Agricultura Lideri si afaceri Slider Ultimele stiri

Marțian Vasile Roșca, crescătorul de Angus de la poalele Călimanilor

Marțian Vasile Roșca, crescător de animale din Filea, comuna Deda, poate fi considerat pe bună dreptate un exemplu de tenacitate și ambiție, pasiunea pentru creșterea animalelor trecând peste orice obstacol. Ne-a primit la Filea, mai mult de atât ne-a dus sus pe Jgheab, zona unde își crește o parte din animale și ne-am convins pe viu despre pasiunea sa pentru animale.
„De mic, în familia noastră tot cu animalele am fost, practic, de cum am deschis ochii, am văzut animalele. Copil fiind, tot între ele am crescut, familia a avut o tradiție în ce privește creșterea animalelor, chiar și pe vremea lui Ceaușescu am avut în permanență animale. Bunicul avea animale, ținea la această tradiție, avea atât oi, cât și vaci. A fost o perioadă în care am avut chiar și un efectiv de o sută de capete de bovine. Am deprins această dragoste pentru animale atât de la bunicul meu cât și de la tatăl meu, inginer zootehnist, ei fiind cei care au contribuit din plin la această dragoste a mea față de animale. Dacă nu ai această dragoste, nu poți face nimic în ce privește creșterea animalelor”, ne-a declarat Marțian Vasile Roșca.
Pompier, masterand în Drept
La prima vedere, Marțian pare să fie legat în totalitate de munca sa, de creșterea animalelor. Însă, această activitate este completată și de munca în slujba oamenilor, deoarece Marțian este pompier la Detașamentul din Reghin, lucru care însă nu-l împiedică să țină aproape de zootehnie.
„Am absolvit facultatea, specializarea Management și Marketing la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu Mureș. Ulterior am făcut și un Masterat în Drept și Administrație Publică. Nu mi-am găsit ceva care să aibă la bază aceste specializări, astfel că în 2007 m-am angajat la pompieri. Din 2002 și până în 2010 m-am ocupat de o societate comercială, iar, după ce activitatea a început să scadă, m-am angajat la pompieri. Cu toate acestea, nu am abandonat activitatea de creștere a animalelor”, ne spune Marțian.
La început au fost vacile de lapte…
Dar să revenim la activitatea zootehnică. La început, domeniul de activitate de care s-a ocupat Marțian l-a reprezentat creșterea vacilor de lapte.
„În ceea ce privește creșterea animalelor, am început la modul mai serios în anul 2012 când am început să achiziționez animale. Am avut sprijinul din partea unei rude plecate în Spania, cu banii care-i mai aveam și eu, am început să achiziționăm animale. În prima fază ne-am axat pe vacile de lapte, rasa Bălțată Românească cu un efectiv de 20 de capete, care s-a mărit la 40, activitate pe care am derulat-o până în anul 2015. Activitatea avea să întâmpine greutăți. Când nu ai oameni, să te axezi pe vacile cu lapte e foarte greu, deoarece prețul pe care îl obții pentru litrul de lapte e destul de scăzut. La noi, cum e o zonă de munte, nu poți să faci și cultură mare, la vaca de lapte îi trebuie hrană și atunci e foarte greu”, afirmă Marțian Roșca.
Trecerea la rasa Angus
Pentru că a fost greu cu vacile de lapte, Marțian s-a îndreptat spre rasele de carne, respectiv rasa Aberdeen Angus, fapt ce i-a deschis calea spre o colaborare cu sibienii de la Karpaten Meat.

„În urma unei discuții cu fermieri din zonă, am încercat să găsesc alte oportunități, mai ales că pe Bălțată, la viței, desfacerea e foarte slabă. Așa am ajuns la cei din Sibiu, de la Karpaten Meat. M-am înscris într-o asociație și am început să montez vacile cu tauri din rasa Aberdeen Angus în anul 2014. Din 2015 ne-am axat pe rasa Angus, an în care am reușit să vând primii viței. Efectivul pe care îl dețin în prezent este în majoritate compus din exemplare din Rasa Angus, la care se mai adaugă câteva vaci Bălțată Românească. Am un taur autorizat din rasa Angus începând cu anul 2015. Toate vacile pe care le am sunt montate cu Angus”, ne explică Marțian Roșca cum a trecut la creșterea vacilor de carne.
Însă, nici creșterea vacilor de carne nu este ușoară și presupune răbdare.
“Ca să ajung la o rasă pură, efectivul trebuie să fie la cea de-a treia generație. Prima generație e 50-50, F1 cum i se mai spune, dacă montezi vițica cu rasă pură, a doua este 25-75 și doar a treia devine rasă pură, când deja se trece de un procent de 85 % și este considerată rasă pură. Momentan, dețin un efectiv de 135 de capete, inclusiv vițeii fătați în acest an. În acest an am și exemplare din rasă pură, F3, un număr de cinci vițele. Metiși de Angus la ora actuală sunt în număr de 7-8 capete. Mai am am și exemplare Bălțată Românească, matca de la care am pornit, un număr de 20 de capete, restul de 70 % sunt metiși Angus și 5 % exemplare din rasă pură”, spune Marțian Roșca.
Trecerea de la Bălțată Românească la Angus pare să-i prindă de minune fermierului din Filea, astfel că munca acum este mult mai ușoară, plus că timpul liber este mult mai bine valorificat.
„Mă pot declara extrem de mulțumit de această trecere, am și mai mult timp liber, nu ca în cazul creșterii vacilor cu lapte când dimineața la 5 trebuia să te trezești pentru muls. La fel, pe pășune e mult mai ușor, fiind împrejmuită cu gard electric, efectiv doar le supraveghiezi, nu trebuie să ai așa mare grijă de animale cum e în cazul vacilor de lapte. Problemele apar atunci când fată, o săptămâna vaca trebuie să fie în permanență supravegheată, în special în perioada când are vițelul mic, să sugă, să nu cumva să se întâmple ceva. Iarna le dau de mâncare doar o singură dată pe zi, nu le trebuie un adăpost special, ci doar un acoperiș. Nu au problemă cu frigul, doar ploile și vântul ce le mai fac probleme. Dacă animalele sunt sătule, nu ai niciun fel de probleme”, spune Marțian.
Furajarea, aspect esențial
Deoarece ferma este în zona de munte, un aspect esențial îl reprezintă furajarea animalelor, fapt pentru care Marțian și-a îndreptat atenția și spre culturile menite să asigure hrana animalelor, în special pe timpul iernii.
„Dețin un număr de trei pășuni, atât suprafețe proprii cât și pășuni închiriate de la primărie. Le am împărțite pe mai multe zone, în comunele Deda și Lunca Bradului. Pentru asigurarea hranei animalelor, partea de furajare am asigurat-o în mare parte, cu ajutorul subvențiilor. Am achiziționat teren, undeva la 50 de hectare, teren arabil și pășune, unde în proporție de 80 % fac fân și siloz. În total, la APIA am undeva aproape 160 de hectare, cu tot cu pășune, dar în realitate am undeva la peste 200 de hectare. În acest an am semănat mai mult, dar am avut ceva probleme cauzate de viermele de sârmă, care mi-a afectat cultura de sorg, și acum să vedem ce se va întâmpla cu porumbul de siloz. Teoretic, ar trebui să se facă, sperăm că nu vom avea niciun fel de probleme”, ne-a povestit Marțian.
Problema personalului
Nu totul pare roz în ceea ce privește munca în zootehnie, oful cel mare este legat de lipsa de personal, puțini fiind cei care să îndrăgească munca în zootehnie.
„Tot timpul am momente când mă bate gândul să renunț. Cea mai mare problemă cu care mă confrunt sunt oamenii, cu greu găsești un om pe care să-l iei la muncă, să-i placă această muncă, cu toate că le-am oferit condiții de muncă, locație unde să stea, dar, cu toate acestea, e foarte greu să găsești oameni la lucru. Din păcate, asistăm la o generație care mai degrabă așteaptă să le pice ceva din cer decât să muncească, se bazează pe tot felul de ajutoare sociale și nu prea pun accent pe muncă. Lumea vine, pleacă, momentan am doar o singură persoană pe care pot să mă bazez”, spune Marțian.
Munca în zootehnie și activitatea de pompier, deși sunt diametral opuse, fac însă casă bună și comună, meritul fiind al lui Marțian și se datorează seriozității acestuia în ce privește munca.
„Practic nu pot spune că mă plictisesc, tot timpul am câte ceva de făcut. Mă și minunez când îi mai aud pe alții că se plictisesc și spun că nu au ce face. La mine, tot timpul am ceva de lucru, plus familia care necesită timp. Nu pot să le fac pe toate, dar cu toate acestea mă descurc în ceea ce fac, alături fiindu-mi și soția care mă ajută în activitatea mea”, spune Marțian.
Fermă cu animale de rasă pură
Viitorul pentru Marțian Roșca se anunță unul frumos, cu pași mici dar siguri speră să ajungă la o fermă care să-i permită creșterea doar a animalelor de rasă pură.

„La terenul pe care îl am, targetul pe care îl am este de un efectiv de 80 de vaci matcă, rasa Angus pură, mai exact un efectiv de 80 de capete care să producă. Mai mult nu pot, deoarece nu pot produce hrană pentru un efectiv mai mare. În momentul de față am 80 de capete pe producție, dar care nu sunt rasă pură. Voi încerca să vând și vițele F1, să păstrez doar cei care sunt pentru rasă pură. Aici, prețurile încep undeva de la 2.200 de euro la o junincă gestantă. Am efectivul, dar scopul este să trec în totalitate la o rasă pură. Sper ca în zece ani să am o fermă în care am terenul în totalitate pentru producerea hranei, să am desfacere, iar efectivul să fie format din rasă pură”, a concluzionat Marțian Roșca.
de Alin ZAHARIE

Related posts

Proiectele de infrastructură devin mai puțin costisitoare: Novitas 3D City – Orașul tău digital

Stefana Muresan

Două produse tradiţionale româneşti, prezentate de studenţii USAMV Cluj-Napoca, în procedură de atestare naţională

Stefana Muresan

EMBA-ul britanic de la UBB, la a cincea generație de cursanți

redactia

Leave a Comment