Conducta BRUA nu va mai traversa Ungaria, operatorul sistemului de gaze din această țară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre Romania să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia, informează reprezentanții Transgaz, precizând că, pe teritoriul României, planurile privind acest proiect rămân neafectate.
Transportatorul român de gaze menționează, printr-un comunicat remis luni Bursei de Valori București, că, în data de 18 iulie 2017, a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului național de transport gaze naturale al Ungariei — compania FGSZ — referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat să se desfășoare pentru alocarea capacităților aferente coridorului de transport gaze naturale România — Ungaria — Austria.
“Prin această scrisoare am fost informați asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficientă economică. Partea ungară a propus, în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia. În paralel, FGSZ ar urma să continue discuțiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilități de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria”, spun reprezentanții Transgaz.
Potrivit acestora, în contextul situației descrise și analizând această propunere, Transgaz informează acționarii și potențialii investitori regionali că, din perspectiva companiei, obiectivele și proiectele asumate privind dezvoltarea pe teritoriul României a infrastructurii BRUA rămân neafectate.
“Transgaz va avea în vedere ca planificarea și desfășurarea procesului de sezon deschis (rezervare de capacitate — n.r.) să țină seama de toate obiectivele pe care coridorul BRUA și le-a propus, inclusiv pentru asigurarea alimentării sale cu gazele prezumat a fi produse în Marea Neagră. Având în vedere importanța proiectului BRUA la nivel național, regional și european,Transgaz va acționa astfel încât să nu fie afectat în niciun fel termenul de începere a operării comerciale a acestei surse de gaze”, se mai arată în comunicat.
Oficialii Transgaz au adăugat că proiectul BRUA este dezvoltat în contextul diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a țărilor europene, creșterii securității alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, facilitării accesului pieței din Centrul și Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspică. Proiectul va asigura: pe direcția Bulgaria — o capacitate de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an și, pe direcția Ungaria — o capacitate de transport de 1,75 mld.mc/an în faza I și 4,4 mld.mc/an în faza II. În prezent Transgaz se află în plin proces de implementare a fazei I a proiectului, beneficiind și de suportul financiar din partea Uniunii Europene.
“Transgaz va acționa pentru realizarea acestui proiect în condiții de eficientă economică și într-un timp cât mai scurt, în conformitate cu obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene. Această este o confirmare clară a faptului că Transgaz își respectă riguros angajamentele europene, programele de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv în ceea ce privește asigurarea capacității de export”, potrivit companiei.
Presa din Ungaria a relatat, vineri, faptul că transportatorul local de gaze, FGSZ, nu va mai organiza o sesiune de rezervare de capacitate pe tronsonul de pe teritoriul acestei țări.
Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, în luna martie, că lucrările la gazoductul BRUA (Bulgaria — România — Ungaria — Austria) vor începe la sfârșitul acestui an, iar conducta va fi funcțională în 2020, când ExxonMobil și OMV Petrom vor începe extracția gazelor naturale din Marea Neagră.
Noul gazoduct ar fi urmat să aibă o lungime totală de 550 de kilometri. Transgaz va primit de la Comisia Europeană 179 de milioane de euro pentru acest proiect.
