Hunedoara Sanatate

HD | Medici de război pe ”frontul” sistemului medical românesc

Pasiunea pentru medicină, pentru actul medical pur, i-a dus la mii de kilometri depărtare de casele lor. Medici străni au venit în România pentru a profesa şi le-a plăcut atât de mult ce au găsit aici, la noi, încât nu au mai plecat. Nu numai că s-au acomodat, ci s-au şi integrat, iar acum se pot considera măcar pe jumătate români.
În timp ce medicii noştri pleacă peste hotare în căutarea unor condiţii de lucru mai bune şi a unor salarii decente, locurile lor din spitalele româneşti sunt luate, uneori, de medici străini. Oameni care au studiat sau nu medicina în România, dar care au ales să profeseze aici şi şi-au găsit o a doua casă. Unii dintre ei au plecat de acasă alungați de război şi nu au regretat decizia luată.
Paradoxal, chiar dacă Valea Jiului este o zonă săracă, unde spitalele sunt departe de clinicile din marile centre, pentru judeţul Hunedoara reprezintă singura zonă unde au poposit medicii veniţi de la mii de kilometrii depărtare. Ne-o confirmă Cecilia Birău, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara. „În judeţ au fost câteva cazuri de medici străini care au venit să lucreze aici, în valea Jiului”, a precizat oficialul hunedorean.
Ţintă vie în Siria, medic în Vulcan
De exemplu, medicul Aksam Kadour, care a fugit din calea gloanţelor, părăsindu-şi ţara natală, pentru a ajunge să-şi facă meseria într-una dintre cele mai sărace părţi ale judeţului Hunedoara, mai precis în Vulcan.
Aksam Kadour este din Siria şi s-a specializat în urologie. Medicul a avut o experienţă nefericită în urma unui bombardament şi spune că aici a învăţat să preţuiască viaţa şi libertatea altfel.
Aksam Kadour a făcut facultatea în România şi aici şi-a întemeiat o familie, dar a ales să plece înapoi Siria, acolo unde era familia sa.
Când a decis să se întoarcă în Siria, Kadour trăia deja în România de 8 ani. A trebuit, însă, să înfrunte realitatea rece a unui război nedrept şi a conştientizat că nu contează de ce parte eşti, oricum ai de suferit şi asta e cumplit. „Am lucrat în Siria. Acolo, însă, indiferent ce faci, ca medic sau asistent, eşti ţinta cuiva care se luptă. Dacă eşti cu statul sau cu rebelii, nu contează. Dacă lucrezi cu statul, eşti ţinta rebelilor, iar dacă eşti de partea lor, eşti ţinta altora şi tot aşa…”, povesteşte medicul sirian.
Sute de oameni i-au murit în braţe, până când s-a decis să vină în Valea Jiului şi acum nu regretă deloc. „Decizia care m-a obligat să vin aici, în România, este legată chiar de situaţia din Siria. E greu de trăit acolo, acum”, a povestit doctorul Aksam Kadour.
Regretă că a fost nevoit să-şi părăsească ţara natală, dar spune că în România a întâlnit oameni minunaţi şi chiar se gândeşte să pună bazele centru specializat în eliminarea calculilor renali cu terapie laser.
Doctorul a fost „adoptat” de echipa de la Vulcan şi a fost integrat cu succes în activitate. „Aici este foarte bine din punct de vedere al securităţii şi asta e un lucru important. În Siria, de unde am venit eu acum, 400 de medici au murit sub ochii noştri. Asistente medicale, două mii. Aici, nimeni nu ştie cât e de importantă liniştea. Românii nu preţuiesc liniştea şi am observat asta de când am venit”, a mai spus medicul Aksam Kadour.
Din Fâşia Gaza, în Valea Jiului
Şi Quffa Ramzi a ales să plece să profeseze la mii de kilometri depărtare de patria sa. Originar din Fâşia Gaza, Ramzi este medic ginecolog, iar în ultimii ani a lucrat în România pentru că aici a făcut și studiile. Liniştea şi-a găsit-o tot la Spitalul Municipal Vulcan.
A venit pentru prima dată în România în 1977, pentru a face Facultatea de Medicină la Craiova. Înainte de Revoluție, s-a întors în țara natală, unde a profesat ca medic ginecolog vreme de 16 ani, dar în acest timp și-a ajutat și colegii chirurgi sau ortopezi. A mai lucrat un an în Siria, apoi a revenit în România, unde îl așteptau soția și fiica sa.
O perioadă a fost medic ginecolog la o clinică din Craiova, iar apoi s-a angajat la Spitalul Municipal Vulcan. S-a gândit să plece în Anglia pentru a profesa, atras de condiţiile de acolo, dar între timp s-a răzgândit şi a ales să rămână în România.
Doar soarta l-a dus, de curând, puţin mai departe de Vulcan, dar a rămas tot pe Valea Jiului, adică la Spitalul din Bumbești-Jiu „Mie îmi place aici. M-am acomodat foarte bine și îmi place spitalul și zona. Am venit de la Vulcan și m-am obișnuit să lucrez în spitalele din zona de munte, pentru că este mai liniște și îmi pot desfășura activitatea în bune condiții. Îmi pare rău că am plecat de la Vulcan, pentru că am avut foarte multe paciente. Eu m-am specializat în această meserie și am căpătat experiență în Fâșia Gaza, țara mea natală, unde am lucrat 16 ani și nu am fost numai medic ginecolog. Când erau urgențe, intram în sala de operație alături de chirurgi și ortopezi. Acolo am făcut și medicină de urgență”, a declarat Quffa Ramzi.
România: tur – retur
O poveste deosebită o are Remus Hârşan, un medic Român care de curând a trebuit să o ia de la zero. Ani de zile a privit moartea în ochi, a învăţat şi s-a specializat în medicină de urgenţă în cele mai grele teatre de război, dar România l-a ”tras” înapoi. Şi, pentru că în sistemul sanitar românesc specializările lui nu aveau valoare profesională, a trebuit să înveţe, să strângă din dinţi şi să o ia de la capăt.
Cristian Remus Hârşan este din Vulcan, dar mai bine de doi ani a trăit în teatrele de război din Irak şi Afganistan, pe care le-a considerat oportunităţi excelente de a practica medicina de urgenţă şi de a se perfecţiona în acest domeniu. Era conştient că în ţară nu are cum să capete o experienţă consistentă, mai ales că era singurul doctor la peste 2.000 de oameni.
Hârşan este medic generalist, înregistrat cu drept deplin de practică în Anglia, Irlanda, Scoţia, Țara Galilor, Australia, Africa de Sud, recunoscut de armatele Statelor Unite și Marii Britanii şi face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie. „Sunt absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, apoi am plecat în Irak, apoi în Anglia şi ulterior în Afganistan. Înainte să plec în Afganistan chiar am dat un examen în Dubai, în spitalul american, ca să fie recunoscute studiile de urgenţă. Se numeşte «Advanced cardiac life support» şi am luat examenul”, spune Remurs Hârşan.
Acolo, la mii de kilometri depărtare, era într-o permanenţă luptă cu secundele. Treaba lor era, în principal, să stabilizeze pacienţii care erau răniţi, împuşcaţi sau sufereau alte traume pentru a fi transportaţi pentru investigaţii de specialitate în bazele din Kandahar, unde existau RMN-uri, CT-uri, aparatură de chirurgie.
A decis, însă, că a stat destul printre străini, mai ales că sufletul îi era măcinat de dorul de ţară, de familie, şi a decis să se întoarcă acasă. Asta deşi în Afganistan salariul său din partea Armatei Statelor Unite era cuprins între 8.000 şi 10.000 de dolari, dar – spune el – banii nu sunt totul. Dorul de casă, de cei dragi, te macină, mai ales de sărbători, aşa că a lăsat în urmă confortul material ca să profeseze la el în ţară, în Valea Jiului.
A aflat însă pe pielea lui că ceea ce este valabil oricunde în lume, în România nu are valoare. Practic, experienţa lui profesională, calificările, erau nule în sistemul nostru sanitar. În cele din urmă a reuşit, după nenumărate încercări, să se angajeze la Spitalul din Vulcan ca medic cu competenţe limitate – adică pe orice reţetă sau act medical era nevoie de parafa unui medic cu drept de practică în România.
Dar, după doar câteva luni, a fugit mâncând pământul când a văzut cum politicul poate sufoca medicina. N-a plecat departe, ci doar până la Spitalul Municipal Lupeni, unde a fost primit cu braţele deschise. Totuşi, nu poate profesa până nu se va specializa – pentru a câta oară?! – şi în România. Acum este medic rezident la Timişoara, pe Anestezie și Terapie Intensivă. A ales o specializare care să îl ţină permanent „în priză”, pentru că nu poate trăi decât la intensitate maximă. „S-a ajuns la acest lucru pentru că nu se recunosc specializările, nu se recunoaşte munca de afară, numai dacă este în România. A trebuit să o iau de la zero, am dat examenul naţional la Timişoara, am luat examenul pe Anestezie Terapie Intensivă, cu post la Lupeni şi voi continua rezidenţiatul, cei cinci ani”, spune medicul hunedorean.
Trecerea de la sistemul ”de afară” la cel intern, inclusiv financiar vorbind, nu poate fi explicată în cuvinte. Remus Hârşan nu se plânge, însă, şi speră că va putea rezista în România pentru totdeauna, pentru că, mai întâi de toate, este român!

Related posts

Aparatură medicală performantă, donată de italieni Spitalului Municipal Gherla

Tirdea Ionut

Pacienții români vor putea face transplant pulmonar în Ungaria

Stefana Muresan

Asociaţia Distribuitorilor de Medicamente cere ridicarea de urgenţă a restricţiei privind exportul

Papuc Irina

Industria auto în lupta împotriva Covid-19: 230.000 de angajați caută soluții de creștere a capacităților de producție pentru măști, viziere sau piese pentru ventilatoare

Ion Surdu

Corneliu Florin Buicu: Primele 300 de noi ambulanțe, distribuite către serviciile de urgență din țară

redactia

Unifarm: 12 avioane cargo și cel puțin 6 transporturi terestre cu PPE urmează să vină în România până la jumătatea lunii mai

Papuc Irina

Top zece companii farmaceutice din România, pe o piață de peste 3 miliarde euro

Stefana Muresan

Infuzie de 15 milioane de euro în spitalele clujene

Nora Dumitrescu

Regina Maria preia Endo Institute din Timişoara

Robert Bloancă

Deva: Farmaceutica Remedia, nou acționar semnificativ

Stefana Muresan

Simona Bișboacă, cercetător și antreprenor bihorean: „Voiam să fac produse inovatoare, care nu se găseau pe piață”

Traian Dan

Draxlmaier Automotive, noi angajări în Hunedoara

Stefana Muresan

Doi studenți de la UTCN au creat aplicația care ajută părinții să depisteze problemele de vedere ale copiilor

Stefana Muresan

S-a semnat contractul pentru prima fază a gazoductului BRUA

Stefana Muresan

Medicul Marius Căprar vrea să investească 32 mil. lei într-un spital de recuperare neurologică la Felix

redactia

A fost lansat proiectul Deva 750

redactia

Video – conferință Shanghai – Oradea – Satu Mare – Arad pe tema Covid – 19

Traian Dan

AR | Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, adus la normalitate

Transilvania Business

Sucuri probiotice din resturi alimentare, create de cercetătorii de la USAMV

Stefana Muresan

Impozite mai mari cu până la 500% pentru proprietarii de terenuri și clădiri neîngrijite din Deva

Ion Surdu

Virgil Păunescu, Oncogen: „Sunt primul român vaccinat împotriva Covid-19 cu vaccinul dezvoltat la Oncogen. Statul nu a făcut nimic, zero fonduri pentru finanțare”

Papuc Irina

Primăria Ciugud, bani europeni pentru un proiect care va dezvolta două judeţe

redactia

Operații pe inimă decontate de CAS, la Polisano Sibiu

Stefana Muresan

2 milioane de euro pentru ambulatoriul spitalului din Gheorgheni

Ligia Voro

Leave a Comment