Cluj Reportaj

Slănina, vedeta unui eveniment cu 10.000 de vizitatori

În perioada 17-19 februarie 2017, la Expo Transilvania din Cluj-Napoca, s-a desfășurat a opta ediție a Festivalului Slăninii, Slană Fest. După ce, șapte ani, evenimentul a fost organizat pe terasa unui local din oraș, festivalul a căpătat o asemenea amploare, încât spațiul a devenit insuficient și a fost mutat în complexul expozițional din Mărăști. Problema e că, dacă acesta își va menține ritmul de creștere, și Expo Transilvania va deveni prea mic pentru susținătorii bucatelor tradiționale românești.
Aproape 10.000 de vizitatori pentru Slană Fest
Ediția din 2017 este considerată de organizatori ca fiind un succes, iar schimbarea în bine se datorează faptului că în eveniment s-au implicat membrii Asociației Euro Est Alternative, adică o serie de experți în gastronomie care au dus la un nivel superior Slană Fest și au venit cu un nou mod de a interpreta acest aliment, atât de popular în Ardeal.
Chiar dacă cei care s-au ocupat de Slană Fest 2017 nu au atins toate punctele din proiect, scopul cel mai important al evenimentului, de a promova cultura gastronomică autohtonă, a fost realizat.
„Am vrut să vorbim despre acest aliment și despre importanța sa culturală. Slănina este importantă în toată România, dar, mai ales, în Transilvania. În sud nu e la fel de prezentă, fiindcă cei de acolo nu aveau în trecut aceleași mijloace de conservare. La noi e o adevărată poveste. Sașii o păstrează în turnurile bisericilor, unde este un curent ascendent, rece, alții o țin în saramură”, își explică demersul co-organizatorul evenimentului, Tiberiu Mocuța.
Din cei 42 de expozanți, din păcate, doar 7 au fost producători din sectorul cărnii, deoarece, în acest moment, mulți producători au probleme cu atestarea produselor lor. Și așa, aproape 10.000 de clujeni au trecut pe la Expo Transilvania pentru a participa la eveniment.
Pentru 2018, organizatorii se așteaptă la un succes și mai mare, fiindcă, așa cum afirmă și Mocuța, în fiecare an până acum, acesta „s-a dublat” ca număr de participanți și vizitatori și, dacă în 2017, la eveniment a participat și un echipaj din Moldova, este de așteptat ca anul următor să apară și unele din Ungaria, după ce evenimentul a fost mediatizat în țara vecină.
Cu slăninile la concurs
Cel mai important moment al Festivalului a fost reprezentat de concursul culinar, care s-a desfășurat pe diferite secțiuni, care au vizat slănina, dar și produsele din carne de porc și, bineînțeles, cireașa de pe tort a fost desemnarea câștigătorilor. De jurizarea concurenților s-a ocupat, printre alții, Radu Zărnescu, membru al Asociației Euro Est Alternative, bucătar-chef cu experiență și promotor al mai multor proiecte prin care este promovată bucătăria din România.
După concurs, el s-a declarat mulțumit de ceea ce s-a întâmplat la Cluj, iar cel mai bun semn, după părerea sa, a fost că în competiție s-au înscris 17 concurenți, adică mai mulți decât la ediția de anul trecut, când au fost mai puțin de 12 înscriși. „Mi-ar fi plăcut să vină mai mulți producători, dar, din câte am înțeles, mulți nu au reușit să obțină autorizații, să aibă certificate de producător, așa că sunt în impas. La nivelul acesta este o situație delicată, care ar putea să aducă producătorii într-un conflict cu direcțiile sanitar-veterinare, ceea ce nu ne dorim. Ne bucurăm oricum că a existat interes pentru evenimentul nostru și pentru produsele tradiționale, pe care noi încercăm să le salvăm și să le promovăm”, a afirmat Radu Zărnescu.
În concursul pe care l-a jurizat au fost trei secțiuni, una de slănină afumată și maturată, o alta de carne crud-uscată (cârnați, jambon, salam) și a mai fost o categorie pentru preparatele din organe de porc (caltaboși, pateu, sângerete). Concurenții au intrat în competiție cu rețete tradiționale, dat fiind faptul că e greu de intervenit în anumite cazuri, dar în sectorul de salamuri și alte preparate au apărut și reinterpretări, fiindcă acolo pot fi introduse noi condimente sau proceduri de preparare. „Slănina nu o poți reinterpreta. Este un aliment pur, iar procesele de preparare sunt foarte clare și trebuie respectate cu sfințenie. În general se merge cu o rețetă care cere ca ea să fie ținută la sare cel puțin trei săptămâni, apoi să fie scoasă, desărată și zvântată, ca să fie pusă la maturat”, spune chef Zărnescu.
După ce a gustat mai multe produse asemănătoare, chef Zărnescu a ajuns la concluzia că România are cea mai bună slănină din lume. „Este mai bună fiindcă aici se și afumă, iar fumul dă o altă aromă. Italienii nu afumă pancetta, ungurii mai apelează la afumare, sârbii o mai afumă și ucraineinii, dar la români e altfel. Ei nu desărează total slănina, după ce o scot din saramură, o zvântă, dar mai lasă sare în ea, apoi o pregătesc, așa cum o știm”, explică Zărnescu, care recunoaște că ardelenii nu se limitează la rețetele clasice, ci apelează și la unele mai complexe, care presupun fierberea cărnii cu moare de varză sau condimentarea acesteia cu boia și usturoi, ceea ce face ca Transilvania să poată fi considerată o adevărată țară a acestui aliment puternic, curat și foarte gustos.
Este slănina un aliment nesănătos?
După ce s-a vorbit o lungă perioadă despre efectele nocive ale slăninii asupra organismului, a apărut o nouă generație de nutriționiști care cred altceva.
Aceștia spun că slănina este singurul aliment care crește imunitatea organismului. „Sigur, trebuie atrasă atenția celor care o consumă în exces, dar nu fac efort. Cei care depun efort, însă, ar trebui să nu o excludă din meniul lor. Cei care muncesc la calculator pot avea probleme, dacă mănâncă prea multă grăsime, fiindcă aceasta se depune pe vasele de sânge și le face rău. Oricum, trebuie să nu uităm că slănina aduce un surplus de gust și înlocuiește oricând un ulei, care este mai nesănătos decât grăsimea naturală”, a explicat, pentru AGRO TB, Radu Zărnescu.
Și pentru cei care iubesc slănina se caută soluții, astfel, la Slană Fest 2017, pentru prima dată, participanții au asociat slănina cu diferite legume și diferite băuturi, așa că cei care au venit la eveniment au prezentat-o altfel, au pus-o în valoare. Astfel, în combinație cu alte produse, ea devine mai ușor de consumat, mai fină chiar, mai ales că există o tendință de a fi abandonată, din cauză că se produce din ce în ce mai rar în gospodării.
„La ora actuală ne lovim de o problemă delicată. Mulți nu mai au rude la țară, iar cei care au totuși, nu mai sunt obișnuiți cu slănina, fiindă foarte puțini români mai cresc porci, ca să aibă produse tradiționale, care nu se compară cu cele care vin din unitățile de procesare. Foarte mulți degustători care au fost la Slană Fest nu au știut să facă diferențe între slănini, între cele de pe gușă și cele de pe burtă, de exemplu. Sperăm totuși ca prin aceste evenimente, mese rotunde și conferințe vom reuși să păstrăm produsul tradițional, să nu îl lăsăm să se piardă. Am vrea să salvăm mâncarea noastră, adevărată. Una e mâncarea tradițională, alta e cea arhaică, autentică, din bucătăria pastoraă. Ar trebui să introducem în patrimoniul UNESCO bucătăria noastră românească, care e cea ciobănească. Am demarat deja un proiect de promovare a acestei gastronomii, acum, când asociația noastră împlinește 10 ani de funcționare”, anunță reprezentantul Asociației Gastronomice, care promovează mâncărurile românești în întreaga lume.
Demersul de a scoate sănina nu e unul idealist, fără o bază, fiindcă aceasta merită toată atenția gurmanzilor. Astfel, într-un moment în care țări precum Peru sau Uruguay fac eforturi constante să își înscrie produsele în patrimoniul UNESCO și România trebuie să își joace cărțile și să se laude cu ce are, chiar și cu vedeta Slană Fest 2017- slănina.

Related posts

Electric Castle declară ZERO TOLERANȚĂ agresiunii

Stefana Muresan

Austriecii de la ÖBB intră pe piaţa de transport călători din România, cu trenuri pe ruta Viena – Cluj Napoca

redactia

Încep lucrările la Drumul Bistriței. Investiții de peste 23 mil. lei din fonduri europene

Stefana Muresan

Leave a Comment