Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Facultatea fără șomeri. Pepiniera de Cluj pentru Google, Facebook și Microsoft

Decanul Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Adrian Petrușel coordonează o facultate în care peste 90 % dintre absolvenți își găsesc loc de muncă în mai puțin de un an și ale cărei vârfuri sunt vânate încă de pe băncile școlii de giganții mondiali ai tehnologiei informațiilor.

Cererea, de două ori față de ofertă

“În total avem 3.200 de studenți, masteranzi și doctoranzi, la liniile de studiu în română, maghiară și germană, cam 7-800 de înscriși pe an, dintre care 600 la informatică și 200 la matematică. Pe linia germană am început cu 30 de studenți, acum sunt 75. Avem 400 de absolvenți de informatică pe an, cam tot atâți câți ies și de la Universitatea Tehnică. Cele două universități produc cam 800 de absolvenți anual, însă necesarul este cel puțin dublu, după cum se prezintă cererea din partea companiilor”, inventariază decanul Facultății de Matematică și Informatică (FMI).
“Să zicem că am putea să mărim efectivele cu 100-200 de studenți în 3-4 ani, însă în niciun caz nu putem să acoperim toată cererea deoarece aceasta presupune lărgirea considerabilă a bazei materiale și a numărului de cadre didactice, o provocare și mai mare. Încercăm să menținem în facultate absolvenții de master sau de doctorat care pot lucra part-time în companie. Avem profesori din Germania, Austria, aduși prin sponsorizare de către companiile IT existente la Cluj, nouă ne-ar fi greu să îi aducem altfel”.

Concurență mare: patru pe loc

Instituția de învățământ clujeană a devenit una globală, la fel ca firmele din domeniu. “Vrem să mărim numărul de studenți internaționali, de la 20-30, câți sunt acum, la 100. Există tineri din Asia, Africa, India, China care și-au manifestat dorința să studieze la noi; ideal ar fi să își găsească și un loc de muncă la Cluj pentru că solicitări există. Am încheiat chiar un parteneriat cu o universitate din Paris pentru ca studenții de acolo să vină să facă aici cursuri de informatică în limba engleză, timp de un semestru. De asemenea, avem mulți studenți angrenați în proiectele de mobilitate Erasmus care merg să se perfecționeze în alte țări”, subliniază Adrian Petrușel.
Valorile pe care le creează FMI atrag tinerii ca un magnet. “Anul acesta avem 517 locuri disponibile pentru care s-au înscris aproape 2.000 de candidați. Adică 4 pe 1 loc. La linia maghiară s-au ocupat toate locurile, la germană încă mai există. Sunt mai multe licee de profil în Cluj, Sighișoara, Satu Mare, Bistrița, au venit absolvenți de liceu de germană din București. Documentele pe care licențiații noștri le completează când își preiau diplomele, adică la un an de la absolvire, relevă că, în acest timp, 90 % își găsesc un loc de muncă în domeniu, însă și din ceilalți 10 % sunt mulți care continuă cu studii masterale sau doctorale sau devin antreprenori în IT. Nu doar cei de la informatică sunt solicitați de către companiile de profil, ci și cei de la matematică, pentru care există cerere în anumite firme”, explică decanul facultății.
“Sunt absolvenți care se orientează către direcția start-up, avem chiar un curs de antreprenoriat foarte bine primit de masteranzi. Unele proiecte precum MIRA Rehab, o aplicație de recuperare medicală inițiată de absolvenți de-ai noștri a beneficiat de finanțare serioasă. Noi nu putem să acționăm ca un fond de investiții, adică să finanțăm anumite start-up-uri în schimbul unor acțiuni sau părți sociale, dar suntem parteneri în acceleratorul de afaceri Spherik, care are tocmai acest rol”, a continuat acesta.

Studenții primesc Windows gratis

Companiile se pot, de asemenea, implica în procesul educațional.
“Există mai multe feluri în care se pot implica firmele. Pe partea didactică pot să susțină anumite activități, sunt specialiști de-ai lor care vin să susțină cursuri, pe partea de licență companiile propun teme de studiu care sunt anunțate cadrelor didactice și studenților, pe partea de cercetare pot să susțină proiecte pe termen mediu sau lung, de 6 luni – 1 an, care angrenează echipe mixte de cadre și studenți.
Apoi aceste firme pot să susțină teme de doctorat, pe o perioadă de trei ani, în care inclusiv angajații lor pot să fie intre în proiecte în cadrul universității. Avem un parteneriat cu Microsoft prin care toţi studenţii beneficiază de licenţe software gratuite, atât în ceea ce priveşte sistemele de operare, cât şi instrumentele de dezvoltare. Studenţii primesc Windows gratis, pot păstra şi folosi pentru uz personal aceste licenţe chiar şi după absolvire”, mai punctează decanul FMI.

Un oraș devenit prea scump. Chiar și pentru IT-iști

“Clujul este un lider național în IT dacă raportăm efectivele de informaticieni la totalul populației, mult peste București din acest punct de vedere. Problema este lipsa unei infrastructuri corespunzătoare pentru a face ca acești tineri talentați să rămână aici. Clujul a devenit un oraș foarte scump pentru un student, nu de multe ori ne-am trezit că ei părăsesc facultatea deoarece costurile vieții sunt prea mari.
Rezervarea unor locuri speciale pentru tinerii din mediul rural nu reprezintă o soluție pentru că majoritatea studenților noștri vin din orașe; cei de la sate se îndreaptă spre școli profesionale sau agricole, de multe ori am returnat aceste locuri pentru că nu s-au ocupat. Ar trebui ca autoritățile să vină cu un program regional prin care să îi sprijine prin construirea de locuințe sau burse speciale. Altfel ne vom trezi că rămânem fără talente pentru că nu își mai permit să rămână în Cluj”, a conchis decanul Adrian Petrușel.

Între primele antreprenoare ale lumii

Alina Călin, cofondatoare a MIRA Rehab, a fost nominalizată de Eu-startups.com între cele mai interesante antreprenoare care au pus bazele unor start-up-uri IT. Platforma software face ca recuperarea fizică să fie mai distractivă şi mai comodă pentru pacienți, transformând exercițiile în jocuri video și folosind un senzor extern pentru a evalua progresul pacienţilor. “MIRA Rehab încearcă să îi motiveze să se însănătoşească pe pacienți mai uşor, mai rapid şi într-o modalitate distractivă. E un software medical dedicat recuperării şi oferă soluţii personalizate pentru fiecare pacient, la recomandarea medicilor”, spune aceasta. În 2016 a câştigat titlul de cel mai bun start-up cu impact social din lume la competiţia Global Startup Awards. Unul dintre mentorii fondatoarei este profesorul Dan Suciu, de la UBB, iar dintre personalităţile publice o inspiră scriitoarea J. K. Rowling.

Aplicație clujeană cumpărată de NASA

Lorant Barla a realizat o aplicație cumpărată de NASA. Backup4all rulează de pe laptopurile echipajului Stației Spațiale Internaționale, la 400 km distanță de Terra. Software-ul creat de programatorii de la Softland face back-up pe mai multe destinații, inclusiv în rețea sau în cloud (Google Drive, Dropbox, Microsoft OneDrive, Amazon S3) și oricine îl poate instala pentru a-și proteja datele fără a avea cunoștințe avansate cu privire la proceduri. „Am primit un mail de la NASA în care ne spuneau că și-ar dori să instaleze Backup4all într-un mediu foarte securizat, fără acces la internet”, a explicat Barla. Echipa din Cluj care a realizat aplicația lucra la aceasta din 2003. La început s-a axat pe servicii externalizate, apoi pe propriile programe, printre care Nova PDF, bine vândut în Australia.

Racolată de Google la Londra

Mulţi absolvenţi ai facultăţii clujene și-au dezvoltat cariera în companii de prestigiu din domeniu ca Microsoft sau Facebook. Anamaria Cotîrlea este acum full-time software engineer la Google, în Londra, după ce a urmat un internship. Ea a fost protagonista unei serii de articole în media internațională, munca ei fiind subiectul unor editoriale prezente în The Washington Post şi Google Student.

Soluții “germane” pentru medicina modernă

Diana Gîndilă-Comănel a dezvoltat o aplicație pentru bolnavii care suferă de pierderi de memorie. ForgetMeNot îi dă pacientului cu Alzheimer libertatea de a duce o viață aproape normală: în momentele în care își pierde memoria aplicația îl ajută să sune un membru al familiei sau îi arată cum să ajungă acasă. Ea a primit în 2018 marele premiu din partea MHP România, fiind considerată drept cel mai bun proiect de licență al programului de IT în germană. Linia de studiu este sprijinită financiar și de Porsche și NTT DATA Romania. Andrei Dogaru a dezvoltat un joc inspirat din “Mitul peșterii”, de Platon, iar Mădălina Dicu, o metodă de procesare a imaginii, ce poate fi aplicată în medicină: să detecteze anomaliile dintr-o radiografie sau la camerele de securitate.

De la calculatorul Marika, la Silicon Valley de Transilvania

România a fost între primele state din lume care a construit calculatoare, meritul revenindu-i la Cluj academicianului Tiberiu Popoviciu. Calculatoarele construite la Institutul de Tehnică de Calcul (ITC) au fost Marika, Dacicc-1 și Dacicc-200. Dacicc-1 a fost construit cu tuburi electronice, tranzistoare şi memorie cu ferite, iar Dacicc-200, primul din ţară complet tranzistorizat. La ITC s-a instalat în 1971 un calculator Felix C-256. Aici s-au rulat primele programe Fortran scrise de studenţi. Centrul de calcul al UBB (1975) avea personal propriu şi se autofinanţa prin prelucrare de date pentru universităţile din Cluj și unităţile economice. După 1990, la facultate au apărut microcalculatoare (PC), reţele de calculatoare, acces la internet. Cel mai preţios produs al secţiei informatică îl reprezintă miile de absolvenţi angajaţi la instituții și firme din lume, unele celebre (Microsoft, Google, Facebook). Cele cu sediul în Cluj au constituit un adevărat pol în producţia de soft, punând bazele dezvoltării unui Silicon Valley în inima Transilvaniei.

Mentori celebri: Brassai, Țițeica, Popoviciu

Academic Ranking of World Universities in Mathematics anunţa în 2013 că domeniul de ştiinţă matematică de la UBB se situează pe poziţia 101-150 în topul Shanghai al universităţilor lumii. UBB devenea, prin domeniul matematică, prima din România prezentă în topul Shanghai, performanţă remarcabilă, ţinând cont de finanţarea superioară pe domeniul cercetării de care beneficiază alte universităţi prezente în clasament. Printre profesorii celebri care au predat aici, din cele mai vechi timpuri până în prezent, se numără Samuel Brassai, Dimitrie Pompeiu, Gheorghe Țițeica, Tiberiu Popoviciu, Gheorghe Pic, Leon Țâmbulea, dar și P. Montel, A. Denjoy (Sorbona) sau S. Mendelbrojt (Clermont Ferrand).

Observatorul Astronomic, în patrimoniul facultății

Primul Observator Astronomic al universităţii a fost construit în 1920 şi 1934, iar din 1982 îşi desfăşoară activitatea într-o nouă clădire situată în partea de sud a Grădinii Botanice. Cursurile de astronomie sunt deschise pentru studenţii FMI şi Facultății de Fizică. Principalele noţiuni de bază şi alte elemente specifice sunt învăţate la faţa locului. Echipamentul tehnic cuprinde un refractor cu diametrul obiectivului de 15 cm, o lunetă de pasaj, o staţie de urmărire a sateliţilor artificiali, un laborator foto, o reţea de calculatoare cu conectare la internet, instrumente de măsură necesare activităţii specifice. Activitatea este cuprinsă în seminariile de cercetare cu temele „Mecanică cerească şi cercetare spaţială” şi „Structura şi evoluţia stelelor”, în contractele de cercetare, în jurnalele şi cărţile publicate, precum și în atelierele practice naţionale şi internaţionale. Observatorul beneficiază şi de o bibliotecă de 16.000 de titluri.

de Călin POENARU

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

De ce să ai încredere în soluțiile ERP?

Articolul următor

Armata inteligentă de la Poli. Universitatea care cumpără bănci

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share