Cluj Cultural Slider

Centenar 2018. Iuliu Maniu – Întoarcerea Acasă

Actualitatea lui Iuliu Maniu

Treptat, mult invocata Sărbătoare a Centenarului se aşează într-un tipar destul de improvizat, cumva şi monoton, în care predomină povestirea sau repovestirea unei pagini strălucite de istorie, alături de manifestările comemorative etalate în doze variabile de solemnitate. Privită, însă, cu un supliment de interes şi imaginaţie, măreaţa epocă unionistă românească se redesluşeşte, primeşte noi semnificaţii. Se poate transforma într-un minunat izvor de biografii excepţionale, de atitudini, gesturi simbolice, comportamente şi acţiuni exemplare, utile unui prezent românesc învăluit în dezbinare, lipsă de vitalitate, ideal şi viziune.

Recuperată dintr-o asemenea perspectivă, a constrângerilor timpului prezent, viaţa lui Iuliu Maniu este cu adevărat revelatorie, fiind important transferul înţelesurilor sale către publicul larg din România, mai văduvit de biografii istorice care să reunească valori democratice autentice, respectiv opţiuni patriotice şi morale ferme. Ca anvergură istorică, între anul 1900 şi până spre jumătatea secolului XX, Iuliu Maniu a fost una dintre personalităţile proeminente ale istoriei româneşti. Cu certitudine Iuliu Maniu a făcut parte din acea categorie specială a Marilor Români care îi are în prim-plan pe Avram Iancu, I.C. Brătianu, Ionel I.C. Brătianu, Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Maria, Regele Mihai. Prin educaţia şi alcătuirea personalităţii sale, prin opţiunile morale şi deciziile politice angajate, Iuliu Maniu a influenţat major destinul naţiunii române.

Dar ceea ce a oferit strălucire, unicitate şi forţă acestei speciale conştiinţe româneşti a fost tocmai o adâncă şi stabilă structurare în jurul câtorva credinţe fundamentale. Întreaga viaţă, Iuliu Maniu s-a manifestat ca mare patriot, susţinând şi afirmând dorinţele comunităţii româneşti din fostul Imperiu Austro-Ungar, având apoi un rol determinant în realizarea declarativă şi faptică Unirii Transilvaniei cu Regatul României. Principiile şi procedurile democraţiei occidentale, mai mult decât în cazul oricărui alt politician român, au fost integrate organic în concepţiile şi comportamentul public/politic al celui care a fost Iuliu Maniu. Sensul şi eficienţa acţiunii politice au fost situate într-o strânsă legătură cu nevoia imperativă de moralitate şi caracter. „Sfinxul din Bădăcin” a refuzat „puterea de dragul puterii”, a cultivat pe parcursul întregii sale cariere politice nevoia de adevăr, principialitate, cinste, corectitudine. Nu în ultimul rând, trebuie reţinut că liderul Partidului Naţional Român şi apoi al Partidului Naţional Ţărănesc, a fost un apărător al valorilor şi instituţiilor tradiţional-conservatoare româneşti, cu deosebire a monarhiei constituţionale parlamentare. Deşi nu l-a cruţat în criticile sale pe regele Carol II, a rămas neclintit în loialitatea sa dinastică, având credinţa că instituţia monarhului constituţional poate oferi naţiunii române stabilitate, forţă, demnitate.

Cu toate că a fost un adevărat maestru al artei dialogului şi negocierii, Iuliu Maniu nu şi-a tranzacţionat niciodată acele principii care au asigurat personalităţii sale o identitate atât de pregnantă, inconfundabilă, rarisimă. De frumoasele şi profundele sale credinţe în democraţie, moralitate, patrie şi dinastie, Iuliu Maniu nu s-a dezis niciodată. Nu a făcut-o în faţa lui Hitler şi Stalin, a terorii comuniste dezlănţuite în ţară şi nici măcar în faţa închisorii de exterminare de la Sighet, în care – îmbătrânit, bolnav, înfometat – Iuliu Maniu a trecut la cele veşnice.

Astăzi, la aproape trei decenii de la prăbuşirea comunismului, suntem tentaţi a crede că într-adevăr totul s-a sfârşit. Defetişti prin tradiţie, inventariem doar regretul (alături de multe altele) că regimul democratic din România, imediat după evenimentele din 1989, nu a fost înrădăcinat în substanţa personalităţii profund europeane a lui Iuliu Maniu, fiind plasat şi apoi abandonat pe un maidan al incertitudinilor, în care s-au întrepătruns, la acea vreme, declaraţiile formale de iubire la adresa democraţiei cu nemărturisite nostalgii comuniste şi admiraţii perestroikiste. În realitate, dincolo de universul frustrărilor şi regretelor neputincioase, ne rămâne totuşi posibilitatea suverană de a reflecta asupra refondării peticitei noastre democraţii post-comuniste pe temeliile moştenirii Maniu, articulată în jurul câtorva concepte esenţiale: democraţie, patriotism, moralitate, legalitate-legitimitate, monarhie.

Săptămâna Iuliu Maniu la Cluj

Excepţionala personalitate a lui Iuliu Maniu va fi omagiată la Cluj prin câteva manifestări cultural-artistice-comemorative care se vor desfăşura în perioada 22-27 octombrie 2018.

În spaţiile publice ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj – miercuri, 24 octombrie – va fi vernisată Expoziţia „Iuliu Maniu – patriot şi martir al neamului românesc”, care va cuprinde cărţi, documente în original, fotografii şi obiecte care au aparţinut Marelui Patriot.

Tot în cadrul Bibliotecii Universitare – joi, 25 octombrie – se va desfăşura simpozionul „IULIU MANIU – Artizanul Marii Uniri de la 1918”. Vor susţine comunicări importanţi istorici ai Clujului, între care prof. univ. dr. Doru Radosav, conf. univ. dr. Valentin Orga, conf. univ. dr. Ioan Cârja.

Componenta centrală a săptămânii „Iuliu Maniu” o va constitui spectacolul „Centenar 2018. IULIU MANIU – Întoarcerea acasă. Eveniment caritabil pentru sprijinirea restaurarii Casei memoriale Iuliu Maniu din Bădăcin (jud. Sălaj)”. Acesta se va desfăşura în seara zilei de sâmbătă, 27 octombrie (ora 18.00), în sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic din Cluj. Stadiul în care se află proiectul restaurării Casei Memoriale din Bădăcin, dar şi anvergura, respectiv înţelesurile personalităţii lui Iuliu Maniu, vor fi evidenţiate prin câteva mesaje prezentate de către preotul paroh din Bădăcin, Cristian Borz sau de către preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza. Latura artistică a evenimentului va fi asigurată de recitalul extraordinar „Un secol de dor”, susţinut de către autenticul artist-folclorist, Grigore Leşe, dar şi de către Corala Regală Transilvană, condusă de către Dan Dumitrana, aceasta interpretând un repertoriu de frumoase şi emoţionante cântece patriotice româneşti.
Aşadar, evenimentul din 27 octombrie va fi însoţit de un pronunţat obiectiv filantropic. Toate fondurile obţinute din vânzarea biletelor şi donaţii se vor transforma într-o participaţie directă şi deosebit de importantă a comunităţii clujene şi a publicului prezent la finalizarea lucrărilor de restaurare a Casei Memoriale “Iuliu Maniu” din Bădăcin.

În aceeaşi măsură, manifestările care vor avea loc la Cluj spre sfârşitul lunii octombrie intenţionează să sublinieze implicarea decisivă a lui Iuliu Maniu în procesul unionist din cursul anului 1918, dar şi necesara reinserare a personalităţii marelui om politic român în percepţia opiniei publice curente prin desluşirea strălucitei sale moşteniri morale, patriotice şi politice.

Altfel spus, prin acest proiect (comemorativ, cultural, artistic) Clubul Monarhiştilor Clujeni, împreună cu partenerii şi sponsorii care-i sunt alături doresc să contribuie la o dublă reîntoarcere Acasă a Sfinxului din Bădăcin: Acasă în Dealul Ţarinei şi Acasă în sufletul românesc al începutului de mileniu III.

Centenarul ca demers civic

Vizionată ca ansamblu, „pelicula” Centenarului este dominată de imaginarul discursiv instituţional-statal. Faptul este inevitabil şi chiar normal, autoritatea publică fiind îndrituită să dea tonul, să gestioneze mesajul şi spaţiul alocat celebrării. Totuşi, sărbătorirea unui secol de la Unirea românilor, reclamă şi aportul de creativitate venit dinspre societatea civilă, care poate propune o necesară ieşire din ritmul manifestărilor oficiale.

Acesta este conţinutul motivaţional în care îşi are startul şi proiectul comemorativ-filantropic iniţiat şi organizat de Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni. Mai departe, prin recursul la istorie, dorim să participăm la înfiriparea unui context în care faptele şi pildele trecutului, în cazul acesta, biografia lui Iuliu Maniu, să poată fi utile în efortul trecerii peste neputinţele prezentului. Trecutul, cum adesea şi fără temei se spune, nu este o substanţă inertă. Dacă dorim cu adevărat să-l interogăm şi să-l cunoaştem, el va deveni o sursă preţioasă de modele, de pilde care pot regenera energiile şi speranţele unei comunităţi alunecată spre prăpastia derutei, a abandonului, în general lipsită de ideal şi orizont.

Organizat de Clubul Monarhiştilor Clujeni, ansamblul de manifestări dedicate memoriei lui Iuliu Maniu, beneficiază de suportul unor importanţi parteneri: Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, Consiliul Judeţean Cluj, Primăria Cluj, Institutul pentru Studierea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Parohia Greco-Catolică din Bădăcin. Iniţiativa se bucură şi de susţinerea financiară a câtorva preţioşi sponsori: Banca Transilvania, Arcada Invest, Remedium Farm, Consiliul Judeţean Cluj, Electro Vest, Tipografia Arta, PMA Invest.

O menţiune specială trebuie făcută în dreptul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale care, de asemenea, sprijină financiar proiectul Centenar 2018. Iuliu Maniu – Întoarcerea Acasă.

Biletele pentru spectacolul din 27 octombrie, pot fi cumpărate online de pe platforma eventbook.ro, respectiv de la Agenţia Operei Naţionale Române din Cluj şi de la Cinematograful „Florin Piersic”.

Cornel Jurju – Asociaţia Clubul Monarhiştilor Clujeni

Related posts

CJ | Creșterea de 12% a traficului aerian pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj

Începe construirea celui de-al V-lea Parc Industrial Tetarom în Cluj

redactia

Se restaurează amfiteatrul Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ligia Voro

Leave a Comment