Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Green Energy Cluster, cinci ani de inovare

Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy din România a intrat în cel de-al șaselea an de viață, odată cu aniversarea a cinci ani de la coagularea sa în februarie 2015. Sărbătoarea de la Hotelul O3zone din Băile Tușnad a adus în discuție și teme actuale din domeniul energiei. Revista Transilvania Business a fost co-organizator al evenimentului.

Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy și-a celebrat cei cinci de activitate printr-un eveniment aniversar la care au fost prezenți membrii clusterului – antreprenori, reprezentanți ai administrației publice locale, ai universităților și ai consultanților -, precum și parteneri – reprezentanți ai altor clustere, institute de cercetare și parteneri internaționali. Invitații au primit în semn de mulțumire certificate de apreciere din partea organizatorilor.
 
“Clusterele s-au înființat în mod natural în România, eu am crezut în această formă de organizare și prezența dvs. la acest eveniment demonstrează acest lucru. (…) Baza clusterului, rădăcina o reprezintă acest parteneriat ce s-a format între mediul economic și cel universitar, academic, instituțiile de cercetare, administrația locală și instituțiile catalizator.

Am considerat că este necesară o perioadă de 3-5 ani până ce un cluster se consolidează. Bineînțeles, cooperarea se realizează în timp, încrederea se formează în timp și noi am ținut cont de acest lucru. Rolul managementului este iarăși important și aici am demonstrat că am reușit să încheiem parteneriate atât la nivel național cât și la nivel internațional”, a fost mesajul transmis de către Vajda Lajos, președintele Clusterului Inovativ al Biomasei Green Energy.

Dacă ar fi să amintim câteva dintre parteneriatele internaționale, am menționa colaborarea cu Camera de Comerț și Industrie a județului Bekes (Ungaria), cu Universitatea Humboldt din Germania, cu Energiesparverband din Austria, cu Fundația de Dezvoltare a Afacerilor din județul Zala (Ungaria), cu P&P Baumschulen (Germania) și altele.

“O direcție în care noi stimulăm dezvoltarea, o soluție, o metodă în care noi credem că România se va dezvolta este această idee foarte importantă de asociere a companiilor, în condițiile în care noi punem în același creuzet și administrațiile și universitățile”, a spus Marius Alexa, CEO Arhipelago, co-organizator.
 
„Deloitte s-a alăturat acestui proiect, ca membru asociat, (…) noi am putea să stimulăm ca și catalizator transferul de de inovare și accesul la finanțare. Cu toții știm că la nivel european, conceptul de cluster reprezintă un instrument de politică industrială, de inovare, un catalizator de competitivitate, totuși la nivel național sunt anumite momente care ar trebui așezate din perspectiva alinierii sinergiilor și strategiilor sectorial la nivel de program și de politici adiacente clusterelor și aici aș menționa un concept pe care cu siguranță îl știți, acela al strategiilor de specializare inteligentă care a fost o condiție de parteneriat al Comisiei Europene pentru noua programare financiară, 2014-2020, însă la care va mai trebui să lucrăm atât la nivel național cât și regional”, a subliniat Mircea-Nicolae Cotoroș, EU Account Senior Manager Deloitte, co-organizator.

Managerul Deloitte a mai adus în discuție o temă care avea să mai revină pe parcursul evenimentului, și anume internaționalizarea clusterelor și obținerea de finanțare de la Bruxelles în contrapondere cu slaba finanțare la nivel național pe care au subliniat-o vorbitorii.

Parteneriate internaționale

Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy din România are, după cum subliniam mai sus, încheiate parteneriate cu entități din străinătate care s-au transformat în proiecte aplicate apoi.

Rudolf Lukavsky, consilierul comercial al Ambasadei Austriei la București, pe lângă urările adresate, a avut și un mesaj legat de implementarea unor proiecte de succes care depind de două aspecte: cadrul legal să fie predictibil și proiectul să fie sustenabil.

“Felicitări pentru cei cinci ani aniversați ai Clusterului Green Energy. Cred că activitatea clusterelor în România a cunoscut o bună dezvoltare de-a lungul anilor și au avut o bună colaborare și un schimb de experiență valoros cu partenerii austrieci. În particular, biomasa este de foarte mare importanță pentru România, așa cum este pentru Austria. (…) Sunt deja mari proiecte implementate cu participare austriacă cum este proiectul de cogenerare din Suceava pentru încălzirea unui cartier, care asigură căldură și energie electrică pentru 22.000 de locuitori”, a declarat Rudolf Lukavsky.

Intervenții au mai avut dr. Bulkai Dénes, ARCHENERG Cluster, Gyulai Tamás, consultant internațional, Deák Gyöngyvér, Hungarian National Trading House, sau Birgit Schliewenz, reprezentantul Regiunii Brandenburg.

Accentul pe inovare-cercetare

Unul dintre pilonii clusterului este reprezentat de universități ai căror reprezentanți nu au lipsit de la eveniment.

“Acest cluster oferă posibilitatea valorificării unui potențial care ne este specific și de o valoare extremă în Europa. Și cred în continuare că prin parteneriatul care s-a realizat va avea șansă”, a subliniat Vasile Pârvulescu, director al Departamentului de Chimie Organică, Biochimie și Cataliză din Universitatea din București.
 
Domnia sa a mai adus în discuție o temă stringentă, desființarea instalațiilor de biodiesel și impactul pe care îl va avea asupra antreprenorilor români care au investit în asemenea afaceri.

Prof. dr. ing. Ion Vișa, director general al Institutului de Cercetare și Dezvoltare din cadrul Universității Transilvania Brașov, a insistat asupra resursei umane care e componentă intrinsecă a unui cluster și a cărei formare ține de instituțiile de învățământ superior.

“Clusterul Green Energy fără resurse umane dezvoltate în ideea de a fi utile promovării produselor în acest concept de green energy, promovării aspectelor legate de sisteme energetice și implementarea lor în mediul real, de protecția mediului, valorificarea deșeurilor, fără a forma oameni în acest domeniu nu putem trece mai departe. (…) Avem încă de crescut și sper ca în următorii ani să reușim ca împreună să punem profesioniști din diverse zone – ingineri, economiști, oameni care se ocupă de transferul tehnologic pentru a aduce produse reale pe care să le implementăm”, a subliniat profesorul Vișa.

Universitatea Transilvania a dezvoltat un institut de cercetare în cadrul unui proiect major, european, finanțat din fonduri structurale și fonduri ale universității, unde studenții să se poată axa pe cercetarea științifică.

Promisiuni guvernamentale și parlamentare

Primării și Consiliile Județene din Harghita și Covasna sunt autoritățile publice locale care au sprijinit înființarea clusterului ca membri și au deja rezultate în ceea ce privește transformarea proiectelor de utilizare și valorificare a biomasei în realitate, după cum au subliniat Nagy József, vicepreședintele Consiliului Județean Covasna, sau Varga Attila, primarul comunei Estelnic.

Însă toate aceste eforturi ar fi mai eficiente dacă ar fi sprijinite legislativ și la nivel guvernamental.
În prezent, în Parlament, este la un pas de adoptare Legea plantelor energetice și a biomasei, potrivit deputatului Antal István.

“Avem speranța ca în cel mult două luni de zile să avem această lege mult așteptată, chiar dacă a întârziat vreo 5 ani de zile, e binevenită. Abia acum prin activitatea dvs. și prin altele s-a cunoscut la nivel de țară necesitatea acestei legi coerente care să dea un ajutor celor care înțeleg ce înseamnă spiritul inovativ. Dacă va veni și strategia energetică despre care s-a vorbit acum și vom crea în sfârșit o lege coerentă, inteligentă și fără să o schimbăm în fiecare an, o să avem o șansă și, mai ales, dvs. care ați riscat foarte mult”, a anunțat parlamentarul.

Bune intenții se anunță și dinspre Guvern. “Vă promit ca noi cel puțin ca Direcție de Politici Industriale și Mediu vom încerca să sprijinim crearea măcar a unui noi instrument care să poată finanța fie și parțial activitatea clusterelor, sperăm să sensibilizăm actuala conducere a ministerului în acest sens și să reușim să creăm, în noile condiții ale ajutorului de stat, un instrument care să vă ajute cât de cât”, a fost mesajul Marianei Voicu, director în Ministerul Economiei – Direcția Politici Industriale și Mediu.

Iar parcă pentru a mai da un impuls guvernanților, utilitatea clusterelor în viitorul ciclu bugetar european a fost accentuat de Ovidia Caba – director în cadrul Agenției de Dezvoltare Regionale Centru.

“Clusterele au avut un rol foarte important în definirea priorităților de dezvoltare și, în special, în definirea domeniilor de specializare inteligentă în strategia noastră de dezvoltare inteligentă. Noi avem nevoie în regiune și în România de astfel de structuri, care să catalizeze dezvoltarea”, a subliniat directorul.
 
Daniel Coșniță, președintele Asociației Clusterelor din România, a reliefat, de asemenea, importanța clusterelor în dezvoltarea la nivel local, regional și național.

“Este un eveniment care marchează o frumoasă realizare și încununarea activității a Clusterului Green Energy, a firmelor membre care au identificat nevoia comunităților locale din această regiune pentru soluții energetice viabile și durabile și au dezvoltat soluții la care poate ar fi trebuit statul să se gândească, statul nu s-a gândit, și atunci mediul economic a venit și a adus soluția aceasta, ceea ce arată încă o dată importanța clusterului ca metodă de dezvoltare economică, la nivel regional și national”, a spus președintele Clustero.

Poate ar fi de menționat că la nivel european, 24 de clustere din România au obținut medalia de bronz pentru excelența în managementul de cluster, iar altele 8 – medalia de argint, ceea ce ne situează pe locul al doilea în Europa, după Germania. Una dintre medaliile de argint a fost conferită Clusterului Green Energy.

Felicitări și mesaje au transmis și reprezentanții altor clustere din România, printre care Costică Voicu, directorul Parc Industrial Galați, Gászpor Éva, președinte Transylvania Textile &Fashion Cluster, prof. univ. dr. Gheorghe Gheorghe, președinte Mechatrec Cluster, Ion Mărculescu, Secretar Executiv ETREC Cluster, prof. univ. dr. Paul Svasta, președinte Elinclus Cluster, precum și reprezentanți ai altor institute din România. O mențiune specială o merită Christina Leucuța, senior advisor Clustero, de numele căreia se leagă politica de clustere în țara noastră.

Inovație în afaceri

Partea aplicată a clusterelor a fost reprezentată de către antreprenorii, membri ai clusterului.

Benkő Sándor, administratorul Kontrastwege din Miercurea Ciuc, este promotorul cultivării salciei energetice în țara noastră, după ce acum 10 ani a obținut licența pentru România și Republica Moldova.

“Suntem niște pionieri care încercăm să arătăm că biomasa nu înseamnă doar defrișarea pădurilor. Biomasa la noi este foarte vag interpretată, unii spun că avem atâta că nu avem ce face cu ea, alții care lucrează în domeniul utilizării ei știu că nu există biomasă, o foarte mare cantitate din biomasa silvică rămâne în pădure din motive economice și de posibilitate a exploatărilor. Se încearcă să se asigure această bază de resursă energetică prin diferite soluții și prin utilizarea biomasei agricole și o mare parte se realizează prin plantații energetice”, a sintetizat antreprenorul cei 10 ani de activitate.

În ciuda afacerilor dezvoltate, valorificarea energetică a biomasei nu este o soluție de viitor însă, crede prof. univ. dr. Petru Filip, de la Centrul de Chimie Organică “C. D. Nenitescu”.

“În momentul în care ai un teren utilizat pentru agricultură și pe care cultivi să spunem salcie energetică și salcia energetică la un moment dat va consuma elementele din sol de care are nevoie să crească, iar anul următor va trebui să pui îngrășăminte, iar, când va trebui să pui îngrășăminte, costurile nu vor mai fi rentabile pentru energia respectivă. Din această cauză, eu cred că valorificarea biomasei va trebui să meargă spre produse cu valoare adăugată mare”, a spus profesorul.

Au mai fost prezenți Bartha Sándor, reprezentant al Erpek IND, companie specializată în fabricarea de cazane care funcționează pe biomasă și care a adunat prin vânzarea a peste 150 unități o capacitate instalată de 20 MW, Pozna David, de la Ariadne Impex Sfântu Gheorghe, companie care deține brevetul pentru soba cu cazan tip rachetă, Cătălin Dragostin de la Escorom, care a insistat asupra importanței includerii bioenergiei într-o viitoare strategie energetică națională, Domokos Árpád – Biomass Farming, Fejér Sándor – Goscom, Fetés Levente – ML, Kovács Géza – Explocom, Orbán Árpád – LIA/Civitas, și Tóth Birtan Csaba – Tega.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Analiza pentru startul Business Days Timisoara

Articolul următor

România trebuie să devină mai serioasă în accesarea fondurilor europene

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share