevărat de valoarea mărcii lor.
La Halmeu o întreagă comunitate trăiește din producția de căpșune, dar comunitatea locală ar avea de câștigat dacă ar reuși să se organizeze și să valorifice mai bine acest brand”, consideră Cioloș.
Tehnologie de nivel european la Acâș
În comuna Acâș, acesta s-a întâlnit cu doi fermieri care practică agricultura conservativă care folosește un număr limitat de lucrări ale solului pentru a-i menține fertilitatea. “Este foarte interesant de văzut capacitatea de adaptare a fermierilor români la noile cerințe sociale ale consumatorilor de a produce mâncare, dar și de a proteja mediul, solul și diversitatea. Cei doi fermieri lucrează împreună 2.000 ha, cu tehnici din care românii au de învățat”, spune europarlamentarul.
