Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

“Greii” Europei, aduși la Cluj. Șansa agriculturii României: președinția UE

Cei doi comisari care gestionează peste jumătate din bugetul Uniunii Europene, adică sute de miliarde de euro, comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, talonat îndeaproape de cel pentru politică regională, Corina Crețu au venit la Cluj la inițiativa europarlamentarului Daniel Buda. “Un buget modern pentru o Uniune Europeană mai puternică” a fost principala temă de discuție a dialogului cu cetățenii a celor doi comisari, cărora li s-a alăturat și ministrul Agriculturii, Petre Daea. Ulterior, Phil Hogan a vizitat investiții europene din Turda și Mociu, iar Corina Crețu, din Turda și Alba Iulia.

“Politica agricolă comună (PAC) se traduce în faptul că la nivel european putem să oferim produse sigure și de calitate, să ne asigurăm că lucrurile în agricultură merg spre bine, nu spre rău. E important să existe investiții în zona rurală, să asigurăm supraviețuirea satelor; încercăm să atingem toate aceste obiective la nivelul întregii UE. Oamenii vor să ştie care va fi bugetul după 2020, având în vedere faptul că Marea Britanie va părăsi UE, iar din acest lucru rezultă cu 12 miliarde de euro în minus la bugetul total al UE, propunerea pe care am făcut-o pentru bugetul agriculturii post-2020 înseamnă pentru fermierii români o creştere la plăţile directe.
Am reuşit să facem progrese pentru a micşora diferenţa între fermierii din vestul şi din estul Europei. Vor fi şi negocieri în următoarele luni şi vom realiza mai mult sub președinţia României, de la 1 ianuarie 2019”, a spus comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În privința reducerii taxelor și impozitelor în sectorul agricol, acesta consideră că acestea sunt de competența fiecărei țări, însă a atenționat că reglementările sunt foarte stricte în ideea ca toate aceste facilități să nu fie considerate drept ajutor de stat.

Trump, desființat la Cluj

Hogan l-a atacat frontal pe președintele SUA. “Câtă vreme domnul Donald Trump vrea să pună în aplicare protecționismul nu va exista niciun acord transatlantic între UE și Statele Unite, cu toate că s-a înregistrat în ultima perioadă un mare progres în dialogurile dintre cele două entități. La nivel european avem cele mai înalte standarde de calitate și reglementări în privința alimentelor, nu văd cum să se ajungă la un acord, din moment ce SUA au standarde mult mai slabe decât în Europa. Am câștigat cotă de piață pentru producătorii europeni în China, Mexic, Japonia care au constatat standardele înalte de calitate ale UE, faptul că se respectă principiul trasabilității produsului.
Comisarul pentru agricultură a atras atenția asupra felului în care este gestionată dezvoltarea rurală. “Pentru a rămâne acolo, oamenii de la țară trebuie să aibă același nivel precum cel de la oraș. Am introdus în PAC anumite cerințe în legătură cu schimbul de generații în agricultură, trebuie să investim mai mult în acest program de reținere a tinerilor dacă vrem ca satele să supraviețuiască. Să nu uităm că România are 3 milioane de fermieri, însă numai 0,8 milioane dintre aceștia au solicitat fonduri europene. Dacă marii producători au acces facil la finanțare, nu același lucru se întâmplă cu cei mici. Modelul pentru PAC este ferma de familie, eu vreau să îi protejez pe fermierii mici și mijlocii, vreau ingrediente sănătoase, apă curată. Deja au apărut multe oportunități în agricultura bio, cei din Scandinavia sunt un exemplu de urmat în această privință”, a remarcat Hogan.

Luxul pe care nu ni-l permitem: să ieșim din UE

“România a atras până acum fonduri europene de 45 de miliarde de euro, dintre care 90% au mers către agricultură, domeniu care a înregistrat și cel mai înalt grad de absorbție. Noi nu suntem Marea Britanie, nu ne permitem luxul să ieșim din acest proiect european pentru că avem mare nevoie de aceste fonduri: din ele am făcut drumuri modernizate, spitale, universități. Să nu uităm, totuși, că Marea Britanie era al doilea contribuitor net la bugetul UE, în condițiile în care au apărut între timp probleme acute precum securitatea frontierelor sau migranții care ar presupune, de fapt, un buget mai consistent.
Chiar și așa am obținut un +10% din politica de coeziune a UE, ca Bulgaria, Grecia, dar trebuie la negocierile politice să ne luptăm să îl păstrăm pentru a putea să reducem din decalajele enorme existente între țările din Vest și cele din Est, între cele care sunt de zeci de ani în construcția europeană și cele mai noi. Câți din copiii din Țara Galilor știu că job-urile părinților lor au fost păstrate tocmai pentru că a existat un asemenea program la nivelul UE?”, întreabă Corina Crețu.

Realitatea de dincolo de orașul de 5*

“Mi se pare corect ca primarii să spună că aceste fonduri vin de la Bruxelles atunci când se inaugurează un asemenea proiect, să explice și că, de fapt, contribuția europeană a fost de 85% și cea națională și locală, de numai 15%. Pe de altă parte, noi vrem să introducem internetul în localități rurale, însă constatăm că la 17 km de Cluj-Napoca nu avem apă la sate. Satele noastre vor fi goale dacă nici măcar internet nu există, deci nici posibilitatea de a-și dezvolta o afacere.
Prognozele sunt că, în anul 2050, 75% din populația UE va trăi în orașe. Să nu lăsăm în urmă satele pentru că altfel vom avea mari aglomerări urbane și sate îmbătrânite și părăsite. Programul nostru Smart Villages se referă la măsuri pentru îmbunătățirea vieții oamenilor de la sate, nu doar a fermierilor, pentru că în zona rurală există și persoane cu alte activități”, a arătat comisarul pentru regiuni.

Liceele de profil, înapoi la Ministerul Agriculturii

Ministrul Petre Daea consideră că agricultura europeană trece printr-o perioadă grea odată cu apariția mai multor boli la animale, însă insistă că ele pot fi ținute sub control. El militează pe restrângerea vitezei de propagare a virusului pestei porcine africane și pe eradicarea acestei boli. Pentru care UE va aloca 10 milioane de euro în cercetarea unui vaccin viabil. “Solidaritatea trebuie să existe oriunde și oricând. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală am făcut peste 3.600 km de drumuri agricole și forestiere. Continuăm programul pentru rasele de porci Bazna și Mangalița, deși suntem conștienți că avem unele amenințări.
Legea muntelui este, de asemenea, una excepțională, va fi aplicabilă în zonele aflate la altitudine. Avem o permanentă strădanie de a-i readuce pe oameni la obârșia lor, să nu mai colinde românii toată lumea ca să își găsească un rost în viață. Dintre miile de cultivatori de tomate înregistrați în programul de creștere în spații protejate, 64% dintre ei sunt tineri, iar 747 s-au întors acasă. Educația agricolă a copiilor trebuie făcută în liceele agricole, care au fost distruse în ultimii ani, dar nu cu acele informații depășite cu care se lucrează azi, iar aceste școli să fie trecute la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a punctat ministrul.

Decalaje enorme între Vest și Est

România are trei europarlamentari în comisia de agricultură, dintre care Maria Gabriela Zoană este chiar vicepreședinte. “Depopularea zonei rurale poate fi restrânsă prin programe precum cel de acordare a 100.000 de euro pentru instalarea tinerilor fermieri. Din păcate, subvențiile acordate agricultorilor noștri sunt mult mai mici decât cele pentru cei din statele dezvoltate. Aceste decalaje dintre fermierii din Vestul și cei din Estul UE trebuie reduse”, a precizat aceasta.
La rândul lui, Daniel Buda, membru al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală și al Comisiei de Dezvoltare Regională, remarcă nu numai diferența dintre subvenții în interiorul UE, ci și între produsele existente în hipermarketurile din aceste țări. “E important să avem aceeași calitate a produselor în toată UE”, consideră Daniel Buda. Europarlamentarul clujean este un promotor al produselor românești, al micilor fermieri, însă constată blocaje frecvente în drumul banilor către ei. “Din păcate, această problemă nu este la nivel european, acolo avem mereu discuții pentru simplificare. Complicațiile apar în România. Este greu să obții fonduri UE și pentru că, de multe ori, procedurile din România vin să le complice inutil pe cele de la Bruxelles. Pe lângă cele 2-3 condiționalități de la nivel european se adaugă adesea alte 20-30 impuse de autoritățile din România. Mă bucur că am putut să contribui la concretizarea acestei vizite a Comisarilor europeni la Cluj și le mulțumesc și cu această ocazie pentru disponibilitatea lor dar și pentru colaborarea avută cu domniile lor la Bruxelles. Comisarii Phil Hogan și Corina Crețu au fost, sunt și rămân prieteni ai României. Beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană sunt semnificative, iar acest dialog cu cetățenii confirmă importanța țării noastre în creionarea bugetelor viitoarei Politici Agricole Comune și a Politicii de Coeziune”, a conchis europarlamentarul Daniel Buda.

Propuneri din Transilvania pentru Europa:

• Călin Fărgaciu, primar Săndulești: subvenții mari mari pentru agricultură după 2020 pentru a avea mâncare ieftină în UE, anularea dublei impozitări în cazul membrilor cooperatori
• Ioan Roman, Primăria Viișoara: programe speciale pentru micii deținători de suprafețe agricole, readucerea în satele românești a cât mai mulți dintre cei 4 milioane de români aflați acum în străinătate
• Ioan Gociman, Asociația Aberdeen Angus: subvenționarea de către UE a raselor de bovine cu perspectivă pentru a se evita livrarea lor ulterioară în țări din afara spațiului european
• Dan Țandea, Cooperativa Someș Arieș: formarea de specialiști în agricultură la nivelul învățământului preuniversitar, în școli și în licee
• Valer Sicean, Organizația Națională de Reproducție și Însămânțări: educarea antreprenorială a fermierilor care activează în sectorul zootehniei

Primul acord bancar cu UE pentru agricultura românească

Fondul European de Investiţii (FEI), instituţie a Băncii Europene de Investiţii specializată în finanţarea de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii, a selectat patru bănci pentru primul acord de finanţare în domeniul agricol din România. BCR, ProCredit, Raiffeisen şi UniCredit vor acorda finanţări de 155 milioane de euro pentru 1.300 de fermieri şi întreprinzători din mediul rural. Valoarea maximă a unui credit va fi de 1 milion de euro. Rata dobânzii este 0% pentru contribuţia PNDR (maximum 70% din credit), iar pentru contribuţia instituţiilor financiare, conform propriei politici de creditare. Instrumentul se adresează cu prioritate fermelor mici şi celor care fac investiţii până la 50.000 de euro. România a obţinut anul trecut 126 de milioane de euro printr-un acord de finanţare prin FEI, bani destinaţi fermierilor români pentru a putea beneficia de credite avantajoase de investiţii şi de dezvoltare. Acordul de finanţare este susţinut 70% din fonduri europene şi 30% din contribuţia băncilor. Produsul de creditare cu partajarea riscului va reduce semnificativ ratele dobânzilor şi va îmbunătăţi cerinţele de garantare a împrumuturilor acordate întreprinderilor din sectorul agricol.

În vizită în Turda – Crama “La Salina”

Comisarul european pentru Agricultură a vizitat în Turda Crama “La Salina”, care aparține investitorilor Simion Mureșan și Claudiu Sugar, cei care au refăcut arealul viticol de pe dealurile Durgău. Crama “La Salina” s-a născut în inima Transilvaniei, într-o zonă cu o puternică vocație pentru vinuri albe. Terroirul specific Văii Arieșului vine cu amprenta identității sale, transformând oferta Cramei “La Salina” într-o experiență unică. Tocmai de aceea, aceste vinuri poartă numele ISSA, ca un omagiu adus tradițiilor viticole milenare formate aici, încă de când localitatea purta numele Potaissa. 2019 va fi anul în care se va ajunge la capacitatea maximă de producție, când se vor îmbutelia 300.000 de sticle cu vin, de pe toată suprafața cultivată, de 42 de hectare.

La ferma de vite a familiei Moldovan

A doua vizită a comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, a fost la ferma de vite a familiei Moldovan, situată în localitatea Mociu. Aici, oficialul european a gustat brânzeturi și alte produse tradiționale românești. În 2003, membrii familiei au început să investească în ferma de vite, unde astăzi cresc peste 270 de vaci din rasele Charolaise, Alb-Albastru Belgian, Limousine și Angus. În proximitatea fermei, se lucrează aproximativ 200 de hectare de pământ, care asigură furajele necesare animalelor de la fermă. De-a lungul anilor, s-a investit constant în dezvoltarea fermei. În 2014-2016, ferma a trecut printr-un proces de modernizare investindu-se 1,6 milioane de euro/lei? în baza unui proiect cu finanțare de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Ultimele investiții au presupus pe lângă îmbunătățirea confortului animalelor și implementarea unei linii de procesare și ambalare a laptelui.

de Călin POENARU & Dorel VIDICAN

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Orașele Transilvaniei și Banatului, magnet pentru turiști

Articolul următor

Oradea, noi contracte de finanţare în valoare de peste 80 milioane de euro, bani europeni

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share