Transilvania Business
Alba Auto Cluj Infrastructura Investitii Slider Ultimele stiri

FOTO-VIDEO: PORR și provocările de pe șantierul Autostrăzii 10 – Decea-Turda

Primii kilometri de autostradă în ultimul an și jumătate – 29, mai exact – au fost inaugurați la sfârșitul lunii iulie cu o destul de mare discreție. Înainte de oficialități am reușit să vedem și noi lotul IV al Autostrăzii Sebeș – Turda, construit de asocierea PORR Construct – PORR BAU GMBH. Am zărit de pe unul din podurile construite de asociere și ultimele finisaje pe care le făceau constructorii italieni Tirenna Scavi care au lucrat pe lotul III al aceleiași autostrăzi, lot de asemenea inaugurat.

 

Continuăm astfel serialul nostru despre șantierele de autostrăzi din România, ținând cont că unul dintre punctele nevralgice ale economiei românești rămâne infrastructura mare, autostrăzile și căile ferate de mare viteză cu predilecție, care continuă să împieteze și asupra conectivității sociale.

Pe șantierul lotului 4 al Autostrăzii Sebeș-Turda, realizat între Decea și Turda, am ajuns în 26 iulie, cu câteva zile înainte de predarea oficială a acestui sector, într-o zi însorită în care forfota șantierului am resimțit-o mai ales la organizarea de șantier, amplasată pe un teren de câteva hectare închiriat de la olandezii de la CTP. Multe utilaje, mașini de teren, printre ele Dusterul autohton, o stație proprie de asfalt și o stație de beton, un sediu administrativ sunt câteva dintre cele pe care le observ rapid rotindu-mi ochii. Detaliile organizării de șantier mi le oferă ing. dipl. Laurențiu Virginaș, Project Manager al proiectului, care ne-a fost ghid al investiției care a fost, cum aminteam deja, inaugurată deja.
Organizarea de șantier a durat o lună pentru a fi realizată, a fost turnată o platformă de beton, au fost realizate drumurile de acces care să fie legate de cele comunale, a fost instalată propria staţie de asfalt foarte performantă, marca BENNINGHOVEN, cu o capacitate de producție de 240 tone de asfalt/oră, și o staţie beton de 120 mc/oră, de asemenea foarte performantă. De altfel, pentru partea de betoane, asocierea PORR a colaborat cu o firmă locală.
Până putem pleca, studiez pe un perete al biroului managerului de proiect planul de situație al lucrării, lucrare care a străbătut două județe – Alba și Cluj și este mărginită de comunele Unirea (județul Alba), Moldovenești, Călărași, Mihai Viteazu (județul Cluj).

Cei 16,3 km de autostradă au reprezentat “o lucrare foarte provocatoare, nu neapărat ca dificultate, ci per general, ca dezvoltare”, recunoaște, aflat la finish, ing. dipl. Laurențiu Virginaș.
Sintetizând ceea ce a însemnat proiectul, acesta a mai recunoscut că: “totul a mers perfect de la primul om, utilaj, încadrare în termen”.
Pentru execuția lucrării, au lucrat în medie 400 de oameni permanent, însă în momentele de vârf de sarcină, pe şantier au muncit şi 700 de oameni, inclusiv în week-end-uri. Ghidul nostru recunoaște că la demararea proiectului a fost dificil de a angaja oameni pe şantier, însă acest neajuns nu i-a împiedicat să respecte graficul de lucrări și să le finalizeze la timp.
Marea majoritate a oamenilor au fost atrași din zonă ceea ce a însemnat, din punct de vedere economic, crearea de locuri de muncă și venituri la bugetele locale. De asemenea, un alt sprijin acordat comunităților locale de pe traseul autostrăzii a fost și conlucrarea foarte bună cu firmele din zonă care au fost furnizori de materie primă.

 

16,3 km la standarde internaționale

Contractul dintre asocierea PORR Construct – PORR BAU cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) (folosim denumirea actuală) a fost semnat în 23 aprilie 2014. La nicio lună distanță, în 20 mai 2014, a fost dat ordinul de începere a lucrărilor. Fiind un contract FIDIC, care a presupus atât faza de proiectare a lucrării cât și execuția acesteia, primele șase luni au fost alocate realizării proiectului. Proiectarea a fost încredințată companiei Via Ponte. Propriu-zis, lucrările de construcție, care au durat însumat 20 de luni, au început în 2015, cu ridicările topografice. Știți, mai scriam și într-una dintre edițiile trecute că la fiecare capăt al lotului care se continuă cu un alt sector de autostradă, constructorii se pun de acord topografic, astfel încât acestea să se unească perfect. Proiectul de investiții a continuat cu terasamentele, una dintre cele mai grele etape ale execuției pentru că depinzi foarte mult de condițiile meteorologice și de structura terenului, care îți mai rezervă și surprize, așa cum o să vă arat mai jos, în ciuda studiilor geodezice meticuloase. Dacă ne referim la condițiile meteo, Laurențiu Virginaș ne-a explicat că este o zonă cu o particularitate meteorologică deosebită, pentru că anul acesta a plouat aproape în fiecare zi, chiar dacă în rafale scurte.
Una dintre cele mai complexe și dificile lucrări a fost realizarea unui viaduct, a podurilor și a traversărilor. Compania a preferat să lucreze cu firme specializate pentru execuția acestor lucrări de artă. La final, pe cei 16,3 km de autostradă cu două benzi pe sensul de mers, lat de 26 m, sunt executate un viaduct cu o lungime de 255 de m, aflat la km 66, 13 poduri cu lungimi între 29,7 m și 142,1 m și 16 traversări cu lungimi între 51 de m și 126 m.
Am avut ocazia să le văd, să mi se explice fiecare lucrare în detaliu și să savurez un peisaj care începe cu Cheile Turzii în fundal și continuă până se zăresc în depărtare munții, timp în care memorez Valea Inocului, Valea Ciugudului – aici îmi amintesc de acea comună celebră, dată periodic drept exemplu pozitiv la nivel național -, lacul Stejeriș, chiar și o mănăstire cu o poveste frumoasă deoarece aflu de programele călugărilor de aici pentru copiii defavorizați.
La km 67-68, provocarea pentru constructor a reprezentat-o intersecția cu DN 1, care să rămână deasupra autostrăzii, ceea ce a presupus săparea a aproximativ 1,8 milioane de mc de pământ, adică un deal a devenit o vale, iar sectorul de drum și-a continuat lin traseul.

Pe lotul PORR a mai fost construit un centru de intervenție foarte performant de unde se asigură afișajul pe panourile de pe autostradă, monitorizarea meteo, radar și a greutății autovehiculelor în mers. Acesta va fi total funcțional doar după finalizarea lotului 2 al autostrăzii, deoarece centrul de comandă pentru toate patru loturile se află acolo. Acest lot 2 este cel mai problematic de pe acest tronson de autostradă, pentru că asocierea Aktor SA – SC Euroconstruct Trading SRL a trebuit să se confrunte cu problemele financiare ale Euroconstruct care au ieșit din asociere. Însă grecii de la Aktor sunt foarte ambițioși să îl finalizeze și în prezent au trecut de 50 % stadiu fizic al lucrării.
Ce mi-a mai plăcut foarte tare în plimbarea pe acest lot de autostradă sunt panourile fonoabsorbante, pentru aspectul lor natural. Laurențiu Virginaș mi-a explicat că sunt dintr-un mixaj de beton și rumeguș.

 

Cele mai complexe lucrări

Prefer să prezint separat trei dintre cele mai interesante și dificile lucrări de pe acest traseu de autostradă, după cum m-a asigurat interlocutorul nostru.
Lotul IV Sebeș – Turda a reprezentat o lucrare provocatoare și complexă pentru că unește în zona Municipiului Turda două autostrăzi A10 (din care face parte și lotul IV Sebeș-Turda), A 3 – Autostrada Transilvania și DN 1 care trece prin Alba ca să urce spre Bihor.
Pentru a lega toate acestea, așa cum aveam să observ și pe planul de situație, iar apoi în cele două călătorii pe sectorul de autostradă a fost construit nodul Turda, o intersecție complicată de drumuri, șerpuind, curbându-se. “Proiectul nodului Turda a fost deosebit, a fost cireașa de pe tort a lucrării”, îmi spune cu mândrie Laurențiu Virginaș.
Cu toate acele lucrări circulare, cu gândirea tuturor ieșirilor spre celelalte drumuri importante, cu toate podurile, cu zecile de piloni de beton care îmbracă structurile de rezistență pe care îi înregistrez cu satisfacție de a le recunoaște interiorul, deși acum mai pot vedea doar învelișul, lucrarea este într-adevăr de studiat mai ales de către viitorii ingineri constructori.
În afară de nodul Turda, cea mai specială și complexă lucrare de pe acest lot IV, companiile executante au avut și alte două provocări majore, soluționate cu succes. Este vorba de o alunecare de teren care a avut loc la km 62 și de consolidarea malului pe lacul Stejeriș.
La km 62, echipa s-a confruntat cu o alunecare de teren care a trebuit stabilizată.
“A fost o lucrare imprevizibilă care nu a putut fi detectată în momentul întocmirii proiectului tehnic, în ciuda studiilor geodezice realizate, alunecarea s-a produs la 10 m sub nivelul la care s-au făcut măsurătorile geo”, își amintește managerul de proiect.

Pentru a rezolva această problemă majoră, echipa a mutat într-o noapte autostrada cu 1 m mai în lateral. Astăzi, Laurențiu Virginaș recunoaște că zona s-a transformat într-un veritabil “câmp de război”, într-un șantier în șantier, unde s-a lucrat în 3 schimburi, au fost mobilizate utilaje, astfel încât au fost executate în paralel terasamentele.
La lacul Stejeriș a fost realizat un terasament prin lac, o consolidare a taluzului. Pe circa 50 m au fost fixate coloane, cu lungimi de 12-18 m, depinde de conformația drumului, geogrile 3D (materiale sintetice care ajută la menținerea rigidității unei structuri în zona infrastructurii drumului – fundația arată ca niște coșuri umplute cu piatra spartă cu granulație mai mică), au fost utilizate aici, pentru realizarea lucrării, 83.000 de mc de piatră spartă. Practic a fost creată o saltea de piatră, o barieră naturală și chimică, care să împiedice prăbușirea vreunei porțiuni din sectorul de drum.

 

Predată oficial

După ce a fost finalizată la sfârșitul anului trecut, lucrarea nu a putut fi predată până nu a fost soluționată problema alimentării cu apă. Astfel că au fost acordate două extensii de termen, una până în ianuarie 2018 și cea de-a doua până în iulie 2018. Doar în aprilie anul acesta, toaletele din cele două parcări, câte una pe fiecare sens de mers, și CIC – centrul întreţinere şi control care va fi sediul administratorului drumului şi al poliţiei au fost conectate la rețeaua de apă.
Astfel că, în 30 iulie, Compania Naţională de Administrare Infrastructurii Rutiere a deschis traficul pe loturile 3 si 4 ale autostrăzii Sebeş-Turda, dând astfel în circulație 29 km de autostradă.
Potrivit unui comunicat al CNAIR din 2 august obiectivul general al proiectului ”Autostrada Sebeș-Turda”, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, a fost de a realiza construcția a 70 km de autostradă, asigurând o legătură directă, rapidă și sigură între Autostrada A1, Sibiu-Sebeș-Orăștie-Deva-Timișoara-Arad-Nădlac, parte din Coridorul IV Pan-European, racordare la nord, nord-est de Municipiul Sebeș și Autostrada A3, Brașov-Făgăraș-Tîrgu Mureș-Turda-Cluj-Napoca-Oradea-Borș, numită și Autostrada Transilvania, racordare la sud, sud-est de Municipiul Turda.
Proiectul a avut ca scop reducerea congestionărilor ce intervin în trafic, de a îmbunătăți traficul în orașele străbătute (Alba Iulia, Teiuș și Aiud), precum și de a îmbunătăți siguranța traficului, transferând traficul național și internațional în afara centrelor urbane; reducerea numărului de accidente prin crearea unui sistem de transport rutier mai sigur comparativ cu situația infrastructurii rutiere existente care a asigurat legătura între Sebeș și Turda având de asemenea și un impact direct în reducerea traficului în cadrul orașelor traversate; reducerea timpului de deplasare între cele două localități, prin crearea unui sistem care permite o creștere a vitezei medii de deplasare de la 60 km/oră la 120 km/oră.
De la acest proiect se așteaptă să asigure până la sfârșitul anului 2019 a unei noi autostrăzi 2×2 pentru conexiunea dintre Sebeș și Turda.
Valoarea totală a proiectului este de 1.943.786.048,28 lei (cu TVA), valoarea totală eligibilă fiind de 1.615.566.156,99 lei (cu TVA).
Am plecat de la Turda, iar dvs., dacă ajungeţi la CTP, probabil va fi fost curăţat totul…

Date tehnice

Lungime: 16,3 km
Viaduct: 1
Pod: 13
Traversări: 16
Tăieturi: 3.278.828 mc
Umpluturi: 2.349.203 mc
Balast: 316.701 mc
Balast stabilizator: 132.072 mc
Asfalt: 223.000 tone
Coloane: 20.220 m
Beton: 61.588 mc
Fier beton: 5.915 tone

Loturile tronsonului Sebeș-Turda

Tronsonul Sebeș-Turda este împărțit în patru loturi:
• Lot 1 – 17,0 km de la intrarea pe autostrada în Sebeș până la Pârâul Iovului, constructori: asocierea SC Impresa Pizzarotti & C SpA – SC Pomponio SRL. Cost: 541.739.137 lei fără TVA
• Lot 2 – 24,3 km de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud; constructori: asocierea Aktor SĂ – SC Euroconstruct Trading SRL. Cost: 549.332.494 lei fără TVA.
• Lot 3 – 12,5 km de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea, constructori: asocierea Tirrena Scavi SpA, Societa Italiană per Condotte d’Acqua S.p.A. Cost: 420.511.921 lei fără TVA
• Lot 4 – 16,3 km de la nodul Decea până în Turda, constructori: asocierea Porr Construct SRL, Porr Bau GmbH. Cost: 470.004.894 lei fără TVA

de Ligia VORO

Sursa foto: TB&PORR

Articol publicat în ediția 79 a TB, septembrie 2018

DCIM100MEDIADJI_0064.JPGDCIM100MEDIADJI_0069.JPGDCIM100MEDIADJI_0102.JPGDCIM100MEDIADJI_0141.JPG

Comentarii

Comentarii

Related posts

Italienii și românii, ca frații? Fraternitatea italo-română, sub lupă, pe 24 martie 2019, la Grand Hotel Italia

Stefana Muresan

Discuții interguvernamentale pentru construirea trenului de mare viteză București-Budapesta

Stefana Muresan

Devierea Someşului Mic pentru extinderea Aeroportului Cluj-Napoca, buget de 110 milioane de lei

redactia

Comentarii

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More