Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Ioan Alin Nistor, decanul Facultății de Business din Cluj-Napoca: “Orientarea studenților spre afaceri este o profesiune de viitor”

Este omul care infirmă ideea “facultatea, fabrică de diplome”: la cea pe care o conduce 90 % dintre absolvenți își găsesc loc de muncă. A înființat un hub Google în instituție și a reușit să aducă la Cluj giganții Mitsubishi, Calsonic Kansei, NTT, Asahi, Fujikura sau Jtekt, în cea mai mare misiune economică japoneză din România. Alin Nistor, unul dintre cei mari tineri decani din țara noastră, dezvăluie strategia de dezvoltare a Facultății de Business din Cluj-Napoca.
Câți studenți aveți acum și câți dintre ei își găsesc loc de muncă?
În total sunt 1.600 într-un an universitar, la toate formele de învățământ – licență, masterat, doctorat, la distanță. Statisticile noastre arată că, în perioada 2014-2016, la nivel de licență erau ocupați 90,1 %, la nivel de masterat 95,2 %, iar în perioada 2015-2017 erau ocupați 90,5 % dintre cei cu licență și 90,6 % dintre cei cu masterat. Aceste statistici se realizează pe baza unor chestionare pe care absolvenții le completează până în momentul în care își ridică diplomele, adică în jur de un an, un an și jumătate. Gradul de neocupare declarat de ei este de 6-7 %, restul reprezentându-l cei care nu au precizat dacă sunt ocupați sau nu. De fapt, majoritatea își găsesc deja loc de muncă de când sunt studenți.
Cu alte cuvinte, infirmați teoria că facultatea este doar o “fabrică de diplome”. Dar reușiți să le găsiți loc de practică, internship-uri?
La noi practica în companii este obligatorie; la programul internațional business administration se face practică un semestru întreg. Prima variantă este cea în care oferim noi companiile unde pot face practica, iar ei își aleg firma în funcție de domeniul pe care consideră că li le potrivește. În special, firmele din domeniile marketing, financiar sunt cele mai căutate, dar există și companii de producție, centre de outsourcing. A doua variantă este cea în care studentul își găsește singur compania la care vrea să desfășoare activitatea practică.
Sunt și studenți implicați în afaceri de familie pe care vor să le gestioneze la un moment dat?
Există și această posibilitate, însă în acest caz facem o verificare prealabilă a firmei care trebuie să îndeplinească anumite criterii legate de vechime, domeniul în care activează, cifra de afaceri. Vrem să fim siguri că studentul face un lucru bun și nu doar ceva formal, că are o adeverință de practică. În ultima variantă, este necesar să existe un tutore care să îl supravegheze, iar la final acesta se obligă să facă un raport amănunțit asupra activității studentului.
Cât de interesate sunt companiile să le vină studenți în practică sau internship? Au ele stimulente din partea statului, facilități fiscale?
Nu știu să existe așa ceva, însă există studenți care au competențe să facă strategii „free of charge” (fără costuri, n. red.), planuri de business, estimări, pentru care, în mod normal, firma ar plăti bani serioși unor agenții de consultanță. Deci pentru firmele care semnează aceste acorduri, convențiile de practică reprezintă un avantaj.

La ce firme fac practică studenții de la Business? Care sunt cele mai dorite?
Domeniile de servicii financiare, aici mă refer inclusiv la bănci, societăți de asigurări, chiar outsourcing financiar, sunt printre cele mai accesate, dar avem solicitări și pentru partea de producție sau servicii de contabilitate. Sunt grupuri internaționale de servicii externalizate, precum E.ON, Office Depot, Evalueserve care angajează aproape toți studenții noștri, inclusiv studenți străini pe care îi avem, din țări precum Azerbaidjan, Georgia, tocmai pentru că aceștia sunt vorbitori nativi de limbi mai rare pe care angajatorii îi caută foarte mult. O colaborare foarte bună o avem cu compania olandeză CSi, de pe Bd. Muncii, unde studenții noștri se ocupă de strategii, de business planuri pentru partea de producție, și care îi duce să capete experiență chiar în Olanda.
Ei pot să facă practică și în străinătate? Lidl se oferă să școlarizeze în Germania absolvenții de liceu din România, cărora le dă cazare, salariu și loc de muncă…
Pe partea de administrare a afacerilor și în industria ospitalității avem această posibilitate. Sunt studenți care merg în practică la hoteluri 1-3 luni pe sezon, îndeosebi în stațiuni din Austria, Germania și Spania, unde sunt rotiți în mai multe posturi din acele hoteluri și pensiuni, de la recepție și restaurant la camere sau administrarea micului dejun. În afară de faptul că dobândesc o experiență foarte bună, sunt și plătiți bine. Faptul că am încheiat parteneriate cu peste 100 de universități, majoritatea din Europa, ne facilitează automat accesul la acești angajatori din vest. Acordurile acestea merg în dublu sens: dacă Genpact are nevoie în România de un om care vorbește polona, lansăm o ofertă de studiu la Cluj, cu posibilitatea de angajare pentru acest student, iar compania beneficiază de un nativ în această limbă. Pe de altă parte, ni s-au solicitat vorbitori de română în Cehia pentru internshipuri. 17 % dintre studenții Facultății de Business sunt străini.
Ați intrat și pe proiecte cu fonduri europene?
În afară de programele Erasmus în care suntem angrenați permanent, am avut mai multe proiecte pe fostul Program Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), actualul Program Operațional Capital Uman (POCU), pentru proiecte de practică și de formare a antreprenorilor.
Spre deosebire de fostul guvern Mihai Tudose care l-a “trimis” pe premierul nipon Shinzo Abe în vizită la Muzeul Satului, UBB și-a deschis deja reprezentanță în Japonia.
Am reușit mai multe performanțe legate de această relație: UBB a deschis primul birou într-o țară asiatică, la Universitatea din Kobe, iar aici s-a înființat Centrul Cultural Japonez. Este primul pas în concretizarea acestei colaborări, atât pentru studenții noștri care vor merge în Japonia, cât și pentru japonezii care vor veni la noi, pentru că se vor încheia o serie de parteneriate, atât cu universitățile de acolo, cât și cu companiile nipone. Avem deja șapte studenți din această țară.
Sunt semnale că investitori japonezi – precum Mitsubishi – sunt interesați să își deschidă nu doar capacități de producție în Estul Europei, ci și centre de cercetare.
Când spune Mitsubishi, lumea se gândește la mașini, însă un colos de acest gen are o mulțime de domenii în care activează. Da, pot să confirm că am fost contactați și noi de Mitsubishi pentru studenți, absolvenți. Anul trecut am reușit să aducem la Cluj toți reprezentanții companiilor japoneze din România, inclusiv pe ambasadorul Japoniei în țara noastră, eveniment în urma căruia suntem bine văzuți și după care vom avea numeroase beneficii.
Există și tineri care aspiră la mai mult decât un job, vor să devină antreprenori. Aveți studenți care au câștigat proiecte în programul guvernamental Start-up Nation?
În primul rând avem un mare atu în facultate: Atelierul Digital Google, pe care nu a fost deloc ușor să îl aducem la Cluj, ținând cont de competiția globală în care suntem angrenați. Aici țin traininguri nu numai reprezentanții Google, ci și ai unor companii cu care acest gigant are colaborări. La rândul lor, unii dintre cursanți, din diferite domenii de activitate, devin ambasadori Google care coordonează mai departe acest hub. Sunt foarte mulți studenți de-ai noștri care au proiecte pe Start-up Nation, nu numai pe partea de business, cât și pe cea de producție: fabrică produse textile, portmonee din piele, au înființat ateliere meșteșugărești.

18.000 de studenți lansați în business
Facultatea de Business face parte din Universitatea Babeș-Bolyai și a fost înființată în 1992, inițial în cadrul Facultății de Științe Economice, sub denumirea Transylvania Business School, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și cu aportul organizațional al Biroului Rectoral. Scopul era de a oferi o pregătire postuniversitară de doi ani, cu titlul de master în administrarea afacerilor pentru absolvenții altor specializări decât cele economice. O contribuție considerabilă la dezvoltarea proiectului a fost adusă de prestigioase universități occidentale (Nottingham Trent University, Athens University of Economics and Business, Technical University of Lisbon). Numele i-a fost schimbat în 1996 în Facultatea de Business, structurile și obiectivele rămânând aceleași. Aceasta s-a dovedit a fi una dintre cele mai dinamice din țară, culminând în 2010 cu conferirea titlului de Facultatea Anului în România. Are două programe de nivel licență – administrarea afacerilor și administrarea afacerilor în servicii de ospitalitate, ambele în română și în engleză, precum și patru programe de masterat – administrarea afacerilor, international business administration, management hotelier și business administration in international hospitality and tourism.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Eldi Brutăria, model de succes în industria de panificaţie

Articolul următor

Bugetul comunei Baciu din Cluj, orientat spre investiții

Citește si:
Citeste mai mult

Se redeschide Bazinul Grigorescu din Cluj

Bazinul Olimpic Grigorescu (BOG) din Cluj-Napoca va fi din nou funcțional din această săptămână, conform reprezentanților municipalității.  Primăria…
Citeste mai mult

Digital@Sângeorgiu de Mureș  

Viziunea și strategia primarului Sófalvi Sándor Szabolcs în modernizarea comunei   Executivul comunei Sângeorgiu de Mureș continuă să…
Citeste mai mult

Leroy Merlin, în loc de IAIFO

Lanțul de bricolaj Leroy Merlin este interesat să își ridice primul magazin din județul Sălaj pe locul în…
Total
0
Share