Cei mai importanți jucători din domeniul agricol și-au dat întâlnire la cea de-a patra ediție a ”Zilelor Agriculturii Românești”, eveniment organizat de BusinessMark. Temele fierbinți au fost legate de obiectivele și prioritățile noului Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, modalitățile de încurajare a investițiilor noi în agricultură și dezvoltarea celor deja existente și multe altele.
Prima sesiune a conferinței a avut ca teme de discuție politicile și strategiile de dezvoltare pentru următorii patru ani, printre oaspeți numărându-se Valeriu-Andrei Steriu, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, și Jean Valvis, director general Valvis Holding.
Laurențiu Baciu a nominalizat câteva din problemele cu care se confruntă agricultura.
”Regret faptul că 25 de ani tot vorbim, dar de făcut nu facem nimic, și astfel am ajuns în situația în care cei care produc cereale să stea cu ele în stoc, cei care produc carne la fel, dar în schimb suntem fruntași în a face importuri, atât pe lapte, carne, legume, și agricultorii din România nu-și găsesc piața.
Ceva nu e în regulă, probabil vom ajunge până acolo să vedem de ce guvernul actual și cele care au fost nu au luat nicio măsură pentru a-și proteja exploatațiile autohtone”, a precizat Laurențiu Baciu, președinte LAPAR.
Poziția Coaliției pentru Dezvoltarea României a fost prezentată de către Jean Valvis, director general Valvis Holding.
”Coaliția pentru Dezvoltarea României, unde sunt prezenți mulți reprezentanți ai mediului economic, luptă pentru a avea o comunicare cu executivul, pentru a le reaminti care sunt problemele, și pentru a avea și anumite rezultate.
Am luptat pentru scăderea TVA, am luptat și pentru irigații, și am văzut că a venit o lege care distribuie un miliard de euro timp de șapte ani care sper să fie aplicată, deoarece deocamdată nu se vede niciun semn. Luptăm pentru a îmbunătății posibilitățile de finanțare a agriculturii, de ce băncile nu sunt așa de mult prezente când este vorba de a dezvolta noi proiecte.
Există fonduri de garantare pentru agricultură dar de multe ori sunt dificil de găsit. De ce cercetarea în agricultură este așa de abandonată, de ce nu sunt licee care să-mi dea imediat un tractorist care să știe să mânuiască un GPS. Sunt probleme de strategie agricolă, independente de partide politice, este un subiect pentru care depun foarte multă energie în ultimii ani”, a precizat Jean Valvis.
Partea de finanțare a agriculturii a fost dezbătută de Veronica Toncea, președintele Fondului de Garantare a Creditului Rural – FGCR – IFN SA.
”Discutând de finanțare trebuie să avem în vedere că cerințele finanțatorilor sunt legate de entități foarte bine definite, de entități cu istoric, de entități cu performanță, cu proiecte viabile și de entități bancabile. De 20 de ani practicăm diverse scheme de garantare, pentru toate tipurile de finanțări.
Există soluții de preluare a riscului pentru partea de 80 % din credit, de către noi, fără să solicităm pentru această valoare niciun fel bunuri materiale. Cu toate acestea nu este suficient ca să existe acest mecanism pentru a rezolva toate problemele de finanțare cu care se confruntă fermierii. (…)
Nu pledez pe nicio altă variantă, dar pledez pentru a se face foarte bine calculele și a se decide. Banca este un partener care vă afișează din prima nivelul dobânzii. Este un an în care trebuie să ne propunem să absorbim fondurile europene prin PNDR 2014-2020. Sunt foarte multe măsuri care vin în sprijinul fermierilor, de care trebuie neapărat să beneficieze fermierii”, a spus Veronica Toncea.
Din cadrul sesiunii nu a lipsit vocea fermeirului, Viorel Matei fiind extrem de tranșant asupra situației actuale a fermierilor.
”Vă mulțumesc că ne dați ocazia să tot plângem, ceea ce facem de 26 de ani. Nu văd la această întâlnire niciun factor de decizie, doar plângem, ne ascultăm și ne împrumutăm batista unul altuia. Aș începe cu cererea unică pe care o consider o frecție la un picior de lemn. Ce avantaj am eu ca fermier că fac această cerere unică? Practic mă umilesc în fața angajaților APIA.
Vorbim aici despre cumpărarea terenurilor, de relația cu băncile. Băncile sunt o nouă formă de jaf a agriculturii românului. Dacă asemenea practici le-ar avea în țările lor de origine, nu ar ține o zi banca deschisă, nici în Austria, nici în Germania, dar iată că în România se poate”, a subliniat Viorel Matei.
Un alt subiect atins de către vorbitori a fost acela al cumpărării de terenuri agricole de către străini.
”Sunt de acord să vină străinii, dar în condiții egale cu cele pe care le au românii. Avem o problemă, atâta vreme cât vine străinul pentru achiziția terenului cu un credit din Austria cu o dobândă chiar subvenționată, nu mai e o poziție egală cu românul care cumpără cu o dobândă de 6-7 %”, a spus Valeriu-Andrei Steriu, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților.
Printre vorbitorii primei sesiuni s-a numărat și Iulia Cristea, Director Marketing Caussade Semences, care a făcut o prezentare a hibridului de floarea soarelui Klarica CL, lider în 2015 în ce privește vânzările.
”Suntem o companie franțuzească prezentă pe piața din România din anul 2008, care ameliorează, multiplică, procesează și comercializează semințe certificate pentru cultura mare și plante furajere. Centrul regional care se află în România coordonează patru țări, și anume Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova și România.
În 2008 când am început activitatea în România am încercat să ne diferențiem, am încercat să facem diferența. Asta a fost strategie de comunicare pe care Caussade Semences a abordat-o. Considerăm că ne-am infiltrat rezonabil pe piață și atunci am decis să ne schimbăm strategia și să facem performanță. Cum putem face asta? Alături de fermieri, pentru că ei sunt utilizatorul final, și cu el trebuie să avem un parteneriat de succes și de lungă durată”, a menționat Iulia Cristea.
Business-ul în agricultură
Sesiunea a doua a conferinței a propus spre dezbatere tema business-ul în agricultură, precum și aspecte legislative și fiscale.
Primul vorbitor a fost Marius Bicu, managing partner al Unilact, producătorul brânzeturilor premium De la Ferma.
”Avem o afacere de familie, producem aproximativ 2 tone de brânză pe zi, pe care o vindem în țară și în câteva țări din Europa, în special la românii plecați din țară unde le e un pic mai bine. Le e dor de casă și consumă brânzeturi românești.
După socotelile noastre cam jumătate din piața noastră este acolo. Vindem brânzeturi, lucruri care nu se pot vinde decât la oraș, și atunci jumătate dintre potențialii noștri clienți de la oraș din România sunt în alte țări din Europa.
Mai avem clienți care nu sunt români, dar apropiați gusturilor noastre, ruși, bulgari, greci. Anul trecut am avut un an bun, în special în a doua jumătate a anului. A scăzut TVA-ul și am simțit din tot sufletul treaba asta. Suntem pe o pantă de creștere, suntem mulțumiți de ce am făcut anul trecut”, a spus Marius Bîcu.
Potrivit acestuia, succesul se datorează diversificării serviciilor.
”Am adăugat servicii de mai multe feluri produselor noastre. Pe lângă faptul că avem o afacere integrată, de la agricultură până la supermarket, vindem și animale, vindem și cereale. Suntem în al patrulea an în care vindem grâu la doi producători locali de pâine din orașul Unirea, de lângă Ocna Mureș.
Am decis să ne căutăm parteneri și în alte părți, să ne extindem nu doar în România. Am ajuns să exportăm anul trecut jumătate din producția noastră de brânzeturi. Nu e ușor să-ți găsești parteneri în țări îndepărtate, dar de acolo vine valoarea adăugată, nu doar din calitatea brânzei. Trebuie să-i adaugi termen de valabilitate bun, termen de livrare ok. Pentru servicii ai nevoie de oameni buni, la care se adaugă munca delicată, să produci bine, să adaugi servicii, să faci mâncare sigură din punct de vedere sanitar veterinar”, a punctat Marius Bîcu.
Nevoia de strategii regionale
A urmat Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale din Industria Laptelui APRIL, care a analizat situația pieței laptelui, una deloc roz, în contextul în care numărul fabricilor din România se află în scădere.
”Mulți fermieri visează să se unească și să lupte cu multinaționalele. Nu, trebuie să ne găsim fiecare locul nostru în piață. Este o lume pentru toți, totul e să-i găsești cheia succesului. (…) Ce ne facem atunci când autoritățile vin și blochează capitalul românesc, că e ANAF, că e ANSVSA.
Atunci apare ONG-ul, organizația profesională. Ea trebuie să fie interfața problemelor care vin către astfel de investitori, către agentul economic. El nu se va putea bate niciodată cu autoritățile, și atunci trebuie să vă uniți, indiferent că sunteți fermieri, oameni de afaceri, procesatori, hipermarketuri. Trebuie să aveți o interfață. Cred că dialogul social trebuie făcut între ONG-uri și autorități”, a menționat Dorin Cojocaru care a mai atins și problema strategiilor regionale pe piața laptelului.
Alt vorbitor în cadrul celei de a doua sesiuni a fost Viorel Căpățână, vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România, care a subliniat efectele scăderii TVA-ului, precum și lecția bine jucată de unii producători de a intra pe piață.
”Anul în care ne aflăm este unul dificil din prisma a ceea ce se întâmplă și ce va urma să se întâmple. Anul care a trecut, din perspectiva noastră a fost un an foarte bun, în sensul în care am putut să avem aceste produse oferite de producători români și toți cei care fac parte din Asociația Marilor Rețele Comerciale întotdeauna au găsit de cuviință să realizeze parteneriate cu producători în România”, a menționat Viorel Căpățână.
