Colibița, micuța localitate din creierii munților este tot mai aproape de titulatura de stațiune. De curând, autoritățile locale au inaugurat un punct farmaceutic, unul de prim-ajutor și unul Salvamont și au comandat un studiu care practic a confirmat ceea ce se știa deja despre Colibița: că are aerul la fel de pur ca în Alpi.
Una dintre cele mai atractive localități din Bistrița-Năsăud este Colibița. Amenajată în jurul unui lac artificial, Colibița este situată la doar 50 de kilometri de Bistrița, la o înălțime de 800 de metri.
În ultima perioadă, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a investit peste 200.000 de lei pentru ca micuța localitate din creierii munților, Colibița, să îndeplinească condițiile necesare pentru a primi titulatura de stațiune.
În luna februarie au fost inaugurate un punct farmaceutic, un punct de prim-ajutor și unul Salvamont în localitatea Colibița. Existența acestora este o condiție obligatorie pentru ca zona să poată fi declarată stațiune de interes local. De asemenea, în zonă trebuie să existe cel puțin 100 de locuri de cazare acreditate.
Documentația pentru declararea Colibiței stațiune de interes local a fost deja depusă la Autoritatea Națională pentru Turism, autoritățile locale așteptând momentan aprobările.
Aer pur ca în Alpi
De asemenea, autoritățile județene au comandat un studiu, care să confirme calitățile aerului de la Colibița, despre care se știa încă de acum 100 de ani.
„Rezultatele studiului confirmă că nivelul de ozon din Colibița este similar cu cel din Munții Alpi, la cote de peste 2000 de metri altitudine. Valoarea concentrației de ozon măsurată în Colibița este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie din România este de 72,6 micrograme/m3”, a precizat președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan.
Doar două localități din România au aerul atât de pur ca în Alpi. Este vorba despre Colibița și de Soveja (județul Vrancea).
„Aici exista un sanatoriu, unde erau tratați oamenii care aveau probleme psihice. Ținându-i aici, în Colibița, aerul îi ajută la recuperare. De asemenea, aerul este foarte bun pentru sportivi, pentru pregătirea fizică, pentru acumulările pe care le fac sportivii în cantonamente.
Studiul ne confirmă că este foarte bună componența aerului. În România mai este o astfel de structură a aerului, la Soveja, este un aer la o cotă de 900 de metri, care se poate compara cu aerul din Alpi, la peste 2000 de metri”, a completat Radu Moldovan.
Proprietățile curative ale aerului din Colibița sunt cunoscute încă din 1883. Atunci, o tânără din Bistrița se spune că s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului din această zonă.
De asemenea, în satul Colibița a funcționat și un sanatoriu, în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial. Acesta era considerat oaza de sănătate a studenților, elevilor și orfanilor din întreaga Transilvanie. Sanatoriul „Caritatea” și-a încheiat activitatea în anul 1944, când a fost incendiat.
„O regiune excelentă pentru a-și adormi originea, greutățile, neajunsurile de peste an, a-și alunga afecțiunile pulmonare inspirând un aer ozonat de brad, având posibilitatea de a face cură la razele de soare ultra-violete, cură care făcută în laboratorii medicale cu lampa „Quartz” costă parale multe și nu poate sta în nivelul curei naturale”, scria „Frăția Românească” în anul 1927.
Localitatea Colibița a devenit mai atractivă, după ce, în 1979, satul Mița este strămutat pe dealurile din apropiere, iar în locul său se amenajează un lac de acumulare.
Planuri pentru un centru nautic
Autoritățile locale au planuri mari pentru Colibița, iar titulatura de stațiune este doar primul pas. Anul acesta va fi amenajat un loc pentru camping și plajă, unde turiștii se vor putea relaxa, fără a fi nevoiți să apeleze la privați.
De asemenea, autoritățile locale vor să dezvolte la Colibița un centru nautic. Deja a fost realizat un studiu de grupuri sanitare, vestiare, un punct de prim ajutor și un punct de depozitare și închiriere echipament sportiv.
Pe lac urmează să se amenajeze și o terasă cu piscină, o zonă de plajă și o zonă belvedere. Valoarea totală a investiției ar ajunge la 2,2 milioane de euro, iar sursa de finanțare este reprezentată de fondurile europene sau un parteneriat public-privat.
