Agricultura Timiș

Timişul, patria culturilor bio a investitorilor italieni

Emiliana West Rom, companie deţinută de omul de afaceri Luciano Martini şi Agricola Alba, parte a grupului Eurovo din Italia, au cultivat anul trecut în jur de 5.600 de hectare. Alte 3.600 de hectare sunt cultivate în judeţul Iaşi de către patronul clubului de forbal german Schalke 04, Klemens Tonnies.
Cele mai mari culturi de cereale bio din România aparţin unor investitori străini, indică informaţiile Agenţiei de Plăţi pentru Agricultură puse la dispoziţia eonomica. Este vorba despre omul de afacei italian Luciano Martini, unicul acţionar al companiei Emiliana West Rom, grupul Eurovo din Italia, cu activităţi în producţia de ouă şi Klemens Wilhelm Tonnies, patronul clubului de forbal german Schalke 04, care deţine în România compania Orgapic SRL din judeţul Iaşi. Aceştia exploatează împreună în jur de 9.200 de hectare de teren cultivat cu cereale bio în judeţele Timiş şi Iaşi.
Astfel, din datele APIA, cel mai mare cultivator de cereale bio conform cererilor de plată depuse în contul anului 2016 este Luciano Martini, acţionarul Emiliana West Rom, potrivit datelor oferite de termene.ro.
Producătorul a cultivat anul trecut în jur de 2.000 de hectare de teren cu cereale ecologice – din cele aproximativ 12.000 de hectare pe care le administrează, iar anul acesta, urmare a necesităţii rotaţiei culturilor, a trecut la plantele tehnice şi oleaginoase – rapiţă, floarea soarelui, soia, lucernă.
“Diferenţa între cultura bio şi cea tradiţională constă în faptul că cea ecologică este o plantă mai sănătoasă. De asemenea, costurile de producţie sunt similare, numai că producţia este cu 25-30% mai mică, dar şi preţurile obţinute pentru aceste culturi sunt mai mari”, a explicat pentru Economica Răzvan Mitrică, inginer în cadrul companiei. Potrivit acestuia, compania îşi vinde produsele bio atât pe plan local, cât şi în Vestul Europei, în ţări precum Germania, Polonia sau Italia.
Din datele APIA, a doua cea mai mare suprafaţa cultivată cu cereale bio anul trecut este exploatată de S.C. Agricola Alba S.R.L. deţinută, potrivit Termene.ro, de către Casa Lionello SRL (fosta Lioneggs SRL). Aceasta din urmă aparţine EUROVO – S.R.L., persoană juridică italiană, cu sediul în Lugo şi Ferma Lionello SRL. Eurovo este un mare producător italian de ouă, cu o istorie ce datează din 1950 şi care s-a extins ulterior la nivel european. “Compania produce grâu, soia şi floarea soarelui bio, grâul şi soia fiind folosite pentru consumul propriu al companiei, în hrana păsărilor. Aceste cereale pleacă astfel în Italia, Polonia sau Spania, la fermele grupului. De asemenea, vindem şi sămânţă unor producători bio care ne vând şroturi”, ne-au declarat surse din cadrul grupului.
Potrivit acestora, suprafaţa totală cultivată cu cereale bio declarată la APIA a fost de 3.600 de hectare. “În 2017, suprafaţa în conversie este de 1.000 de hectare, dar suprafaţa totală declarată rămâne aceeaşi”, au mai spus sursele noastre. Cultura se află pe raza localităţii Dumbrava din judeţul Timiş.
Nu în ultimul rând, al treilea producător de cereale ecologice din România este, din datele APIA, S.C. Orgapic SRL din judeţul Iaşi, Din datele Termene.ro, compania este deţinută de Klemens Wilhelm Tonnies, patronul clubului de forbal german Schalke 04. Din datele ECONOMICA.NET, Orgapic cultivă cu cereale bio aproximativ 3.600 de hectare de teren în comuna Lădeni, judeţul Iaşi, din care 300 de hectare sunt în momentul de faţă în conversie. În 2017 există posibilitatea ca suprafaţa cultivată cu cereale bio să crească cu 100 de hectare. Compania cultivă soia, floarea soarelui, orz, ovăz şi mazăre.
Potrivit APIA, agricultura ecologică are în 2017 o alocare financiară de 236,4 milioane de euro. Măsura promovează aplicarea practicilor de agricultură ecologică pentru acordarea sprijinului financiar atât pentru conversia la metodele de agricultură ecologică, cât şi menţinerea practicilor de agricultură ecologică. Pentru culturile agricole pe terenuri arabile (inclusiv plante de nutreţ) valoarea subvenţiei este de 293 de euro pentru fiecare hectar aflat în conversie pe an şi de 218 euro pentru fiecare hectar certificat pe an.

Related posts

Ghizii turistici din Timișoara s-au organizat într-o breaslă și realizează tururi pentru localnici

Robert Bloancă

Topul salariilor pe judeţe

Stefana Muresan

Staţiunile balneare şi hotelurile cu spa fac jocurile în turismul românesc

Robert Bloancă

Patru noi destinaţii de pe Aeroportul Internaţional Timişoara

redactia

Agroind Cauaceu, investiție de 2 mil. euro într-o bază pentru cereale în Bihor

Stefana Muresan

Parteneriat cu DAFCOCHIM dezvoltat foarte rapid, potrivit top managerului Arysta

Ligia Voro

O plantație de aluni din Timiș produce materie primă pentru Ferrero Rocher sau Raffaello

Stefana Muresan

Universitatea de Vest din Timișoara: Lansarea proiectului „Local Heritage for Active Tourism in Banat”

Stefana Muresan

O nouă companie în industria auto: joint venture între Elba Timişoara şi americanii de la Varroc Lighting Systems

redactia

Timiș: Aquapark în Buziaş, investiție de 10 milioane de euro

Stefana Muresan

Aradul devine capitala mierii – O nouă ediție ARpicultura

Stefana Muresan

Vin de casa cu must de la Jidvei

Transilvania Business

Sistemul ideal: tehnologie adaptată, hibrizi adaptați

redactia

Conductele companiei de termoficare din Timişoara, Colterm, schimbate de trei firme, reunite în două contracte diferite pentru 106 milioane de lei

Robert Bloancă

Kathrein, o nouă facilitate de producție de 5.000 mp în Timișoara

Ligia Voro

Planul celui mai bogat cioban din România: supra-rasa de oaie

redactia

Dacian Badea: “Mâncarea ecologică este una fără medicamente”

Nora Dumitrescu

Doi clujeni produc mezeluri vegetale și le exportă în Europa

Stefana Muresan

Continental investește la Timișoara într-un sistem de depozitare integral automatizat

Stefana Muresan

Clubul Economic German Banat – președinte reales, vicepreședinți noi

Stefana Muresan

FOTO: Familia Oltean produce 100 % “Tractoare românești” la Reghin

redactia

KPMG, în ISHO Offices, din a doua parte a anului

Ionut Oprea

Lâna prelucrată în Bistrița și Sighet, folosită la izolarea termică a locuințelor

redactia

Pepinierele din Transilvania, pe un trend ascendent: „Criza cerne producătorii serioși de cei neserioși”

Ion Surdu

Leave a Comment