Scleroza multiplă – Studiu clinic pe 83 pacienți tratați naturist

În 2009 când am făcut primul studiu pe 33 de pacienți tratați naturist de scleroză multiplă, mi-am propus să-l extind la peste 80 de pacienți, întrucât acest număr conferă stabilitate statistică, față de rezultatele orientative ale celui dintâi. Am realizat acest lucru în 2017, când pregăteam participarea la Congresul al 45-lea al Apimondia.
Scleroza multiplă este o suferință degenerativă a creierului și/sau măduvei spinării. Medicina convențională o consideră incurabilă și consideră în toate tratamentele practicate doar teoria auto-imunitară a originii bolii, oferind medicație imuno-supresoare. Însă există mai multe teorii care încearcă explicarea originii, dar nici una complet demonstrată. În realitate suferința este multifactorială și nu poate fi nici explicată, nici tratată luînd în calcul un unic posibil factor determinant. De aceea nici nu se obțin rezultate satisfăcătoare în medicina convențională, unde maximumul de rezultate pozitive raportate este de 30 %, pozitiv însemnînd nu vindecare ci doar ameliorare simptomatică, fără îmbunătățiri ale imaginilor RMN. La care însă se adaugă efectele adverse ale medicamentelor, adesea producătoare de noi patologii.
În schimb în optica naturistă este acceptat faptul demontrat în studii moderne complexe (ex. Laboratory of Molecular Biology, Department of Biofunctional Evaluation, Gifu Pharmaceutical University, Japan), că regenerarea e o realitate în creier. Noi privim factorii implicați în multitudinea și complexitatea lor, și utilizăm remedii cu o paletă larga de efecte terapeutice, între care cel regenerator, esențial pentru o boala degenerativă, dar inexistent în medicația alopată. Acestea vor fi menționate în continuare.
În noul studiu din 2017 am introdus 83 pacienți dintre cei aflați în tratament, selectați după câteva criterii:
1. corectitudinea în aplicarea tratamentului recomandat
2. continuitatea în aplicarea tratamentului
3. realizarea de RMN înainte de tratament
4. realizarea de RMN după circa un an de tratament, când a fost posibil.
Analiza s-a făcut pe pacienți tratați între anii 2004 – 2017.
În acest studiu am analizat evoluția pe parcursul primului an de tratament. Avînd în lucru un grup mai mare decât în studiul anterior, am putut extinde calculele numerice la grupe pentru care anterior nu se întrunea numărul necesar de pacienți: grupa de vârstă sub 20 de ani și grupa de vechime a simptomelor bolii între 2 și 5 ani.
Descrierea lotului
Structura în funcție de sex: femeiesc 52 pacienti, barbatesc 31 paienti.
Precizez ca în unele cazuri simptomele erau mult anterioare diagnosticului (câțiva ani).
Afecțiuni majore asociate: atrofie cerebrală, hidrocefalie, epilepsie, atacuri de panică, ipohondrie, tulburare psihică bipolară, infecție cu Borrelia burgdorferi (un pacient, negativat in 2006); hipertensiune arterială, infecții urinare recurente, ulcer duodenal, gastrită, gastric sleeve, hemoroizi, hepatită cronică cu virus C, hipotiroidie, tiroid-ectomie, tiroidită Hashimoto, astm bronșic, rinită, rinită alergică, sinuzită, alergie sezonieră, diabet zaharat tip II, infertilitate, chiste ovariene,
Alte asocieri majore: sarcină.
La stabilirea diagnosticului au contat:
– elementele clinice
– imaginile RMN
– potențialele electrice stimulate
– analiza lichidului cefalo-rahidian
– elemente de diferențiere a unei eventuale infecții cu Borrelia sau alți posibili germeni (ex. Babesia, Bartonella)
Terapia naturista aplicată
Principalele efecte urmarite:
– regenerator
– anti-inflamator
– detoxifiere generală
– eliminarea depozitelor nefolositoare și a blocajelor din organe, dosha-uri, meridiane de acupunctură
– îmbunatățirea, digestiei, tranzitului intestinal
– îmbunătățirea statusului psiho-emoțional; armonizarea relațiilor cu familia, rudele, prietenii; controlul stresului
– creșterea nivelului energetic al organismului
– reglarea sistemului imunitar
– imbunatatirea si mentinerea tuturor functiilor si organelor
– compensarea unor deficite
– corectarea altor patologii asociate
– controlul simptomelor
Terapia – două parți principale:
– introducere, în primele 6-8 săptămâni; a inclus remedii administrate oral (apicole și plante medicinale) +/- crema cu venin de albine în masaj pe spate
– terapia curentă a inclus tratamentul oral și înțepături cu venin de albine
Plante medicinale administrate:
– ceaiuri din Lavandula angustifolia, Petasites hybridus, Urtica dioica, Mellilotus off., Lavandula angustifolia, Thymus serpilus, Melissa off., s.a.
– pulberi de Zingiber off., Phoeniculum vulgarae, Chelidonuim majus, Acorus calamus, s.a.
– tincturi de Crataegus monogyna, Valeriana off., Echinacaea angustifolia, s.a.
– preparate ayurvedice cu Withania somnifera, Asparagus racemosus, Centella asiatica, s.a.
Plantele, combinațiile dintre ele și perioadele de administrare au fost individualizate în funcție de nevoile fiecărui pacient. Ele au fost administrate alternativ, cu perioade de pauză pentru fiecare dintre ele, încât să respectăm nevoile organismului cât și capacitatea și limitele sale de a răspunde la tratament. Protocoalele se adaptează pe parcursul tratamentului, în acord cu evoluția clinică și paraclinică.
Produsele apicole administrate per-oral au fost:
– laptișor de matcă
– apilarnil
– propolis
– polen
– miere
Alte remedii administrate:
– zeolit: detoxifiant, elimină metale grele, reglator al imunității, calmant pentru Vata dosha și Pitta dosha (concepte ayurvedice)
– ghee: remediu/aliment tip Rasayana (adica, în Ayurveda: “hrănește cu satisfacție toate țesuturile”), regenerator, anti-stres, anti-oxidant, anti-toxic, calmează Vata dosha și Pitta dosha
– remedii florale Bach, elixirele stupului – efecte armonizatoare în plan psiho-emotional
Terapii asociate:
– corecții ale alimentației
– corecții ale stilului de viață individual și în relație cu cei din jur; controlul stresului
– terapie emoțională indirectă (remedii florale Bach, elixirele stupului); sau directă (cu participarea pacientului (metoda Călătoria,…)
– psiho-terapie în consultațiile de la cabinet sau în convorbirile telefonice
– masaje diverse, după nevoile pacienților
Criterii analizate:
1. simptome clinice la început și după un an de tratament – am urmărit cinci categorii care sînt mai frecvent manifeste:
– dezordini motorii
– astenie
– dezordini senzoriale (parestezii, hipoestezie, hiperestezie)
– tulburări vizuale
– tulburări sfincteriene (urinare, anale)
2. evoluția imaginilor din RMN
3. corelația factorului psiho-emoțional cu evoluția simptomelor și a RMN-ului
Aceste criterii au fost aplicate pentru fiecare grupă de vârstă și pentru fiecare grupă de vechime a simptomelor.
Evoluție clinică
Pe grupe de pacienți, am observat următoarele:
– la grupele de vârstă până la 20 ani, 20-30 și 30-40 ani, rezultatele au fost similare, așa că le-am unit și am considerat mai departe unitar grupa de vârsta 0-40 ani, cu 63 pacienți
– aceeași observație am făcut-o pentru grupele de vechime a simptomelor 0-12 luni, 12-24 luni și 2-5 ani, pe care le-am unit în grupa 0-5 ani de lungime a simptomelor, cu 59 pacienți.
Direcții de evoluție clinică în primul an, la cele două grupe unificate, menționate anterior:
1. la o parte dintre pacienți, toate simptomele au dispărut
2. la alți pacienți, toate simptomele aproape au dispărut
3. la unii pacienți unele simptome au dispărut iar alte simptome au diminuat important
4. staționar pentru unele simptome
Nu am înregistrat agravări ale simptomelor.
Evoluția în primul an de tratament, pentru cele cinci grupe de simptome analizate
În grupa de vârstă 0-40 ani: 81,69 % dintre simptome s-au redus spre dispariție, adică cu 80-100% din amplitudinea pe care o aveau anterior începerii tratamentului.
În grupa cu vechimea simptomelor până la 5 ani: 75 % dintre simptome s-au redus spre dispariție, adică cu 80-100% din amplitudinea pe care o aveau anterior începerii tratamentului.
La polul opus, reducerile nesemnifictive, adică cu până la 20% din amplitudinea pe care o aveau anterior începerii tratamentului, au fost pentru doar 5,23 % dintre simptome, la grupa de vârstă 0-40 ani și de doar 2,94% în grupa cu vechimea simptomelor până la 5 ani. [Cristina 1] Pacienții cu răspunsuri slabe, sub 20% reduceri ale simptomelor, îi vom numi mai departe neresponsivi la tratament.
Corelațiile dintre aspectele emoționale și evoluția simptomelor sub terapie, calculate pentru întreg lotul de 83 pacienți, au fost următoarele:
– 74 % au fost dominant pozitivi emoțional, dintre cei cu reducere 80-100% a amplitudinii simptomelor
– 100% au fost dominant negativi emoțional, dintre cei cu reducere 0-20% a amplitudinii simptomelor.
Se probează numeric impactul psihicului asupra reușitei tratamentului. Rezultatele cele mai bune s-au obținut la pacienții cu un psihic pozitiv, iar cele mai slabe la cei cu psihic negativ.
Evoluția imaginilor RMN în primul an de tratament
Precizez că toți 83 pacienți au avut RMN înainte de începerea tratamentului. După un an, au facut RMN de control 51 de pacienți. Evoluția imaginilor la cei 51 a fost de cinci tipuri:
I – 22 pacienți: dispariția și/sau diminuarea unor imagini de demielinizare; semnificînd REGENERARE la nivelul creierului
II – 10 pacienți: staționar, semnificînd stoparea procesului de demielinizare sau cicatrizarea leziunilor
IIIa – 5 pacienți: dispariția și/sau diminuarea unor imagini de demielinizare, concomitent cu apariția unor imagini noi, mai puține decât cele dispărute/diminuate, semnificînd regenerare concomitent cu mai puțină demielinizare
IIIb – 14 pacienți: dispariția și/sau diminuarea unor imagini de demielinizare, concomitent cu apariția unor imagini noi, mai multe decât cele dispărute/diminuate, semnificînd regenerare concomitent cu mai multă demielinizare
IV – 2 pacienți: apariția unor leziuni noi, semnificînd continuarea procesului demielinizant.
Reunindu-le după semnificația histologică, am considerat 3 grupe:
– evoluție favorabilă cu regenerare sau cicatrizare: categoriile I + II, totalizînd 62,74 % dintre pacienții cu RMN de control
– evoluție medie, cu regenerare (mai multă) împreună cu demielinizare (mai puțină): categoria IIIa, adică 5,88 %
– evoluție nefavorabilă, cu demielinizare mai mult decât regenerare sau doar demielinizare: categoriile IIIb + IV, totalizînd 31,35 %.
E important faptul că, din cauza convingerii generale a medicilor că în creier nu ar exista regenerare, atunci când imagiștii găsesc imagini dispărute sau diminuate la RMN-urile de control, nu le vine a crede, încât adesea pe buletinele de interpretare ei scriu staționar, fără să facă descrierea detaliată și comparativă a imaginilor. La primul studiu am reușit să analizez personal prin comparație toate RMN-urile disponibile, încât am depistat aceste situații și am considerat situația reală imagistică. Dar la al doilea studiu, timpul nu mi-a mai permis acest lucru. încât am luat în calcul doar ce era scris în buletinele de interpretare. Dacă aș fi putut analiza personal toate RMN-urile și de asta data, posibil că rezultatele favorabile reale ar fi fost mai bune decât cele menționate mai sus.
Corelatia între aspectele psiho-emoționale și evolutia imaginilor RMN:
– grupa cu evoluție favorabilă: 26 din 32 pacienți, adică 81,25 % au fost dominant pozitivi
– grupa cu evoluție mijlocie: 3 din 3 pacienți (100 %) au fost dominant negativi
– grupa cu evoluție nefavorabilă: 11 din 16 pacienți, adică 68,75 % au fost dominant negativi.
Din nou, observăm că cele mai bune rezultate s-au obținut la pacienții cu un psihic pozitiv, iar cele mai slabe la cei cu psihic negativ.
Ce idei se desprind din cele descrise mai sus ?
1. Pacienții tineri si cei aflați aproape de debut, dacă au urmat tratamentul corect au evoluat spre regenerare, evidentiată atât clinic cât și paraclinic (RMN).
Menționez că am obținut bune rezultate și la pacienți cu vârste mai înaintate, chiar peste 60 ani, inclusiv cu dispariții de leziuni pe RMN. Însă datorită faptului că mi s-au adresat mai mult pacienți tineri, numărul celor de vârste mai înaintate a fost insuficient spre a constitui o grupă adecvată unor calcule statistice.
2. Procentul de non-responsivi la același tratament este foarte mic.
3. Evoluția clinică favorabilă nu este întâmplătoare, ea fiind dublată de evoluția favorabilă pe RMN, ceea ce probează că demielinizarea poate fi stopată și creierul se poate regenera. De altminteri noi știam din 2007 că în laboratorare universitare renumite (ex. în Japonia) se demonstrase că regenerarea se produce în creier.
4. La pacienții cu recuperarea clinică cea mai bună, problemele psiho-emoționale au fost puține, comparativ cu pacienții non-responsivi, care 100% au avut dezordini psiho-emoționale.
5. Și în evoluția pe RMN se observă aceeași corelație: pacienții cu un psihic bun au avut o evoluție favorabilă; în schimb rezultatele slabe s-au înregistrat la cei cu dezordini psiho-emoționale. Tot dintre aceștia au fost cei mai mulți care nu au făcut RMN după un an.
Urmărind cu atenție pacienții pe parcursul anilor, am constatat o accentuare a problemelor psiho-emoționale pe măsură ce trece timpul, iar pacientul se acomodează cu ideea de boală, creîndu-și un nou stil de viață, deși cu disconforturi. Pacientul intră într-un cerc vicios: dezordinile psiho-emoționale întrețin problema fizică, iar aceasta devine cauză de adâncire a problemelor psiho-emoționale. După câte am observat, aceasta pare a fi explicația faptului că pacienții mai în vârstă, în fapt cu vechime mai mare a bolii, răspund mai greu la tratament față de cei mai tineri, de regulă aflați mai aproape de debut. Nu este vorba despre o lipsă de răspuns a corpului, ci de o blocare a reactivității acestuia față de tratament, determinată de blocarea mentală în starea de boală.
Cu atât mai important pentru cei aflați la debut, și avînd motive întemeiate științific (după cum am precizat în articolul “Scleroza multiplă și api-fito-terapie partea 1”), să înțeleagă că problema lor poate fi rezolvată și să nu cadă în capcana bolii, nici în capcana etichetării medicale printr-un diagnostic considerat in mod desuet drept incurabil. Repet, dacă medicamentele existente acum în spitale nu reușesc să rezolve această patologie, nu înseamnă că nimic în lume nu o poate face. Cel mai corect pentru acești oameni este să considere că se află într-o situație delicată de viață, dar din care pot ieși cu bine. Dacă doresc cu adevărat să iasă din această dilemă, dacă se mobilizează să participe la o muncă de echipă și fac un tratament adecvat, ei vor putea avea o viață normală.
Și esențial este să accepte că manifestările de la nivelul corpului sînt precum vârful unui iceberg. Așa cum cea mai mare parte a icebergului este nevazută sub apă, la fel și problema lor are o mare parte ascunsă vederii fizice, deoarece se află în partea nevazută a ființei lor. În mod oarecum similar, rădăcinile unui copac nu se văd, deși ele există. Uneori se întâmplă ca frunzele să se ofilească, și deși udăm planta suficient, frunzele continuă să se usuce. E semn că problema se află în partea nevazută a plantei. Poate un vierme roade rădăcina. Până când vom săpa la rădăcină, spre a descoperi viermele altfel nevăzut, planta se va ofili, oricâtă apă i-am da. Odată viermele îndepărtat, problema s-a rezolvat și copacul va continua să trăiască.
Căutînd acele probleme din părțile de natura eterică ale ființei umane, nu numai că cele fizice se vor rezolva mai repede și mai ușor, dar și sufletul va avea de câștigat în drumul său spre mântuire. Lucrăm într-un plan și câștigăm în două…
Mențiuni despre evoluția ulterioară a pacienților din acest studiu:
– 23 dintre ei sînt scoși din tratament de mulți ani, pentru că nu mai aveau nevoie, ei trăind normal
– 7 dintre femei au născut în cursul tratamentului, în bune condiții pentru ele și copii
– femeia considerată medical infertilă e una dintre cele care au născut
– pacienții care asociau epilepsie, astm bronșic, tulburare psihică bipolară au fost recuperați și din aceste patologii
Ce ați citit mai sus a rezultat din munca unui singur om, chiar dacă cu numeroși pacienți pe durata a mai mulți ani. Din acest motiv e imposibil să vorbim despre loturi foarte mari de pacienți, așa cum prezintă concernele farmaceutice.
Dar prin acest studiu nu încercăm să spunem că am găsit soluția absolută și unică pentru problema demielinizării. Dorim doar să dăm un semnal că este posibilă evoluția mai sus prezentată, chiar dacă e vorba despre o boală considerată incurabilă. Că este posibil să se faca pentru acești pacienți mai mult decât tratamente medicamentoase experimentale, care abordează direcții ce nu respectă necesitățile impuse de această suferință și cu atât mai puțin complexitatea ființei umane. Trebuie doar căutat și acționat dincolo de cadrele fixate actual în medicina convențională. Farmacia de sinteză are limitări strâmte, în timp ce farmacia naturii face parte din Infinitul Universal care ne cuprinde și le cuprinde pe toate: probleme, necazuri, soluții, rezolvări, bucurie…
Dr. Cristina AOȘAN, Membru în Comisia de Apiterape a Apimondia
www.melidava.ro