Agricultura Antreprenori Bistrița-Năsăud Ultimele stiri

„Vinurile Împăraților”, din nou pe piață

„Vinurile Împăraților” reapar pe piață după aproape trei decenii. Viticultorii din Bistrița-Năsăud au accesat fonduri pentru reconversia viței de vie și au început să producă iar cel mai scump vin din România, potrivit Mediafax.
„Avem acum aproximativ 200 de hectare de plantaţie de viţa de vie nouă, toate realizate datorită programului de reconversie. Chiar dacă anul a fost unul cu intemperii şi via a fost afectată de gheaţă, eu spun că succesul este garantat. Maximul istoric pe care Lechinţa l-a avut, a fost undeva la 600 de hectare de vie, acum avem undeva la 33% faţă de perioada de dinainte 1989”, a povestit primarul comunei Lechinţa, Romeo Florian, relatează Mediafax.
Soții Botiș au împreună peste 50 de hectare de viță de vie și au reușit să se impună pe piață, realizând astfel profit după ce au accesat fonduri pe programul de reconversie al viței de vie.
„Anul acesta suntem doar la 80 la sută producţie faţă de ce a fost anul trecut. Am avut o gheaţă puternică, în vară, şi un îngheţ în primăvară, dar este bine. Calitativ, suntem mai bine decât anul trecut. Nu m-am gândit niciodată să plec în străinătate. Atâta timp cât la Lechinţa putem să facem vie şi vin, nu plecăm. Este o bucurie că pe lângă investitorii străini am reuşit şi noi, cei de aici, să facem o cultură de viţă de vie, o cramă şi să producem singuri vinuri de o calitate deosebită. Producţia este anul acesta de 8 – 10 tone la hectar. Dacă Dumnezeu ne ajută, facem undeva la 80.000 – 100.000 de litri de vin”, a spus Adrian Botiş, primul localnic care a reuşit să înfiinţeze o vie, fără sprijinul străinilor, pentru Mediafax.
Viticultura este o veche tradiție în Lechință, însă sătenii nu au mai putut astfel să se ocupe de viile lor din cauza lipsei de fonduri. Însă programul de reconversie a viței de vie i-a ajutat să se ocupă iar de o pasiune lasă din moși-strămoși. Astfel, împreună cu investitori străini, localnicii din Lechința reușesc să continue povestea „Vinului Împăraților”.
Vinurile care se produc la Lechința sunt scumpe din cauza calității deosebite. Acest lucru este subliniat și de premiile pe care le-a primit în Europa, cu toate că a apărut recent pe piață. Cea mai scumpă stică de vin costă 600 de lei.
Fonduri sunt, renumele pe care deja îl au „Vinurile Împăraților” este un punct în plus, pământul este roditor, însă viticultorii se lovesc de aceeași problemă care există în orice domeniu: lipsa forței de muncă.
Povestea vinurilor de la Lechinţa începe în secolul al XII-lea, când coloniştii germani au adus primii butaşi de vie în această zonă şi au trimis apoi vinurile la Viena, unde s-au bucurat de aprecierea Casei de Habsburg.
Vinul de la Lechinţa, de o aromă şi consistenţă deosebită, a căpătat denumirea de „Vinul Împăratului” pentru că se servea la masa imperială de la Viena.
Extrem de apreciat în întreaga lume, vinul de Lechinţa a dispărut după 1990, cele 600 de hectare de vie fiind abandonate în totalitate.
Din 2010 însă, cu sprijinul unor investitori străini, Lechinţa a reînceput să îşi regăsească locul pe piaţa vinului mondial.
Anul trecut, vinul de Lechinţa a fost cotat de site-urile de profil drept cel mai scump vin din România, fiind vorba despre o ediţie limitată, de doar 600 de sticle.

Related posts

Doi comisari europeni şi un ministru, în dialog cu cetățenii la Cluj

redactia

Fonduri pentru fermierii din toată țara. Studiu de caz: Ridichile și ardeii de Apahida cresc cu tractorul european

redactia

Proiect de peste 3 mil. de euro pentru a stabili dacă vinul este fals, dezvoltat de cerectătorii clujeni

Stefana Muresan

Piața de Real Estate din România dă semne de maturizare. Ce înseamnă asta pentru retail, industrial & logistics, office & residential

Papuc Irina

E.ON prezintă în premieră un produs pentru controlul inteligent al energiei la domiciliu

redactia

CNAIR: 13,7 kilometri din Autostrada Transilvania, deschişi traficului rutier

redactia

Ministrul Oprea la Bruxelles: “România continuă să rămână un susținător ferm al multilateralismului și comerțului bazat pe reguli”

Ligia Voro

Fără cash: Volt, prima aplicație 100% românească de transfer de bani în sistem Peer-2-Peer

Ligia Voro

Echipamentele performante pentru dotarea USTACC au ajuns la Târgu Mureş  

Ligia Voro

Max Mara, Luisa Cerano sau Paper London, printre clienții fabricii de textile Târna­va din Sighişoara

Stefana Muresan

B2B Expo și infoTRIP, Secțiuni centrale ale Conferinței Meat & Milk 2016

Zalăul va avea primul cinema drive-in

Nora Dumitrescu

Primaria Cluj-Napoca va achizitiona 22 de tramvaie noi, contract de 190 mil. lei – 85% fonduri europene

Stefana Muresan

Serele din Hida și-au oprit livrările la Zalău

Nora Dumitrescu

Conferința anuală DAFCOCHIM Agro: BASF creează chimie

Ligia Voro

Parcare supraterană de 250 de locuri în centrul Timișoarei

Stefana Muresan

Banca Transilvania şi Bancpost au devenit o singură bancă

redactia

Piața ambalajelor din România se apropie de 900 de milioane de euro: sub 15% sunt din materiale biodegradabile

Papuc Irina

Fermierii campioni la porumb din județele Alba și Sibiu

redactia

Workshop gratuit pentru antreprenori, organizat de Raiffeisen Bank la Oradea

Traian Dan

Salina Turda, Parcul Naţional Retezat, Castrul Roman Porolissum şi Valea Maramureşului, apreciate de Ghidul de Călătorie Michelin

Stefana Muresan

MG TEC Industry investeşte 79 mil. euro într-o fabrică de produse igienico-sanitare la Dej

redactia

Transylvania Awards 2018. Împreună transformăm Transilvania

Ligia Voro

Motociclete de intervenție urbană pentru Brașov, Cluj și Timișoara

Nora Dumitrescu

Leave a Comment