Sanatate Ultimele stiri

Adrian Grecu (APMGR): ”România este singura țară din UE care penalizează medicamentele generice”

Cadrul fiscal și politica de prețuri nefavorabilă industriei producătoare de medicamente generice a condus în ultimii ani la dispariția a peste 2000 de medicamente generice, linii întregi de producție de medicamente cu prescripție fiind închise. Povara taxei clawback, impusă producătorilor de medicamente, a ajuns de multă vreme la un nivel nesustenabil, cu impact puternic asupra medicamentelor cu preț scăzut, marea majoritate generice, deoarece costul de producție este cu mult mai mare comparativ cu prețul de vânzare. Adrian Grecu, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), a vorbit, într-un interviu pe care ni l-a acordat, despre propunerile înaintate autorităților pentru introducerea calcului diferențiat al taxei clawback și salvarea de la dispariție a altor medicamente ieftine.
Anul trecut, spuneați că industria de medicamente generice din România a asigurat 1,5 % din PIB. Se menține acest procent?
Industria pe care o reprezentăm este un sector industrial strategic pentru România, cu un capital uman valoros, cu o tradiţie îndelungată recunoscută internaţional şi cu un potenţial major de dezvoltare. Companiile producătoare de medicamente generice, multe dintre ele având unităţi de producţie în România, asigură în jur de 8.000 de locuri de muncă. Este greu de estimat contribuția acestora actuală la economia locală, având în vedere mediul potrivnic în care acționăm și care a dus la închiderea unor linii de producție. Dar ceea ce putem spune este că, în ultimii cinci ani, aceste companii au investit peste 500 milioane de lei în procese de retehnologizare, modernizare şi dezvoltare ale site-urilor de fabricaţie şi laboratoarelor proprii.
Din păcate, deşi am semnalat constant reprezentanţilor Guvernelor anterioare situaţia critică în care se află industria farmaceutică locală, împinsă spre insolvenţă de un cadru fiscal din ce în ce mai împovărător, îndeosebi prin aplicarea injustă a taxei clawback, şi deşi am adus în atenţia Guvernului soluţii pentru o aplicare justă a taxei clawback, nu s-a luat nicio măsură de reglementare reală şi sustenabilă în ultimii cinci ani. Estimăm că investiții de aproape 100 de milioane de euro au fost puse în așteptare din cauza pierderilor provocate de taxa clawback și a impredictibilității acesteia.
Cât la sută din medicamentele generice aflate pe Lista de compensate și gratuite sunt produse de producători locali de medicamente și cum fac față aceștia politicilor fiscale din România pentru a menține încă pe piață aceste medicamente?
Conform datelor publice de piață, două treimi din medicamentele de pe lista medicamentelor compensate sunt generice, produse local sau importate, iar o treime originale. Când vorbim de valoarea acestora, proporția este inversă. Producătorii locali de medicamente produc exclusiv medicamente generice. Din păcate, incertitudinea ce caracterizează în prezent cadrul fiscal afectează negativ afacerile acestora. Bugetele alocate investițiilor, ca de exemplu diversificarea tehnologică sau introducerea unor noi linii de producţie, rămân sub semnul întrebării în condițiile în care taxa clawback a ajuns de multă vreme la un nivel nesustenabil. Taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preț scăzut, în marea lor majoritate generice, prin urmare unele ajung să aibă un preț sub costul de producție și sunt scoase din fabricație sau oprite de la comercializare. Din cauza politicii de preț actuale, în care taxa clawback se aplică la prețul de raft, o taxă de 24 % ajunge să reprezinte 34 % din prețul de producător al unui medicament sub 25 de lei.
Modificarea politicii de preț a medicamentului și o taxă clawback diferențiată reprezintă cererea constantă din partea producătorilor de medicamente generice pentru menținerea pe piața românească a medicamentelor. Mai mult, ați solicitat chiar renunțarea la taxa clawback pentru medicamentele ieftine. De ce credeți că autoritățile nu adoptă mai repede măsuri corective în acest sens?
Trebuie să subliniem că România este singura țară din UE care penalizează medicamentele generice. În Franța, sistemul payback NU include medicamente generice sau biosimilare; în Italia, taxa clawback s-a plătit doar în anul 2013 și rata acesteia a fost de 3 %; în Polonia, sistemul payback NU s-a aplicat în ultimii 3 ani; în Croația, există payback numai pentru o listă limitată de medicamente scumpe; iar în Portugalia există diferențiere pozitivă pentru medicamentele generice în sectorul retail.
Nu știm de ce autoritățile nu acceptă nicio măsură care să protejeze medicamentele ieftine. Noi am propus o soluție care nu ar avea niciun impact asupra bugetului, însă ar asigura o distribuție echitabilă a sarcinii fiscale. Diferențierea s-ar face în funcție de prețul de referință generic și de acest lucru ar beneficia toate medicamentele cu preț scăzut. Pentru această propunere avem susținere din partea Consiliului Concurenței, care în raportul său a recomandat aplicarea unei contribuții clawback diferențiate, având în vedere că „taxa clawback nu se calculează la prețul de producător, ci la prețul de vânzare cu amănuntul și, prin urmare, pentru medicamentele ieftine, procentul taxei clawback calculat la prețul de producător este mai mare decât pentru cele scumpe.”
Recent, aceste probleme au fost dezbătute la Forumul Industriei Farmaceutice. Care au fost concluziile din partea autorităților prezente?
Doamna Diana Loreta Păun, Consilier de Stat, Administrația prezidențială, a concluzionat că ”este necesar un set de măsuri de reglare a distorsiunilor înregistrate în domeniul farmaceutic și analiza responsabilă a elementelor prioritare”, dar și adoptarea unor măsuri pe termen lung, printre care a amintit și elaborarea unei politici publice în domeniul medicamentului care să asigure o balanță între medicamentele generice și inovative și să acopere nevoia reală a populației.
La Ministerul Sănătății se lucrează la un proiect pentru un nou mecanism de taxă clawback dar și de calcul al prețurilor la medicamente. În ce măsură se ține cont și de solicitările industriei de medicamente generice?
Un grup de lucru, al cărui obiectiv este revizuirea aspectelor ce reglementează contribuția clawback și la care APMGR a fost invitat să participe, a fost anunţat la sfârșitul anului trecut de către fostul ministru al Sănătăţii, domnul Florian Bodog, însă a fost constituit formal cu aproximativ trei luni în urmă, de către actualul ministru, doamna Sorina Pintea. Având în vedere că, procentul “p” al taxei clawback a atins consecutiv, în ultimele două trimestre, nivelul de 24 % şi este de așteptat să crească în următoarea perioadă până aproape de 30 %, considerăm că prioritare nu sunt discuțiile în vederea identificării unei soluții aplicabile pe termen mediu sau lung, ci adoptarea în regim de urgență a unei măsuri imediate care să oprească dispariția medicamentelor ieftine de pe piață, folosite de milioane de pacienţi, în special de vârstnici sau bolnavii cronici. De aceea, considerăm că adoptarea unei noi formule de calcul diferenţiat al contribuției clawback, în funcţie de preţul de referinţă generic, este singura măsură aplicabilă pe termen scurt, cu efect neutru asupra veniturilor colectate la bugetul de stat.
Bugetul alocat medicamentelor este neschimbat din 2012. Din punctul dumneavoastră de vedere ar putea fi identificate noi oportunități de finanțare pentru medicamente?
APMGR a atras atenția că, în acest moment, producătorii de medicamente sunt cei care finanțează prin taxa clawback introducerea de noi medicamente inovatoare pe listă. Dar această politică, aplicată nediferențiat producătorilor de inovative și celor de medicamente generice, esențiale, nu face decât să ducă la dispariția de pe piață a medicamentelor esențiale ieftine și înlocuirea lor cu unele mai scumpe. APMGR consideră că implementarea acestei formule de calcul diferențiat al contribuției clawback în funcţie de preţul de referinţă generic, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista medicamentelor compensate doar în baza alocării de buget suplimentar, sau prin contracte cost volum sau cost volum rezultat reprezintă singurele măsuri care pot opri dispariția medicamentelor ieftine. Credem că, pe termen mediu și lung, este oportună identificarea unei soluții care să asigure sustenabilitatea taxei clawback, iar alocarea suplimentară de fonduri pentru medicamentele compensate este una dintre măsurile necesare.
de Arina TOTH

Related posts

FOTO: Cea mai mare fabrică de nutrețuri din România la Sânpaul, după 15,6 mil. euro investiți

Ligia Voro

SIFI TM Agro, investiție de peste 1 milion de euro în Siloz Carani, cel mai mare hub logistic destinat produselor agricole

Stefana Muresan

Mihai Daraban: Măsurile de supraimpozitare, o lovitură la adresa stabilității economice

redactia

Eximtur: Cererea pentru litoralul românesc, în creştere faţă de anul trecut

Stefana Muresan

Gândiți diferit. Alegeți excelența în afaceri – Miruna Vitcu, EFQM Certified Assessor

Nicolae Pop

CJ Sibiu a achiziționat la Bursa Română energia electrică pentru anul 2020 pentru 21 de instituții

Papuc Irina

După „Vinul lui Cuza”, Universitatea din Iași vrea să îmbutelieze apă din Grădina Botanică. Conține mai mult magneziu decât calciu

redactia

Agraria va deveni o platformă pentru noile tehnologii agricole

Nora Dumitrescu

Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 18,5% în mai 2017, comparativ cu perioada similară din 2016

Stefana Muresan

Telemedicina, acces facil, rapid și nelimitat la medici specialiști

Traian Dan

UTI și Eldiclau vor construi terminalul II de la Aeroportul Oradea

Stefana Muresan

Reprezentanți ai mediului de afaceri au creat o platformă pentru spitalele care au nevoie de ajutor

Ion Surdu

Destinațiile preferate de români pentru vacanțe. Grecia, pe locul 2

Papuc Irina

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale, donație de 500.000 de lei pentru dotarea secției ATI a Spitalului Județean de Urgență Brașov 

Papuc Irina

Baia Mare își face bulevard de birouri

Nora Dumitrescu

1 milion de euro pentru integrarea în firme a studenților de la Cluj

Nora Dumitrescu

Încep lucrările la Terminalul de pasageri al Aeroportului Brașov: „Se vor desfăşura cu respectarea strictă a tuturor măsurilor de prevenţie”

Ion Surdu

Viitorul spital județean al Sibiului va fi cea mai mare lucrare din ultimii 30 de ani. Investiția de 500 de milioane de euro a început cu aprobarea SF

Papuc Irina

Inteligența artificială, „motorul” performanței în industria serviciilor de afaceri din România

Ionut Oprea

Andreea Mija – director general: “Expert Cleaning crește semnificativ în fiecare an și de aceea investim în capacitatea noastră operațională”

redactia

Brisk Group – the new strong player in the project and cost management services arena

redactia

Brașov: Tractorul U650 va fi comercializat din nou în România, la prețul de 16.000 de euro

Stefana Muresan

Corinthia Hotels to open historic Grand Hotel du Boulevard in Bucharest

Ionut Oprea

Școala profesională în sistem dual, alternativa educațională de succes

Ligia Voro

Leave a Comment