După exodul de după Revoluție și, mai ales, după intrarea în UE a sosit și reversul medaliei, criza autohtonă de forță de muncă calificate sau nu.
Tot mai mult auzi în orașele dezvoltate din țara noastra, București, Cluj Napoca, Timișoara, Sibiu, Brașov, Constanța, Iași despre necesitatea ”importului„ de muncitori, în special din Asia. Motivele sunt evidente, de la plecarea unei părți semnificative din populația activă peste hotare la lipsa unui sistem de învățămând adaptat nevoilor actuale pe zona de producție. Scoatem pe piață prea mulți licențiați pe zona socio-umană și prea puțini ingineri și meseriași (sudori, instalatori, zidari etc). Un alt motiv poate fi creșterea salariilor în zona publică, care a redirecționat o importantă parte din personal spre job-uri la stat.
Companiile cu capital românesc sau străin, de la micile IMM-uri până la corporațiile cu mii sau zeci de mii de angajați, vor soluții de la Guvern, Daca nu vor veni, riscăm o recesiune cauzată de lipsă de dezvoltare și de noi investiții.
În lipsa angajaților, companiile din zonele dezvoltate își vor direcționa noile fabrici și uzine spre alte meleaguri ale țării sau chiar spre țări non-UE cum ar fi Moldova sau Ucraina, care, deși instabile politic și instituțional, sunt atractive tocmai datorită forței de muncă ieftine și destul de calificate.
Criza de personal riscă să devină o frână pentru creșterea economică, fenomenul lipsei de forță de muncă afectând deja numeroase companii care și-ar fi dorit să-și extindă activitatea în țara noastră.
Și pe zona de construții rezidențiale și de infrastructură se estimează un necesar de peste jumătate de milion de muncitori calificați și necalificați, pe care momentan România nu îi are. Oare muncitorul din Vietnam sau China va reuși să ne construiască sutele de kilometri de autostradă necesare sau zecile de cartiere rezidențiale răspândite prin toate colțurile țării?
Până și lanțurile de marketuri și hypermarketuri gen Auchan, LIDL sau Kaufland au început să plătească angajații de la raft din 2018 cu 1600-1800 lei net. Pentru că o creștere a consumului și capacitatea financiară le permite acest lucru. În schimb companiile românești vor suferi din ce în ce mai mult, fără a avea posibilitatea de a ține pasul cu multinaționalele
Transilvania Business, va dezbate aceste subiecte capitale pentru viitorul economic al României într-o ediție specială dedicată zonei HR și a angajatorilor, care vor să-și exprime ideiile, sugestiile și de ce nu soluțiile, pentru a evita o eventuală criză acută de forței de muncă.
Transilvania Business va fi o platformă de exprimare a companiilor de HR unde experții vor putea da tonul noile trenduri și strategii din 2018. Plus informații despre campaniile de recrutare de midle si top management , fie că vorbim aici de ce presupune o campanie de aducere în companii de mari nume de pe piață cu toate resursele de pachete salariale, premii, asigurări și beneficii – comisioane și excursii dar și modelul de management și imaginea firmei în concernul celorlalte de profil.
O posibilitate de exprimare și întărire brand propriu va fi și pentru CEO, CFO, șefi de departamente cruciale în business-ul actual (ingineri șefi, directori de marketing și vânzări, specialiști tehnici etc), care au performat în top management. Mobilitatea în creștere și cererea tot mai mare pentru aceste poziții de top vor face ca subiectul să fie de interes atât pentru companii cât și pentru angajați.
Dacă în urmă cu 10 ani cei mai mulți angajați din extern erau sportivii profesioniști, în special fotbaliști cu zeci de mii de euro pe lună, în această perioadă CEO „împrumutați” de afară sau chiar naturalizați mioritic vor depăși numeric în transferuri Steaua sau Dinamo.
