Analize Importate Investitii Slider Ultimele stiri

Cum poate Romania sa creasca rata investitiilor straine si sa isi atinga potentialul de dezvoltare?

Ramona JURUBITA,  membru în Board-ul FIC & Country Managing Partner KPMG Romania, despre teme cheie pentru România competitivă…

1. Cum poate Romania sa creasca rata investitiilor straine si sa isi atinga potentialul de dezvoltare?

La fel cum in mediul privat fiecare companie isi stabileste strategia pentru a obtine o crestere sustenabila, primul pas pentru a atrage investitii straine in mod consecvent este constructia unei strategii integrate, fundamentata pe avantajele competitive pe care Romania le are. Fiind a doua tara ca dimensiune in CEE, cu un cadru macroeconomic stabil, o evolutie favorabila a PIB/locuitor in ultimii 10 ani si potential de crestere ridicat (raportandu-ne spre exemplu la Polonia), Romania a reusit sa atraga investitii straine semnificative, orientate in principal catre sectorul industrial, energie electrica, petrol si gaze naturale, comert, constructii si tranzactii imobiliare, sectorul financiar si IT&C. Impactul direct este ca avem in prezent un nivel de expertiza ridicat in aceste sectoare, obtinut prin transferul de tehnologie și cunoștințe, programe diverse de pregatire a angajatilor, avand inca un cost salarial redus fata de alte tari europene.

In acest sens, un obiectiv imediat este de acela a stimula investitorii deja prezenti in piata locala, familiarizati cu mediul economic. O parte considerabila a investitiilor straine in urmatorii ani poate fi directionata catre companiile deja existente prin creșterea participațiilor la capital si finantarea unor proiecte de transformare digitala, eficientizarea proceselor operationale sau extinderea activitatii. Investitorii care cunosc mediul de afaceri din Romania reprezinta si primul segment interesat fie sa achizioneze alte companii sau sa realizeze investiții de tip greenfield.

Pentru cresterea fluxurile de investitii straine, mai ales pentru categoria de investitori care nu sunt familiarizati cu contextul economic, ar trebui continuate reformele privind mediul de afaceri, ar trebui asigurata predictibilitatea legislativa si fiscala, eficiența pietei muncii, investitii in educatie si infrastructura de transport. Alte masuri pot sa vizeze gradul de tehnologizare, reducerea timpului necesar in special in interactiunea cu institutiile publice, plata taxelor prin sisteme electronice, eficiența guvernamentala.

Firmele multinationale isi extind operatiunile in Romania analizand masura in care investitia realizata este consistenta cu strategia lor pe termen lung. In mod clar, orice situatie de incertitudine politica si modificari legislative necorelate vor avea ca efect reticienta investitorilor straini in a face angajamente de anvergura, pe termen lung.

2. Cum putem atrage cât mai mulți investitori străini pentru a continua creșterea economica a Romaniei?

Investitorii straini aleg Romania pentru stabilitatea macroeconomica din ultimii ani, pentru ca este o piata cu o dimensiune semnificativa in regiune, pentru resursele naturale și pentru capitalul uman bine pregatit profesional.
Criteriile investitionale si modalitatile de stimulare a investitiilor sunt diferite in functie de sectorul economic analizat, de nivelul de consolidare, competitie, cadrul de reglementare, etc, dar si de tipologia investitorilor, respectiv investitori strategici sau fonduri de investitii.

Putem atrage mai multi investitori intelegand care sunt criteriile investitionale specifice fiecarei categorii si sector. Investitorii strategici urmaresc sa isi extinda prezenta internationala si criteriile principale constau in identificarea unor piete in crestere, si a unor companii cu o prezenta relevanta in piata tinta, cu o structura de management care sa asigure continuitatea business-ului si dupa achizitie si cu rezultate financiare favorabile. Pentru sectoarele cu un cadru complex de reglementare, cum sunt sectorul financiar, energie electrica, petrol si gaze naturale, IT&C, un mediu de reglementare previzibil și nediscriminatoriu este esential. Pentru sectorul bunurilor de larg consum si pentru sectorul imobiliar, dimensiunea pietei, evolutia favorabila si predictibilitatea PIB/locuitor, posibilitatile de consolidare a pietei, lipsa impedimentelor administrative sunt criteriile esentiale.

Un sector foarte dinamic se contureaza prin dezvoltarea firmelor locale IT, care se pozitioneaza tot mai mult in zona de dezvoltare produs “product development”, departandu-se de modelul furnizarii de servicii suport si mentenanta pentru companii multinationale. Aceste companii care dezvolta solutii pentru obtinerea unei productivitati sporite prin automatizarea, respectiv digitalizarea activitatilor si regandirea proceselor de afaceri reprezinta un nou segment de interes investitional.

Indiferent the categoria de investitori, conditiile generale pentru atragerea capitalului sunt imbunatatirea infrastructurii, dezvoltarea pietei autohtone de capital, accesul pe piata bancara pentru cat mai mulți cetateni, simplificarea procedurilor pentru obținerea de avize, predictibilitatea legislativa si fiscala, cat și extinderea sistemului de depunere și de plată a impozitelor online.

3. Ce efecte ale evolutiei tehnologice vor genera pe termen mediu cele mai importante schimbari in industria in care activati – si care ar fi in sinteza acestea?

Natura exponentiala a schimbarii cu care ne confruntam necesita o intelegere rapida a principalelor motoare ale schimbarii, precum si o aliniere rapida la aceasta noua realitate. Tehnologia dar si comportamentul de consum evolueaza cu o viteza din ce in ce mai mare.
In ceea ce priveste tehnologiile emergente si impactul lor in societate – in general – si in mod particular in industria de consultanta – asistam la o maturizare simultana a mai multor tehnologii:

(1) In primul rand digitalizarea si automatizarea proceselor de afaceri schimba fundamental paradigma prestarii muncii de birou, a eficienta fortei de munca si o reducere a costurilor pentru activitatile cu caracter repetitiv. Dezbaterea privind programul flexibil vs. programul fix (9:00 – 17:00) isi pierde relevanta in fata fortei de munca robotizate care va executa activitati 24/7, fara pauze sau concedii, fara spatii de lucru si utilitati aferente. In special in industria de consultanta, este cruciala o alocare inteligenta a timpul disponibil, consolidarea relatiilor cu clientii, studiul continuu, aprofundarea modificarilor structurale din mediul de afaceri si anticiparea tendintelor, dar si o alocare a timpului catre cercetare si inovatie. In acest sens, digitalizarea si automatizarea proceselor reprezinta un suport esential pentru “a crea timp” necesar pentru aceste activitati;

(2) In al doilea rand virtualizarea, paradigma cloud si mobilitatea, schimba modelul existent de investitii in active / instrumente / tehnica de calcul din ce in ce mai performante. Putem beneficia de capacitati de calcul sporite si platite numai pe masura consumului acestora in directa relatie cu necesitatile de business, avand un impact favorabil asupra structurii costurilor;

(3) Nu in ultimul rand, distribuirea si democratizarea inovatiei dar si a talentului si a capabilitatilor (skills) impune adoptarea de noi modele de afaceri mai colaborative, parteneriate, orientate pe clienti si comunitati.

4. Cum ar putea / cum ar trebui ldierii din business sa inspire – sustina noi promotori ai unor politici competitive in societatea civila – sistemul administrativ, si ce proiecte sprijina compania dvs. in acest sens?

Liderii din business isi pot aduce aportul prin implicarea in asociatii ale comunitatii de afaceri din Romania, sustinand dialogul public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, cadrul legislativ, politicile publice cu impact asupra economiei. Transpunand expertiza si experienta lor in relatia cu autoritatile publice, pot contribui la procesul de imbunatatire a cadrului legislativ si fiscal, pot face recomandari de masuri necesare pentru cresterea competivitatii economice.

5. Ce se poate face pentru a aduce mai multe talente internationale in Romania?

Cand ma gandesc la aceasta intrebare, imi vin in minte doua aspecte. Pe de-o parte ma gandesc la talentele care se nasc chiar aici, in Romania. Si aici se pune intrebarea: cum pastram talentele pe care deja le avem si cum readucem talentele pe care le-am avut, dar pe care le-am pierdut in favoarea altor tari. Pe de alta parte, ma gandesc si la talentele care nu s-au nascut in Romania, straini care ar putea fi atrasi. La oricare dintre aceste talente ne-am referi, trebuie sa fim constienti ca, inainte de a fi talente, acestia sunt oameni. Ce face o tara sau o regiune sa fie atractiva pentru o persoana sau o familie? Si cred ca raspunsul se poate sintetiza intr-o sintagma. Este vorba despre “calitatea vietii”. Calitatea vietii este factorul decisiv care influenteaza decizia unui om de a ramane sau de a se reloca intr-o anumita zona. Calitatea vietii este data de mediul in care un om traieste si munceste, iar aspectele care o definesc difera de la o persoana la alta si se pot modifica de la o varsta la alta. In afara de aspectul economic, care a fost si va ramane mereu unul esential pentru calitatea vietii – si aici ma gandesc la nivelul veniturilor, nivelul impozitarii, perspectivele de diversificare si crestere a veniturilor – castiga tot mai mult teren si alti factori. Spre exemplu, daca in tinerete, calitatea vietii este definita si de elemente precum posibilitatile de petrecere a timpului liber, accesul la tehnologie si infrastructura, sansele si oportunitatile de a contribui la schimbarea in bine in lume si altele, pe masura ce oamenii inainteaza in varsta, pot capata importanta si alte lucruri. Aici ma gandesc la un invatamant de calitate pentru copii, sanse si oportunitati pe termen lung pentru copii, acces la servicii medicale de calitate, infrastructura care permite eficientizarea timpului, acces la servicii publice de calitate si lista poate continua. Daca in trecut oamenii, in special cei mai tineri sau la inceput de cariera erau mai dispusi sa faca compromisuri temporare in ceea ce priveste calitatea vietii in scopuri profesionale, cum ar fi pentru a dobandi experienta si expunere internationala, uitand-ma acum la tendintele din randul tinerilor si la dorintele si aspiratiile pe care noile generatii le au, as spune ca dispozitia spre compromis e in continua scadere. Nu mai vad atat de multi tineri straini ca in trecut, dispusi sa renunte temporar la un anumit nivel al calitatii vietii, din motive profesionale. In vremurile in care, datorita mobilitatii si tehnologiei, oamenii pot lucra practic de oriunde, competitia tarilor sau a regiunilor de a atrage talente, se invarte in jurul calitatii vietii pe care o ofera.

6. Care ar fi primele 3 domenii in care trebuie sa investim pentru a deveni semnificativ mai competitivi regional?

Ce este de fapt competitivitatea regionala? Ea este definita ca fiind capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu de lucru si viata atractiv si sustenabil atat pentru companii, cat si pentru oameni. Daca privim competitivitatea regionala prin prisma atractivitatii mediului pentru oameni, atunci am putea spune ca raspunsul este calitatea vietii. Din perspectiva companiilor si a mediului de afaceri, lucrurile sunt mult mai exacte si cuantificabile. Un mediu economic, social si politic sanatos, stabil si atractiv este o conditie sine qua non pentru competitivitatea unei regiuni. De altfel, Comisia Europeana publica periodic Indexul Competitivitatii Regionale la nivelul UE. La calculul indexului de competivitate regionala sunt luate in cosiderare trei dimensiuni: dimensiunea de baza, dimensiunea eficientei si dimensiunea inovatiei. In dimensiunea de baza se iau in considerare: institutii, stabilitate macroeconomica, infrastructura, sanatate si educatia primara. Dimensiunea eficientei ia in cosiderare educatia superioara si invatarea continua, eficienta pietei muncii si dimensiunea pietei. Dimensiunea inovatiei ia in calcul tehnological readiness, business sophistication si inovarea. Toate aceste lucruri contribuie la competitivitatea regionala. Daca ar trebui sa aleg trei dintre ele pentru Romania, consider ca educatia, infrastructura si sanatatea, adica elemente din dimensiunea de baza ar trebui sa fie prioritare. Spun asta, deoarece ele sunt fundamentul si pilonii pentru celelalte dimensiuni. Iar pentru o constructie sanatoasa si sustenabila este nevoie de un fundament solid.

7. Care sunt solutiile pentru ca Romania sa isi rezolve problema demografica in urmatorii 25 de ani?

Cateva solutii izolate nu sunt de ajuns, in opinia mea, pentru a rezolva problema demografica in cazul Romaniei, cu atat mai mult cu cat cauzele problemei sunt foarte variate. Cred ca este nevoie de o strategie mai ampla, care sa imbine o serie de masuri dintr-o varietate de domenii. Daca motivul “fenomen migrationist”- si ma refer la cel extern – este relativ recent, “traditia” de a avea una din cele mai ridicate rate a mortalitatii infantile persista de foarte multe decenii. Degeaba implementam un set de masuri pentru a obtine o rata a natalitatii crescatoare, daca rata mortalitatii infantile continua sa creasca la randul ei. Degeaba crestem natalitatea si scadem simultan mortalitatea infantila daca nu oferim acces la educatie si sanatate. Degeaba le avem pe toate cele deja enumerate, daca nu reusim sa retinem populatia activa in tara si sa atragem talente din afara tarii. Degeaba avem populatia activa in tara daca nu ii oferim o calitate a vietii, stabilitate, siguranta si perspective de viitor pentru sine si pentru generatiile viitoare. Asadar, cred ca este nevoie de un cumul de masuri din foarte multe domenii, imbinate simbiotic sub forma unei strategii. Important este si ca aceste masuri sa fie implementate si urmate in mod consecvent, nu doar sa existe pe hartie.

8. Pentru o afacere din România sunt necesare in medie 160 de ore pentru a face fata cerintelor fiscale …. Ce putem face ca aceste 160 de ore de azi sa se transforme in nu mai mult de 30 de ore, in 2023?

Se resimte, intr-adevar o nevoie intensa de diminuare a timpului alocat pentru indeplinirea obligatiilor fiscale. Aceste activitati blocheaza resurse pentru scopuri neproductive. In masura in care timpul necesar indeplinirii obligatilor fiscale ar scadea, aceste resurse ar putea fi redirectionate catre alte scopuri, catre unele productive. Ce sta in puterea autoritatilor, este simplificarea acestor cerinte fiscale, insa asta presupune ajustarea cadrului legal si investitii coerente in digitalizarea institutiilor statului. De asemenea, este nevoie de o interconectare functionala intre institutiile statului. Cred ca aceste masuri ar avea cel mai mare impact. Agentii economici, sau mediul economic in general, pot doar sa semnaleze deficientele si sa vina cu propuneri concrete de masuri, deci nivelul de influenta al mediului privat este relativ redus. Companiile incearca in mod constant sa minimizeze timpul alocat acestui tip de activitati prin digitalizare si automatizarea proceselor interne. Efectul insa cred ca este considerabil mai redus in acest caz, fata de situatia in care actiunea ar veni din partea autoritatilor.

9. Capitalul uman este cel mai valoros, care ar fi primele masuri pe care un guvern ar trebui să le ia pentru o însanatosire a sistemului educational?

Pentru a insantosi cu adevarat un sistem, ar trebui sa vedem ce il imbolnaveste si sa inlaturam cauzele bolii, nu doar sa tratam pe termen scurt anumite simptome. Prima masura cred ca ar fi detasarea sistemului educational de politic. Este nevoie de oameni pasionati de invatamant, este nevoie de profesionisti. Managementul institutiilor de invatamant ar trebui sa cada de asemena in sarcina unor profesionisti. Ar trebui sa existe criterii de evaluare a performantei pana la cel mai mic nivel si ar trebui intervenit in timp real pentru a corecta cele mai mici deficiente. Simultan, ar trebui investit in mod intens in formarea formatorilor, dar si in baza materiala a unitatilor de invatamant. Ca si in alte domenii ar trebui luate masuri pentru inlaturarea coruptiei si asigurarea unui cadru in care fiecare copil sau tanar sa aiba sanse egale si in care rezultatele sa reflecte merite si competente reale. Deloc mai putin importanta este si revizuirea programei de invatamant pana la cel mai mic detaliu si aducerea ei la realitatea zilelor noastre. Introducerea invatamantului profesional dual este, dupa parerea mea, un lucru bun si initiativa cred ca ar trebui dezvoltata.

10. Ce strategie ar trebui sa adopte România in vederea finalizarii la timp a proiectelor de infrastructura?

Nu este greu de observat faptul ca eforturile depuse pana acum nu au dat roadele asteptate sau dorite. Asadar se cere o schimbare a modului in care sunt abordate proiectele de infrastructura. Cert este ca de finalizarea anumitor proiecte de infrastructura depinde foarte mult nivelul investitiilor, lucru care ar contribui la cresterea economica sustenabila a Romaniei. Este necesara o claritate asupra obiectivelor si asezarea proiectelor in ordinea prioritatilor. Apoi este esentiala stabilirea modului de finantare a proiectelor – si aici subliniez importanta cresterii nivelului de absorbtie a fondurilor europene – si a modului de implementare a acestor proiecte. De asemenea, este nevoie o asumare clara a responsabilitatii din partea autoritatii responsabila de indeplinirea unui astfel de proiect. Autoritatile competente au nevoie de specialisti si de un management de calitate iar comunicarea si cooperarea dintre institutiile implicate trebuie imbunatatita in mod considerabil.

Un interviu cu  – Ramona JURUBITA – Membru în Board-ul FIC & Country Managing Partner, KPMG Romania

Related posts

Bosch a obtinut o crestere cu doua cifre in Romania

Alfa Software anunță afaceri de 8,5 milioane lei, în creștere cu 50%

Ligia Voro

De’Longhi caută să facă încă 100 de angajări în Cluj

Stefana Muresan

Leave a Comment