Rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, vorbește, într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, despre noutățile anului universitar 2018-2019 la UMF Tîrgu Mureș, realizând și o scurtă radiografie a învățământului preuniversitar.
Ce noutăți aduce anul universitar 2018-2019 la UMF Tîrgu Mureș în privința cifrei de școlarizare?
Prof. dr. Leonard Azamfirei: Pentru anul universitar 2018-2019 a fost suplimentat la 100 numărul de locuri la Medicină Militară, astfel încât cei care vor deveni studenți militari vor beneficia de o serie de avantaje, printre care se numără: școlarizare, cazare, hrană și asistență medicală în mod gratuit, o soldă lunară începând cu primul an de studiu și burse ERASMUS+ la universităţi din străinătate. Totodată, UMF Tîrgu Mureș le oferă posibilitatea de a participa la cursuri de pregătire teoretică și la activități de pregătire sportivă. În ultimii ani, a crescut dificultatea examenului de admitere, însă a crescut și calitatea celor admiși la UMF Tîrgu Mureș.
În ce stadiu se află reforma curriculară implementată în Universitate în anul 2016 și care este feedback-ul comunității academice?
L.A.: Reforma curriculară reprezintă prioritatea zero pentru Universitate. Anul 2018 este anul în care reforma curriculară se va generaliza la nivelul tuturor programelor de studii, anul în care abordarea formală, acolo unde ea mai există, va fi înlocuită de schimbările de fond. Până acum am creat o serie de mecanisme administrative, am început și vom continua să lucrăm la reinstruirea tuturor cadrelor didactice, dar în paralel se impune evaluarea și revizuirea în detaliu a conținutului procesului de învățământ pentru a-l face cu adevărat adecvat fiecărui program de studiu și în consens cu realitățile actuale ale nevoii de cunoaștere pe care le au profesiile medico-farmaceutice. Corpul didactic trebuie să înțeleagă că schimbarea fundamentală a metodelor educaționale prin promovarea interacțiunii cu studenții, standardizarea evaluării, învățarea continuă, stimularea gândirii clinice, a analizei critice, detașarea aproape dureroasă pentru unii de informația inutilă sau perimată reprezintă obiective pe care trebuie să le îndeplinim. Până la finalul anului universitar 2018-2019, toate programele de studiu din Universitate vor aplica strategia de reformă curriculară.
Vă rugăm să ne faceți o radiografie a învățământului preuniversitar. Cum vedeți situația actuală a învățământului liceal?
L.A.: Învățământul preuniversitar, mai ales cel liceal, este departe de ceea ce ar trebui să fie, este anchilozat într-o situație din care nu dorește să iasă. Absurditatea unor programe de învățământ în care elevii învață orice, la dictare, neținându-se cont de ceea ce este sau ce vrea să facă elevul îmi creează o stare de mare nemulțumire. Este inacceptabil să evaluezi la bacalaureat modul în care elevii memorează comentariile unora despre anumite opere literare, fără să îi învețe cineva, în timpul școlii, noțiuni de literatură universală, de istorie a artei sau a muzicii. Unde aude un elev la școală despre Shakespeare sau despre Chopin? În schimb, trebuie să știe în care munți există bauxită! Ce vină are un copil că nu poate să cânte sau să deseneze, când poate pentru el pasiunea este chimia sau matematica?! Cum poți să dai note pentru niște discipline vocaționale?
Mai mult decât atât, un elev care face excelență într-un domeniu și vrea să dea admiterea la o universitate din acel domeniu trebuie încurajat și protejat să își dezvolte acele capacități pe care le are. Unde este abordarea pedagogică modernă, în care elevul este personajul principal și nu profesorul care crede axiomatic că cea mai importantă materie este materia lui? Cum poți să îi dai unui elev în clasa a XII-a care vrea să dea la medicină, de exemplu, nota 6 la alergat sau la geografie? De ce el în ultimul an nu învață biologie, chimie sau ceea ce îl interesează, pentru că a alergat destul în primii 11 ani?
O spun fără rezerve: învățământul liceal este complet nereformat, nerelevant și îndreptat împotriva elevilor și a performanțelor acestora. El favorizează profesorii care nu pot ieși dintr-un mod de gândire învechit și este cauzat de rezistența la schimbare a acestora. Elevii de azi nu sunt mai buni sau mai răi decât cei de ieri, ci sunt doar diferiți. Ei trăiesc într-o altă lume decât cea în care am trăit noi. Iar noi, profesorii, trebuie să ne adaptăm la aceasta. (S. G.)
