Legea supermarketurilor, care prevede ca cele mai multe produse alimentare proaspete să provină din lanţul scurt de aprovizionare, este benefică pentru ţara noastră şi trebuia implementată cu mult înainte, este de părere vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului (FNC), Ioan Benea.
“Poate trebuia să apară de la început, încă de când au intrat hipermarketurile în România, când ţara noastră nu putea pătrunde pe piaţa din UE”, a declarat Ioan Benea, citat de ziarul Bursa. Ioan Benea a afirmat că, după aderarea la UE, pe piaţa noastră ajung “produse de mâna a doua din ţările dezvoltate ale blocului european”.
Vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului susţine că situaţia în care se află fermierii români este generată de lipsa de grijă a statului nostru faţă de aceştia. “Statul român nu le acordă fermierilor noştri suficiente subvenţii şi fonduri europene, iar birocraţia necesară pentru accesarea celor existente este excesivă, şi reprezintă, la rândul său, o piedică”, a spus Benea, adăugând: “Lipsa subvenţiilor, a fondurilor europene şi birocraţia excesivă îi împiedică pe fermierii din ţara noastră să se dezvolte. România importă în continuare mari cantităţi de produse din afară, fermierii români neavând unde şi cum să-şi comercializeze producţia, deoarece marile magazine sunt prea puţin intresate să expună la raft produse autohtone, ele exportându-şi produsele la noi în ţară la preţuri ridicate”.
Legea supermarketurilor, promulgată în iulie 2016, a stârnit dezbateri şi dispute ample la nivelul retailerilor. Legea prevede că cea mai mare pondere a produselor alimentare proaspete trebuie să provină din lanţul scurt, actul normativ fiind modificat faţă de varianta iniţială care stabilea ca marii comercianţi să opereze cu produse româneşti în proporţie de 51%.
Reprezentantul FNC a menţionat că produsele din afară sunt aduse la preţuri mari, pe fondul lipsei produselor autohtone.”Creşterea preţurilor este dependentă de cerere şi de ofertă”, a subliniat domnul Benea, menţionând că, “dacă ar exista pe piaţă produse româneşti, atunci preţurile produselor importate ar scădea”.
În ceea ce priveşte lanţul scurt pentru producătorii de lapte, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, Dorin Cojocaru, a declarant pentru sursa citată: “Lanţul se masoară în intermediari, nu în kilometri. Astfel, dacă am o fabrică în Polonia şi vând către un hipermarket din România, atunci înseamnă că acesta este un lanţ scurt. Lanţul scurt înseamnă, aşadar, de la fermă direct la consumator”. Importurile noastre de produse lactate au crescut în ultimii ani, iar sistemul cotelor de lapte, introdus şi în România imediat după aderarea la UE, a fost eliminat în 2015, conform reprezentantului APRIL.
Oficialul APRIL a amintit că România a exportat în 2016 aproximativ 500.000 tone lapte crud şi a importat circa 120.000 tone lapte crud.
previous post
