Dezbaterile aprige din ultima vreme referitoare la problema calităţii produselor lactate românești, precum și dorința de a prezenta cititorilor noștri produse de o calitate certă, făcute din lapte și… atât, ne-au determinat să poposim în ograda câtorva producători de brânzeturi din Transilvania. Este vorba despre cei care fac cu pasiune și mult drag brandurile Produs de Țaga, La Colline,Telemeaua de Ibănești si Torockoi.
Telemeaua de Ibănești, primul produs românesc cu Denumire de Origine Protejată
Într-un moment în care li se acordă “pe bandă” atestări europene produselor din Italia, Franța, Polonia sau Spania, România a obținut o victorie exact în sectorul elitist al brânzeturilor. În 15 martie, Telemeaua de Ibănești a obținut oficial atestarea de produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP), după aproape șase ani de la depunerea primei cereri în acest sens.
Șase ani lungi, cu nenumărate drumuri la București, cu provocări și blocaje care păreau de netrecut în vara anului 2015 – o perioadă trăită intens de producătorii de telemea din județul Mureș și, în final, un succes binemeritat pentru ei și pentru România.
Epopeea telemelei a început în 1994, când o familie din Ibănești a decis să proceseze 50 de litri de lapte și să îi transforme în brânzeturi. Primul produs obținut, atunci, a fost “Telemea de Ibănești în saramură de Orșova”. Aceasta a fost preparată după o rețetă veche de sute de ani, cunoscută doar de localnici.
Bătrânii Ibăneștilor își amintesc și acum de telemeaua care se făcea în special iarna, era pusă în putină de lemn, împreună cu saramura de Orșova, un conservant natural special. Brânza era ținută așa până primăvara devreme sau vara, când oamenii locului o duceau cu ei, ca merinde, când mergeau pe câmp, la muncă.
Un kilogram din vestita telemea se produce mereu din aceeași cantitate de lapte, 6,7 litri, iar laptele folosit provine din fermele mici din comunele Hodac, Ibănești și Gurghiu. Flora special din aceste comune face ca laptele produs de vacile care ies la pășunat aici să fie special, să aibă un gust deosebit, care se transmite brânzeturilor produse de unitatea de procesare de la Ibănești, după cum explică directorul acesteia, inginerul Nicu Bumb.
Specialistul precizează că aceasta este și una dintre caracteristicile produselor din firma sa: că au mereu același gust, aceleași calități și aceleași calități, specific produselor natural românești.
“Produsele noastre, din România sunt speciale. De aceea le recomand consumatorilor să le consume cu încredere și îi sfătuiesc ca atunci când sunt la magazine și aleg mărfuri, să opteze pentru cele care au specificat pe etichetă că sunt românești, nu doar ambalate în România. Dacă vor cumpăra produse din România, vor încuraja economia României, iar dacă le vor alege pe cele din Mureș, de la Ibănești, vor sprijini o firmă locală, în care acum muncesc 103 oameni, toți din mediul rural, toți din Hodac-Ibănești”, a afirmat Bumb.
Lungul drum către o atestare europeană
În 2008-2009, administratorii companiei de la Ibănești au participat la câteva târguri de produse tradiționale. Aici, brânzeturile lor au fost remarcate de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, care le-au sugerat să își joace șansa pe piața europeană și să ceară o atestare de la Bruxelles, care să recunoască calitatea mărfurilor pe care le au. Atunci și așa a început drumul către victoria anunțată cu surle și trâmbițe la mijlocul lui martie…
Imediat după, s-a realizat un caiet de sarcini care a fost depus la Ministerul Agriculturii din România, pentru avizare. În 2012, la sfârșitul anului, la Ibănești au apărut reprezentanții firmei de certficare, pentru a compara datele din caietul de sarcini cu cele din teren. Verificările au trecut cu bine, așa că pe site-ul ministerului a fost anunțată intenția mureșenilor de a-și atesta produsele. Fiindcă nu au apărut opoziții, produsul a primit logo-ul național, apoi s-a trecut la pasul următor, intenția de atestare fiind publicată pe site-ul celor de la Bruxelles.
În ultimele zile de primăvară din 2015, grecii au contestat intenția românilor, afirmând că și în țara lor se produce un tip de brânză cu o denumire asemănătoare, “telemes” și că dacă s-ar recunoaște produsul românesc ei ar avea doar de pierdut. Românii au contracarat, demonstrând că produsul lor este specific zonei Ibănești și că nu are nimic de a face cu brânza grecească.
După mai bine de 9 luni, lupta pentru atestare s-a încheiat cu o victorie pentru Ibănești. Cei de aici spun că fără ajutorul actualului ministru al Agriculturii, nu ar fi reușit să îi dea de capăt demersului, dar că ar lua-o din nou, de la capăt, cu un alt produs, așa că după ce se vor odihni puțin, vor începe o nouă epopee… pentru obținerea de atestare ca produs cu Indicație Geografică Protejată pentru un tip de cașcaval.
La Ibănești se prepară și două produse cu rețetă consacrată și cinci produse certificate ecologic, fiindcă 20% din laptele care intră în unitatea de procesare este certificat ca fiind ecologic. Circa 80% din lapte provine din gospodăriile micilor fermieri care au sub 10 vaci, iar pentru aceștia faptul că le este colectat laptele în fiecare zi este foarte important. De fapt, în fiecare zi de vară, la capacitate maximă, sunt procesați în fabrică cca. 50.000 de lapte, care se transformă, în funcție de cererile de pe piață, în cașcaval, telemea, smântână etc.
Citește și:
Măsurile fiscale recente au schimbat metodele de remunerare și fidelizare a angajaților din industria serviciilor pentru afaceri
Evoluția salariilor în industria serviciilor pentru afaceri urmează evoluția generală a pieței cu o creștere de 4% pentru…
30 aprilie 2024
Elevii bihoreni, ajutați să își dezvolte abilitățile sociale și emoționale
Asociația CREFOP Oradea, partener educațional în programul național „Săptămâna verde”, i-a ajutat pe elevii de la mai multe…
30 aprilie 2024
CNIPMMR, îngrijorat față de scăderea investițiilor în inovare ale IMM-urilor
Conform ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) cu privire la situația întreprinderilor inovatoare din România,…
30 aprilie 2024
Cinci ofertanți pentru studierea șoselei de mare viteză Cluj – Dej
Trei asocieri și două companii independente vor să întocmească documentația pentru drumul de 75 km. “Au fost depuse…
29 aprilie 2024
Sălajul verifică fezabilitarea drumului expres spre Autostrada Transilvania
Proiectul șoselei de mare viteză către A3 a intrat în linie dreaptă, susțin reprezentanții forului județean. Consiliul Județean…
29 aprilie 2024
Trei studenți din Timișoara și Cluj-Napoca au câștigat ediția a III-a a RESPO CITY
Trei studenți din Timișoara și Cluj-Napoca au câștigat premiul cel mare, în valoare de 5.000 de euro, în…
29 aprilie 2024
Firma Habau va construi 134 km rețea de gaz în Aleșd, Aștileu, Țețchea și Tileagd
Luni, 29 aprilie 2024 a fost semnat ordinul de începere al lucrărilor și predarea amplasamentului în vederea începerii…
29 aprilie 2024
Firmele lui Umbrărescu a ajuns la peste 80% cu realizarea Centurii Timișoara Sud
Stadiul lucrărilor la Varianta Ocolitoare Timișoara Sud a depășit 80%. În prezent se lucrează la montarea panourilor fonoabsorbante,…
29 aprilie 2024