Ministerul Culturii a făcut cunoscut în 20 iunie 2024 lista finală cu cele 14 noi deținători ai titlului de Tezaur Uman Viu, laureate ale ediției a XII-a. Jumătate din laureații anului 2024 ai titlului sunt din Transilvania.
Programul Tezaur Uman Viu a fost demarat la inițiativa UNESCO cu scopul de a inventaria și evidenția cele mai importante personalități din lumea tradițională, care prin activitatea lor contribuie la păstrarea și continuarea unor practici intrate în patrimoniul imaterial al acestei țări. În același timp, titlul este o măsură a gradului de apreciere, o recunoaștere acordată de un grup de specialiști, în urma dosarului depus din zona de activitate a persoanei omagiate, care și-a demonstrat de-a lungul anilor, capacitatea de a transmite un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.
Tezaur Uman Viu 2024
„În conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, precum şi cu cele ale Regulamentului de acordare a titlului de TEZAUR UMAN VIU aprobat prin OMC nr. 2548/02.02.2024, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, a hotărât acordarea titlului onorific de TEZAUR UMAN VIU ”. Este vorba despre 14 persoane purtătoare, creatoare și păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial, dintre care 7 sunt din Transilvania.
Aurelia Dobrilă, jud. Sibiu, domeniul: port – producere îmbrăcăminte (confecționare port popular, brodat),
Ioan Goga, jud. Cluj, domeniul: alte elemente de patrimoniu – (geamgiu),
Mihai Grama, jud. Mureș, domeniul: albinărit,
Petru Mateș, jud. Hunedoara, domeniul: prelucrarea lemnului, confecționare instrumente muzicale,
Emil Mihaiu, jud. Cluj, domeniul: spiritualitate – muzică instrumentală tradițională,
Viorica Puți, jud. Satu Mare, domeniul: port – pieptănătură ocazională (împletitură pentru mirese),
Teodor Tătar, jud. Cluj, domeniul: spiritualitate – dansator.
„Simbol al apiculturii românești , activitatea domniei sale este una holistică, protector al habitatelor naturale, este un model de bune practici și excelență, un pasionat al folosirii metodelor tradiționale, care a înțeles relevanța alimentelor curate, obținute printr-un proces la fel de curat. El este totodată un om simplu, care promovează gustul viu autentic și care a rămas, în timp, loial principiilor sănătoase care guvernează viața ” a apreciat Roxana Maria Man, managerul Muzeului Etnografic „Anton Badea” din Reghin.
Dacă unele județe transilvane sunt adevărate campioane în identificarea candidaților și obținerea titlului onorant, din județul Sălaj a fost înaintat un dosar, doar anul trecut, care a fost respins.
