Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Energia românească, cauză și soluție în criză?

Cum arată viitorul energetic al României în contextul strategiei europene în domeniu a fost tema care a legat specialiști din sectorul nuclear, al gazelor naturale și al petrolului la o dezbatere organizată la București, la World Trade Center, de Pro Business Tours, Techno Market și Centrul European Sintesis.

Moderatorul dezbaterii, în prima sa parte, a fost Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. Parlamentarul a readus în prim-plan noua viziune europeană asupra energiei care a generat o reașezare a politicilor în domeniu.

“Redefinirea politicilor pentru că în faţa provocărilor cu care se confruntă Europa astăzi, respectiv securitate, schimbări climatice și inegalitate socială, toate agravate în ultimul an şi nu diminuate, răspunsul comun pentru toate aceste provocări vine de la energie, energia se regăseşte ca şi cauză, și dar şi soluție pentru cele trei mari provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE).

Prin urmare, Uniunea Europeană a luat decizia să îşi redefinească strategia în domeniul energetic şi ca şi consecinţă şi-a stabilit câţiva piloni cheie la care pe primul loc a stabilit ca pilon fundamental – securitate, solidaritate şi încredere.

Pe locul doi, Uniunea Europeană şi-a propus o interconectare şi realizarea interconectării depline a pieţei europene în domeniul energiei.

Pe locul trei este eficiența energetică, pe locul patru decarbonizarea şi pe locul cinci investiţii masive, inovare, cercetare și competitivitate”, a sintetizat acesta noua ordine energetică în UE.

Pentru atingerea acestor obiective e nevoie de o revoluție tehnologică, crede Iulian Iancu, motiv pentru care Uniunea Europeană a promovat în acest an o strategie privind tehnologiile de înaltă eficienţă în domeniul energetic într-un program strategic, care are următoarele priorități: investiții în tehnologie în energia regenerabilă, consumatorul, eficiența energetică, decarbonizarea, continuare investițiilor în domeniul captării, stocării bioxidului de carbon şi energia nucleară.

De asemenea, în contextul acordului internaţional privind reducerea efectelor schimbărilor climatice, Uniunea Europeană trebuie să îşi reanalizeze politicile în domeniul energiei în condiţiile în care este zona cu cea mai scumpă energie din lume.

11 miliarde e factura Europei pe zi pentru energie, preţul energiei electrice e cu 40 % mai mare decât în Statele Unite ale Americii, iar cel al gazelor naturale este de două ori mai mare. Sunt cifre care reprezintă tot atâtea provocări pentru UE de a le reduce, în contextul în care 40 % din consumatori sunt vulnerabili, însă necesarul de investiţii în domeniul energiei în Europa este de 1000 de miliarde de euro până în 2020.

Suma exorbitantă de care este nevoie pentru investiții în sectorul energiei este unul din motivele pentru care integrarea deplină a pieţei a eșuat pentru termenul fixat inițial – 2014, unul mai realist fiind stabilit pentru 2018.
 
Crearea unei piețe unice cu atingerea obiectivelor specifice a determinat pași concreți pe zona de interconectare. Malta de Italia, finanțarea proiectelor de interconectare de transport gaze naturale între Polonia – Lituania, proiect susținut, în afară de cele două state, atât de Uniunea Europeană cât şi de celelalte două ţări baltice -, realizarea altor două interconectări Polonia – Lituania şi Lituania – Suedia, pe zona de energie electrică.

UE a stabilit, de asemenea, ca program de urgenţă, dezvoltarea coridorului sudic şi asigurarea finanţării şi tranzitului primelor cantităţi de gaze din zona Azerbaidjan, Turkmenistan, Kazahstan, cu o primă lansare şi semnare a proiectului TANAP, apoi TAP şi primele 10 miliarde de mc dinspre Azerbaidjan – Șah Deniz 2 către Uniunea Europeană. În afară de aceste state, prioritate capătă Turcia, Orientul Mijlociu, Africa, Norvegia, cu integrare deplină, Canada şi Statele Unite.

În acest context, a mai subliniat Iulian Iancu, România are două mari oportunităţi să producă gaz natural lichefiat şi să își dezvolte capacitățile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

Bariere ar putea fi însă agenda politică care a fost mai mereu diferită de agenda strategică, instabilitatea politică, lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă, cea veche din 2007 nu mai este de actualitate și nici nu a fost pusă în aplicare.

Perspective locale și globale

Carmen Neagu, preşedintele Comisiei de Supraveghere a CNTEE Transelectrica SA, ne-a readus pe pământ. Sunt proiecte numeroase, ambițioase de interconectare doar că acestea sunt blocate de legislație, de procese.

“Conectivitatea fizică se loveşte de o serie de inadvertenţe, întârzieri, care nu au nicio legătură cu viziunea europeană, ci cu o perspectivă provincial-locală. Reşiţa – Pancevo (n.a. LEA 400 kV dublu circuit (d.c.) Reşiţa (România) – Pancevo (Serbia)) este un proiect frumos, asigură o capacitate suplimentară de export de circa 1000 MW, însă dincolo de asta avem în execuţie închiderea inelului de 400 unde pe zona Oradea sunt 6 stâlpi, pe care nu reuşim să avem documentele, astfel încât România să exporte o capacitate suplimentară de 300 de MW”, a punctat Carmen Neagu.

Președintele Comisiei de Supraveghere a CNTEE Transelectrica vede mai nuanțat și problema securității energetice și, implicit, a consumatorului vulnerabil și a asigurării resurselor energetice pentru acesta.

“Punerea consumatorului în zona de maxim interes tehnologic este un pas care intră oarecum în contradicţie cu cei 40 % pe care îi anunţaţi ca şi consumatori vulnerabili.

Noi trebuie să ne definim foarte clar în lege consumatorul vulnerabil şi să construim poiliticile pentru acest tip de consumator, astfel încât zona de dezvoltare de tehnologii inteligente pentru ca la nivelul consumatorului să fie corelată şi cu asigurarea soluţiilor pentru eradicarea sărăciei, mai ales că dezvoltările tehnologice pe zona de consumator ating o altă problemă cu impact extraordinar, securitatea energetică, și nu vorbim doar de asigurarea resurselor, ci și despre cyber-security, investițiile necesare pentru securizarea sistemelor este mult mai complicată și recuperarea acestor investiții este, iarăși, foarte dificilă”, consideră aceasta.

Adriana Mircea, director pentru dezvoltare al General Electric, companie care a preluat recent Alstom, a identificat de asemenea vulnerabilitățile în implementarea unor măsuri stabilite în legislația europeană și preluate în cea românească.

“Măsurile efective de eficiență energetică, de transpunere în practică a prevederilor din lege întârzie să apară. Statele Unite au dat un răspuns foarte bun crizei prin măsuri concrete în domeniul energiei, constatăm că în România, pentru că aceste măsuri nu s-au reflectat ferm, au rezultat problemele pe care le resimțim și astăzi pentru că motorul relansării economiei este energia”, crede directorul General Electric.

Aceasta a mai subliniat nevoia de investiții, susținând că unul dintre mecanismele pentru a da un impuls economiei poate fi planul Juncker (n.a Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene). Vorbim de 64 miliarde de dolari, care sunt destinați proiectelor din țările Europei, bugetul european finanțează 20 %, iar restul să fie asigurat din sectorul privat.

“Cred că este timpul ca noi ca și țară și noi ca și jucători – General Electric și toate companiile care sunt active în zona energiei să ne gândim cum putem să punem cu toții umărul, prin proiecte de parteneriat public-privat în zona energiei, pentru a face și România pași în planul Juncker, la fel cum alte țări au făcut, și pentru a atrage fonduri private și fonduri de stat pentru a revitaliza infrastructura din domeniul energetic pe cele trei componente identificate de Comisia Europeană – interconectare, eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a conchis Adriana Mircea.

Răspunsuri au fost așteptate de la Marian Cernat – director în cadrul ANRE, iar acestea nu sunt nicidecum pesimiste, iar pași se fac.

“La nivel european, targetul este de realizare a unei piețe unice europene, care poate fi tradus prin posibilitatea comercianților de a-și cumpăra de oriunde din sistemul interconectat european și de a o vinde oriunde în sistemul interconectat european fără restricții.

Pentru a atinge această țintă, o etapă importantă pe care au prevăzut-o reglementatorii europeni este cea de realizare a așa-numitelor piețe regionale, după care pasul următor va fi cuplarea acestor regiuni și crearea pieței unice europene”, a spus directorul care a mai dat ca cert anul 2018 pentru liberalizarea totale a pieței energiei din România.

Viitorul energetic din punct de vedere al perspectivei europene nu este unul sumbru, ci unul optimist, a mai punctat Marian Cernat.

“Sunt necesare anumite măsuri în special în domeniul producției de a lua în calcul modificările structurale produse în ultima vreme, respectiv creșterea ponderei de energie volatilă și de aici de a găsi măsuri de securizare a producției din surse termo care să compenseze variațiile de producție din sursele volatile, dar cred că vom face față fără probleme la aceste aspecte”, consideră directorul.

Petru Lificiu, consul onorific al Republicii Kazahstan în România, oficiali ai statelor Kazahstan și Azerbaidjan care au vorbit despre proiectele țărilor lor și cooperarea cu România au încheiat prin intervențiile lor prima parte a dezbaterii.  

Pledoarie pentru energia nucleară

Teodor Chirică, director general al EnergoNuclear, a moderat secțiunea dedicată energiei nucleare.

Temele propuse au fost cel puțin provocatoare:

Energia nucleară – o contribuţie importantă la viitorul omenirii în privinţa alimentării durabile cu energie;
Energia nucleară – sursă puțin poluantă și factor de dezvoltare economică prin reducerea importurilor de gaze și cărbune;
Necesitatea includerii în planul de dezvoltare pe următorii 10 ani a liniilor de transport de energie nucleară către toată țara, astfel încât rețeaua să poată prelua și energia produsă de sistemul de reactoare.

Cu aceste teme expuse, Daniela Lulache, director general CFO Nuclearelectrica SA, a fost tranșantă în ceea ce privește susținerea investiției de la Cernavodă.

“Mai devreme sau mai târziu va trebui să aibă loc o revizuire a legislației atât primare cât și secundare în domeniul energiei și poate un prim pas va fi făcut cu ajutorul nostru, cu proiectul Unităților III și IV de la Cernavodă, care are nevoie de mecanisme de sprijin, el este necesar indiferent dacă există voci care încă mai încearcă să pună la îndoială un asemenea proiect.

Poate că noi cu acest proiect vom reuși să mobilizăm autoritățile care sunt de acord să sprijine proiectul prin mecanismul de sprijin al contractelor pentru diferență și prin înțelegerea că un astfel de proiect trebuie să fie finanțat și ca să fie finanțat, trebuie să fie în primul rând finanțabil și ca să fie finanțabil are nevoie să probeze surse de rambursare ale acelor finanțări, deci se impune să putem încheia contracte de vânzare a energiei pe termen lung și ca atare este un proiect strategic, este un proiect prioritar și este un proiect pentru care toate autoritățile și-au arătat disponibilitatea de a asigura sprijin, în consecință mă aștept să genereze această dezabatere și modificare fără de care nu cred că putem să considerăm că avem o piață a electricității mature”, a spus directorul general.

Mihai Darie, directorul financiar al CFO Nuclearelectrica, a mai adus completări privind mecanismul de sprijin al contractelor pentru diferență și modul cum a fost acesta implementat în Marea Britanie.
 
După o lungă dezbatere, problema deșeurilor radioactive, a poluării generate de producerea energiei nucleare, precum și a riscurilor pe care le implica au rămas nelămurite.

Proiecte în înmagazinare

De la sectorul nuclear ne-am oprit la piața gazelor naturale, mai exact la zona înmagazinării.

Dan Vecerdea, director înmagazinare gaze în cadrul SNGN Romgaz SA Mediaș, și-a început prezentarea cu o scurtă statistică a situației din țara noastră în domeniul înmagazinării subterană a gazelor naturale.

Astfel, SNGN Romgaz SA Mediaș controlează 90 % din capacitățile de înmagazinare. Capacitatea de înmagazinare a Romgaz este de aproape 3 miliarde de mc, ceea ce este suficient, potrivit directorului Dan Vecerdea, în contextul scăderii consumului de gaze naturale pe piața românească. La momentul conferinței, stocul de gaze naturale al Romgaz era de 2,6 miliarde de mc.

Un alt punct atins în prezentare au fost proiectele de investiții noi – fiind amintite cel de la Sărmășel și dublarea capacității de la Bilciurești pentru zona de consum București, cel mai mare centru de consum din România. Romgaz mai are pe partea de înmagazinare două proiecte de interes comun acceptate de Comisia Europeană spre finanțare.

O prezentare în cadrul evenimentului a mai avut Ioan Popa, director în cadrul Conpet SA Ploiești, care a insistat asupra proiectelor derulate de operatorul sistemului de transport țitei brut.

Cuvântul de încheiere i-a aparținut lui George Rusu, President & CEO, Pro Business Tours.

“Scopul acestui forum a fost de a crea acea sinergie între vorbitorii care au prezentat teme și audiența din sală, făcând această zonă de networking. A fost din punctul meu de vedere o reușită această dezbatere interactivă, o să creăm un summum de informații pe care să îl prezentăm cu ajutorul domnului președinte Iulian Iancu tuturor forurilor implicate”, a subliniat acesta.

Cifre din sectorul nuclear

27 % din energia electrică la nivel european provine de la 130 de producători, originari din 14 state membre
Cifra de afaceri – 70 mld. de euro
Locuri de muncă directe și indirecte 800.000
4 unități sunt în construcție – Finlanda, Franța și Slovacia
20 unități calificate, printre care și cele din România – Unitățile III și IV de la Cernavodă

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

2016, anul preturilor de transfer

Articolul următor

Din paradoxurile subvențiilor pentru animale

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Investiții
Infrastructură
Turism
Educație
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share