Agricultura Importate

Transilvania, raiul branzeturilor de calitate (I) – Produs de Țaga

Dezbaterile aprige din ultima vreme referitoare la problema calităţii produselor lactate românești, precum și dorința de a prezenta cititorilor noștri produse de o calitate certă, făcute din lapte și… atât, ne-au determinat să poposim în ograda câtorva producători de brânzeturi din Transilvania. Este vorba despre cei care fac cu pasiune și mult drag brandurile Produs de Țaga, La Colline, Telemeaua de Ibănești și Torockoi.

Fabrica de Brânzeturi Transilvania

Pentru că o brânză bună se face din lapte de vacă, ne-am oprit la Apahida, la ferma lui Dan Cristian Țandea, preşedintele Cooperativei Agricole Someş-Arieş, care, alături de Clusterul AgroTransilvania, au constituit Fabrica de Brânzeturi Transilvania.

Am văzut aici Bălţată românească în cele două varietăţi, roşu şi negru, iar fermierul-preşedinte ne-a explicat că este foarte mulțumit de varianta autohtonă, renunţând în totalitate la Bălţata austriacă.

“La înființarea fermei, în urmă cu 20 ani, am cumpărat Bălțată românească – 60 capete de la ferme din România și Bălțată austriacă din import – 100 capete. Selecția care se efectua în fermele românești din acele vremuri era riguros făcută și a avut ca efect o rasă cu caractere foarte bine consolidate.

Pot afirma cu tărie că, făcând comparația între aceste două tipuri de bovine, cel puțin în acele vremuri, Bălțata românească era mult mai consolidată, având un număr mic de indivizi plus sau minus variație. La Bălțata austriacă, procentul era de peste 20%, iar la Bălțata românească procentul era de sub 10%. Repet, aceste observații le-am făcut în urmă cu peste 20 ani, exploatând în paralel aceste două tipuri de bovine”.

În 2011, la înfiinţare, cooperativa număra șapte membri, iar astăzi numărul lor este de zece ori mai mare. Fermele componenete sunt de diferite dimensiuni şi forme de organizare, de la persoane fizice la S.R.L.-uri şi au un număr diferit de vaci. Deşi unii au 75, iar alţii 350 de capete în fermele lor, drepturile cooperatorilor sunt aceleaşi, iar producţia medie de lapte este de 500 l lapte/zi pe fermă.

Pentru a putea avea acces la fondurile europene, fermierii sunt uniţi în cadrul cooperativei într-un Grup de producători.

Numai din activitatea de vânzare s-au acumulat în 2015 peste 5 milioane euro cifră de afaceri, la care s-au adăugat câteva sute de mii de euro din fondurile europene nerambursabile şi din serviciile conexe ale cooperativei, cum este Controlul Oficial al Producției (COP).

În cadrul cooperativei, se face COP la lapte pentru 10.000 de capete bovine şi 25.000 capete ovine, fiind singura autorizată să efectueze acest control pentru ovine în judeţul Cluj. De anul acesta, este recunoscută şi la carne pentru rasa Bălţată românească.

Împreună cu Clusterul AgroTransilvania, cei de la Someş-Arieş au pus bazele Fabricii de Brânzeturi Transilvania şi au închiriat celebra grotă de la Ţaga, lângă Gherla. De aici pleacă în întreaga ţară, de pe trei linii de producţie distincte, brânzeturi de cea mai bună calitate.

În primul rând este vorba de celebra brânză Năsal, care poate fi produsă doar în peştera de la Ţaga, singura în stare să asigure condiţiile necesare acestei brânze atât de apreciate.

Cea de-a doua linie de producţie este dedicată liniei de brânzeturi fermentate, produse sub denumirea „Produs de Ţaga”: Produs de Țaga (cel mai înalt calitativ), Moeciu, Bobâlna și Montana. Ambele mărci dețin, începând cu 2015, Atestatul de Produs Tradițional.

A treia linie de producţie a fabricii este dedicată produselor comercializate sub brandul Eurolact.

Brânzeturile „Produs de Ţaga” sunt brânzeturi fermentate, nobile, care se deosebesc de brânzeturile opărite, gen caşcaval, şi cele sărate, de tip telemea, care suportă adaosuri de alte grăsimi.

„După intrarea laptelui muls proaspăt în fabrică, brânzeturile noastre au nevoie de o perioadă de fermentare şi de maturare de minimum 14 -24 zile. Ele nu pot fi produse decât manual, sunt închegate şi puse după închegare în pânză albită, rulate şi aşezate în presă. Apoi, o dată la trei zile, fiecare calup de brânză este scos, spălat cu soluţie salină, întors pe cealaltă latură şi mutat în altă parte pe raft, încât procesul de maturare să fie uniform” ne-a explicat Dan Cristian Țandea.

Produsele se vând prin magazinele Euro Cosm-fan şi ale altor membri ai Clusterului Agro-Transilvania, prin două standuri din hypermarketurile din Cluj, precum şi prin magazinele partenere Eurolact.

Related posts

Cel mai mare legumicultor din Bistrița-Năsăud, fermă de 15.000 de curcani

Stefana Muresan

Iulian Iuga, Accesa: “Am reușit să avem succes pe propriile picioare”

Stefana Muresan

Specialiștii AgroTransilvania Cluster ajută fermierii în accesarea banilor europeni

Provocarile in dezvoltarea oraselor – subiect dezbatut la Cluj-Napoca de peste 300 arhitecti

Transilvania Business

Aplicaţie pentru telefoane mobile care găseşte “drumul” către produse agroalimentare atestate

redactia

Cities of Tomorrow

Transilvania Business

BUSINESS to more BUSINESS, Iasi 23 martie 2016

Ardealul Carei, cel mai mare pro­ducător de ulei vegetal cu ac­ţio­nariat românesc, vânzări de 30 mil euro la export

Stefana Muresan

Aradul devine capitala mierii – O nouă ediție ARpicultura

Stefana Muresan

BOTEZ: Avocatul mureșean Vasile Costea și a sa “Gură de rai” de la Sântu (FOTO)

Ligia Voro

Mierea din Alba, testată de o delegație de chinezi, pentru a fi exportată

Stefana Muresan

Tramvaiul românesc: Astra Vagoane ar putea livra 62 de garnituri Imperio şi Autentic în Cluj-Napoca, Arad, Oradea şi Galaţi

redactia

MT a aprobat cererea de finanţare pentru construcţia autostrăzii Târgu Mureş – Ogra – Câmpia Turzii, proiect evaluat la 1,83 miliarde lei

Stefana Muresan

UNTOLD, marele câștigător la European Festival Awards 2015

Transilvania Business

Timișul și Aradul, pe primele poziții în topul tranzacțiilor cu terenuri agricole; Bistriţa Năsăud, la coada clasamentului

Stefana Muresan

Consolidarea fermelor de familie, primul obiectiv pentru 2021-2024 al Ministerului Agriculturii: 1 miliard de euro pentru investiții în sector vegetal și zootehnic

Ion Surdu

20% din suprafețele agricole din România vor fi cultivate în sistem ecologic în 2027

Traian Dan

Familia Dîrjan a renunţat la Italia pentru a pune pe picioare o afacere cu lavandă în localitatea Fetindia din Sălaj

redactia

Romgaz analizează posibilitatea de a săpa noi sonde în Marea Neagră

Stefana Muresan

Aeroportul Iasi este certificat international

Transilvania Business

„Automatizarea” – cheia pentru eficientizarea proceselor vamale

Din iunie 2017, cursa Blue Air din Iasi spre Constanta

Transilvania Business

Pallas™ și Floramix™ – cele mai performante și utilizate erbicide pentru controlul buruienilor graminee problemă din cultura de grâu  

Ligia Voro

Vinuri, gastronomie și proiecte românești de top la Premiile de Excelență Vinul.Ro & GastroArt 2019

Ligia Voro

Leave a Comment