Fermierii din zona Transilvaniei au convenit, la Târgul Agraria, să se axeze pe oportunitățile oferite de agricultura cu înaltă valoare naturală (HNV), concept tot mai apreciat în Uniunea Europeană. Situația agriculturii naționale este însă departe de ceea ce propune Europa.
Fermierul Mihai Horvat crește, de cinci ani, vaci din rasa Bălțata Românească la Dăbâca și obține 6.500 de litri de animal pe an. “Ne-am apucat să creștem și tăurași de carne pe care îi ducem la abatorizare, însă prețul din piață nu este superior, deci este greu de justificat munca noastră, mult mai mare. HNV poate exista doar la nivelul fermierului mic și mijlociu care poate să transmită mai departe copilului și să păstreze un mediu mai ecologic deoarece în agricultura de nivel industrial totul se rezumă la partea de profit. Pentru consumatorul din țară e greu de înțeles că tot ce vine dintr-un mediu mai natural și mai prietenos cu mediul va fi și mai scump”.
Fermieri plătiți în funcție de specii
Fundația Adept derulează un proiect pilot pentru fânețe din zona Târnavelor. “Plățile în noul exercițiu financiar al UE se fac în funcție de rezultate, nu pe baza unor măsuri de management, ca până acum, în cazul nostru pe prezența unor specii de plante și de fluturi pe pajiști, alese de botaniști: cine nu le are, nu primește banii. Pachetele de finanțare anuale merg de la 213 la 259 euro/ha, contabilizându-se în jur de 5-12 specii. Fermierii nu au curajul de a se implica, trebuie lucrat pe conștientizare în grupuri. Sistemul pe care îl aplicăm noi este mai eficient pentru că fermierul își poate face singur evaluarea, știe dinainte dacă are sau nu probleme cu existența a minimum 5 specii pentru care este plătit, nu mai este nevoie de acele controale repetate sau de sistemul de teledetecție aplicat acum”, spune Răzvan Popa, vicepreședintele Adept.
În comuna Bonțida s-a constituit Grupul de Acțiune Locală Someș-Transilvan (GALST) care cuprinde 12 localități, iar din 2012 a beneficiat de fonduri europene, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.
“Încercăm să facem și altceva decât agricultură la țară. Am încercat să accesăm două măsuri: cea pentru tinerii agricultori, unde fondurile s-au și epuizat, și cea pentru fructe de pădure, cu care însă nu am avut succes, fiind și timpul foarte scurt aflat la dispoziție. Din păcate, fermierii nu prea înțeleg ce se dorește să se realizeze, dar nici nu au timp. Încercăm să redirecționăm banii către alte proiecte”, spune Irina Mureșan, manager GALST.
Bătălia cu supermarketurile, un război pierdut
Clusterul AgroTransilvania (ATC) se va extinde și în județele limitrofe Clujului, anunță directorul executiv Felix Arion.
“Presiunea mare în sectorul agro-alimentar vine din afara României. Sunt și lucruri bune în UE, dar și altele pe care nu trebuie să le acceptăm oricum, însă este necesar să ne impunem la Bruxelles. Noi am inclus în lanțul de valoare instituții, universități, producători, procesatori, furnizori de inputuri, piața de gros, desfacere. Am creat un brand al clusterului în care să înglobăm produsele locale, dar trebuie să schimbăm și mentalitatea oamenilor care vor să cumpere ieftin pentru a-și păstra banii pentru a merge în vacanță în Creta. Am fost solicitați în Grecia, Irak, Iordania, sunt piețe în care noi acum nu contăm. Arabii vor să facem aici o fabrică de brânzeturi din oaie pe care să le livrăm la export. Producția de brânzeturi artizanale e o direcție de urmat. Fermierii noștri nu trebuie să neglijeze partea economică, altfel nu vor reuși. Trebuie să avem și noi o etichetă de calitate pentru produsele montane, așa cum este în Vestul Europei. Să o spunem pe cea dreaptă: nu putem fi echivalenți marilor lanțuri de magazine, dar putem să mergem pe acele nișe care ne plac și pe care le avem la îndemână”, consideră Felix Arion.
Pășunatul intensiv distruge tot
Laszlo Rakosi, managerul sitului Natura 2000 Dealurile Cluj Est, atrage atenția asupra pășunatului iresponsabil din Transilvania. “Actualele pajiști s-au format pe locurile unde mai demult existau păduri, dacă vom continua tot așa în 20 de ani nu vom mai avea nimic. Pășunatul are un efect pozitiv, însă cel excesiv duce la distrugerea acestor zone, la dispariția plantelor și animalelor. Există aici plante pe care nu le găsești nicăieri în Europa: eu aș pune albăstrelul transilvan, fluture unic în lume, pe toate produsele tradiționale din Cluj, pe brânză, pe șuncă.
Alții investesc în Franța, Anglia în niște populații minuscule, toarnă o mulțime de bani în specii care oricum vor dispărea. Un fluture precum maculinea teleius nu mai există demult în aceste țări. Sunt și modalități moderne care ne permit să păstrăm acest patrimoniu. Activități cu efect blând precum cositul sau săpatul nu mai sunt practicate, dar pot fi înlocuite de tehnologie. Din păcate, formele tradiționale dispar, dar trebuie să facem ca aceste comunități locale să poată profita de mediul natural, de vacile care pasc pe pajiști. Acum toată lumea aleargă după bani, însă dacă fermierii dispar, nici aceste zone nu vor mai exista”, crede Laszlo Rakosi.
Statul român, cel mai prost manager
“Evaluarea sistemelor de informare din țările UE relevă faptul că cele mai slabe sunt în Grecia, Portugalia, România, iar cele mai puternice, în Germania, Franța, Irlanda, Olanda. În România, informația se găsește fragmentat și e slabă, în timp ce în alte țări ea este integrată. România ar trebui să aibă o viziune despre cum să arate aceste sisteme de informare, în special pentru micii fermieri, să știe cum să le folosească în favoarea lor, dar și să integreze eficient cercetarea și transferul de cunoștințe. Este important să aducem laolaltă grupuri de fermieri pentru a putea învăța unul de la celălalt, iar consilierii de la instructori pentru ca aceștia să poată duce apoi munca 1 la 1 cu oamenii, așa cum se face în Irlanda”, remarcă Mark Redman, specialist în dezvoltare rurală de la Comisia Europeană.
Reprezentanții statului recunosc greșelile făcute în programe cu finanțare europeană, precum cel de depozitare a gunoiului de grajd.
“Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) impune un plan de fertilizare, dar cu interdicția împrăștierii gunoiului în perioada rece, iar fără platforme de depozitare a gunoiului nu putem respecta această prevedere. Multe dintre comune nu au putut finaliza proiectul pentru că nu existau aceste platforme; este nevoie de mașini, de utilaje pentru împrăștierea acestuia. Statul s-a dovedit un foarte prost manager al acestor platforme, tocmai de aceea nu sunt adeptul implicării sale în comune. Unele platforme au un grad de umplere de 80 %, altele stau nefolosite. Primăriile trebuie să găsească fermierii care să presteze aceste servicii, să facă planuri de afaceri. Am reușit să instruim doar 6.000 de fermieri, foarte puțin; eforturile trebuie dublate, sunt doar 100 de platforme, avem nevoie de încă 100. În alte țări există rețele de transfer de cunoștințe de la fermier către fermier, în Danemarca inclusiv sistemul de cercetare este în mâinile fermierilor. APIA va ajunge să aplice măsuri cu impact financiar, va fi o problemă foarte fierbinte”, explică Mihai Constantinescu, specialist în agricultură în Ministerul Apelor și Pădurilor.
Agricultura cu înaltă valoare naturală (HNV) se întâlnește în zonele în care activitățile agricole susțin și sunt asociate unui grad ridicat de biodiversitate. Ele sunt apreciate în Europa pentru patrimoniul cultural, calitatea produselor și ocuparea forței de muncă. Aceste practici agricole apar în zone în care constrângerile naturale împiedică producția intensivă. Cele 10 țări în care operează rețeaua HNV Link sunt Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Irlanda, Portugalia, România, Spania, Suedia, Marea Britanie. Printre inovațiile identificate în zonele HNV se numără vânzarea directă a cărnii de vită (Bulgaria), abatoare mobile (Suedia), vânzarea pe internet a brânzei de capră (Spania), experiențe turistice (Dalmația, Croația), premierea fermierilor care conservă zonele (Irlanda).
Dealurile Clujului Est, situația sitului
• Scad animalele deținute de familii, se pășunează în comun și permanent
• Păstoritul tradițional se deteriorează
• Cositul fânului pentru iarnă nu se mai practică
• Presiune din partea sistemului intensiv
• Scade populația activă în comunele izolate
• Puține afaceri autorizate în agricultură și industria alimentară
• Gospodăriile mai mici de 1 ha, penalizate de criteriile de eligibilitate
• Birocrația împiedică accesul la pachetele de agro-mediu
• Produsele agricole vândute ca materii prime, cu valoare adăugată mică
• Lipsa brandurilor locale, cerințe sanitare veterinare neadaptate
Cum se mențin pajiștile cu înaltă valoare naturală
• Interzicerea colectării plantelor rare
• Pășunatul cu maximum 5 ovine/ha, în perioada 15 aprilie – 30 noiembrie
• Îngrășământ natural (gunoi de grajd și de pasăre)
• Interzicerea drenajelor și lucrărilor ce modifică regimul hidric
• Cositul vegetației o dată pe an, după 15 iunie
• Îndepărtarea speciilor invazive
• Respectarea bunelor condiții agricole și de mediu
de Călin POENARU
