Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Parteneriat pentru Sănătate. Modelul Bistrița

Până acum 6-7 ani, Spitalul Județean de Urgență Bistrița era perceput ca unul dintre cele mai slabe din regiune, atât profesional cât și din punct de vedere al infrastructurii medicale. Era în ton cu 90% din instituțiile spitalicești din România. Astăzi, totul e radical diferit și lumea vorbește de “minunea de la Bistrița”! Ce s-a putut întâmpla?

 

Dintotdeauna, bistrițenii au știut că marii doctori, marile diagnostice, marile operații se află și se întâmplă la Cluj, sau la Tîrgu Mureș, sau la Viena, importante centre universitare, cu specialiști celebri, cu echipamente de ultimă generație. Doar lucrurile mărunte puteau fi rezolvate într-un spital precum cel din Bistrița. De ce a fost nevoie pentru a transforma această realitate? “De o injecție uriașă cu bani și seriozitate, explică președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. “Nu e vorba de nicio minune, cum spune lumea, ci de o muncă asiduă, de ani de zile, în spatele ușilor închise sau pe șantier, cu o strategie clară în față. O muncă în echipă, noi, cei de la Consiliul Județean, și partenerii noștri de la Spital. Din surse proprii, fonduri guvernamentale și europene am investit în această transformare radicală peste 18 milioane de euro, în perioada 2012-2016. Pentru perioada 2016-2020, proiectele noastre, unele deja realizate, însumează cam încă pe atât. Un total, deci, de aproximativ 35 de milioane de euro, o sumă imensă care este pompată, cu atenție, în Spitalul Județean de Urgență. Desigur, aceste reușite ne-au deschis doar apetitul, avem în minte planuri mari de dezvoltare a ceea ce am început, spune Radu Moldovan.

 

O istorie de 130 de ani

 

Au trecut 130 de ani de când Congregația Comitatului Bistrița-Năsăud a decis cumpărarea unui teren pe strada Cazarmei (actuala Alba Iulia) pentru a construi un spital pentru bistrițeni. Până atunci, așezămintele medicale din regiune erau mai degrabă niște aziluri, moștenite de la sași din epoca medievală. În data de 17 decembrie 1889, Adunarea generală a reprezentanței municipale Bistrița discuta și vota Statutul de organizare al Spitalului public din Comitatul Bistrița-Năsăud. Spitalul era dotat cu instrumente necesare operațiilor, instrumente de secționat și unelte împotriva incendiilor. Personalul de îngrijire era format din șase persoane: trei bărbați și trei femei, care, pe lângă salariu, primeau locuință și masă în incinta spitalului.

 

O muncă titanică a produs “minunea” la Bistrița

Astăzi, Spitalul Județean de Urgență Bistrița este un “ansamblu” uriaș de oameni, clădiri și echipamente, care radiază de sănătate și optimism, atrăgând privirile instituțiilor surate din România. Ceea ce s-a întâmplat la noi este considerat acum un model de urmat de alte spitale publice din țară. La o primă vedere, poate părea simplu ceea ce am realizat la Bistrița, însă vă spun cu mâna pe inimă că munca echipei noastre și a celei de la Consiliul Județean a fost și este titanică. Ca să găsim disponibili 35 de milioane de euro pentru proiectele noastre dintr-un județ mic din Transilvania a fost nevoie de implicare totală. Mulțumesc public conducerii Consiliului Județean, fostei conduceri a Spitalului și actualei mele echipe, pentru angajamentul lor, susține Gabriel Lazany, managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița.

 

Ce poți face, dacă ești serios, cu 35 de milioane euro?

 Lista investițiilor realizate, aflate în derulare și a celor propuse – care au deja finanțare – este lungă, însă între cele mai importante sunt modernizarea secției de Oncologie; modernizarea secției de Obstetrică și Neonatalogie; construcția și dotarea unei noi secții de Chirurgie; modernizarea și dotarea cu aparatură de ultimă generație a Policlinicii Spitalului Județean de Urgență Bistrița; construcția celui mai modern Bloc Operator Centralizat din România; construcția a câteva blocuri de tip ANL pentru medicii tineri care vor profesa la Bistrița; echiparea completă a bazei de fizioterapie din cadrul secției de Recuperare Medicală; achiziția de echipamente noi pentru blocul operator, pentru Neurochirurgie, ORL, Ortopedie-traumatologie, Oftalmologie, Gastroenterologie, Chirurgie generală; extinderea, modernizarea și dotarea secției de Terapie Intensivă; extinderea unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Bistrița; construirea unui Centru de Radioterapie; refacerea circuitelor medicale de la parterul spitalului în vederea  amplasării unui CT și RMN (echipamente care au fost deja livrate și instalate); finalizarea secției UPU-pediatrie etc. Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte aflate în derulare este construirea unui Heliport pe acoperișul Spitalul Județean, o investiție complexă de cca. 1,5 milioane euro. În afara acestor proiecte care au vizat și vizează sediul principal al instituției medicale, și alte secții și unități ale Spitalului, aflate în alte locații din Bistrița, vor beneficia de modernizări. De exemplu, Secția de Boli Infecțioase, Recuperare, Oncologie și Dermato-venerice (situată pe Strada Alba Iulia, acolo unde în urmă cu 130 de ani a început totul) va beneficia de reabilitare termică și modernizare, lucrări în valoare de cca. 2 milioane euro. Aceleași lucrări sunt în curs de realizare și la secțiile TBC și Boli Cronice de pe strada Ghinzii, o investiție de aproape 1 milion de euro.

 

“Suntem conștienți că resursa umană de calitate duce o unitate spitalicească de la mediocritate la una de elită. Ceea ce oferim astăzi bistrițenilor, dar și pacienților care au început să sosească din alte județe, în special din Moldova, este un început frumos dintr-un parcurs mai lung, care va plasa Spitalul nostru în rândul unităților de primă mână din România“

Gabriel Lazany, managerul Spitalului Județean de Urgență Bistrița

 

Medici din toată țara sosesc să lucreze la Bistrița

 Transformarea profundă a Spitalului Județean de la Bistrița a atras privirile întregii țări. Și mai important, a atras privirile unor medici tineri, școliți în centrele universitare din Cluj-Napoca, Tîrgu Mureș, Iași sau București, care și-au dorit să lucreze în condiții care echivalează cu cele din marile spitale din România și din lume. Strategia Consiliului Județean de a oferi acestor tineri locuințe noi, în regim ANL, a ușurat și mai tare decizia medicilor de a se muta la Bistrița. Primii dintre aceștia au sosit în urmă cu câțiva ani și au devenit deja “piloni” importanți ai Spitalului. În prezent, sunt depuse peste 20 de solicitări pentru aceste apartamente (primul bloc este finalizat), dar lista este deschisă, deoarece concursurile de angajare continuă la Spital și mulți concurenți provin din afara Bistriței. Instituția își completează echipa acolo unde schema de personal o cere. “Avem acum condiții de muncă și salariale la standarde înalte și medicii simt că-și pot construi o carieră la Bistrița. Vorbim și de un oraș frumos, verde, liniștit, de sorginte medievală, cu multiple posibilități de recreere, cu școli bune, la doar 100 km distanță de Cluj sau de Mureș, un loc atractiv pentru o tânără familie de profesioniști. Noi, împreună cu partenerii de la Consiliul Județean, facem orice eforturi sunt necesare pentru a-i acomoda pe acești oameni aici, pentru a le crea rapid o conexiune pozitivă cu locul de muncă și cu orașul”, explică Gabriel Lazany. “Suntem conștienți că resursa umană de calitate duce o unitate spitalicească de la mediocritate la una de elită. Ceea ce oferim astăzi bistrițenilor, dar și pacienților care au început să sosească din alte județe, în special din Moldova, este un început frumos dintr-un parcurs mai lung, care va plasa Spitalul nostru în rândul unităților de primă mână din România“, mai spune Lazany.

 

Modelul Bistrița

 

Ce înseamnă însă modelul “Bistrița“, pe care l-ar putea aplica toate spitalele publice din România? Ingredientele principale sunt echipa, strategia, determinarea. “Banii au fost ultima grijă, nu pentru că ar exista cu nemiluita, dar pentru că atunci când ai o viziune clară și o echipă puternică în spatele ei, identifici și resurse financiare. Există și fonduri guvernamentale de accesat, există și fonduri europene, există și buget local. Trebuie doar să urmărești oportunitățile, să întocmești la timp proiectele, să ai răbdare, să drămuiești bănuții conform planului, să prioritezi corect. Mai trebuie să știi să manageriezi o astfel de unitate publică după regulile unei companii private, cu buget, target, venituri și cheltuieli, dar să ai și o atenție sporită la partea umană a acestui tip de activitate. Asta am făcut noi, nu am inventat nimic nou. Se numește profesionalism, de când lumea!”, conchide Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean.

 

CIFRE:

130 de ani de istorie a Spitalului public județean

18 milioane euro investiți în perioada 2012-2016

17 milioane euro investiții realizate sau proiectate pentru 2016-2020

1,5 milioane euro, proiectul viitorului Heliport

 

de Alin BOLBOS

FOTO: prof. Robert Kovacs WPJA/AAFR | fotograf profesionist 

 

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Andre Vivan da Silva, membru de Board FIC - soluții, priorități și direcții pentru România

Articolul următor

Peste 100 km de autostradă în 2019. Vizate, tronsoane de pe Sebeş - Turda şi Autostrada Transilvania

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share