Brașov Industrie Slider Ultimele stiri

Silviu Costea, președinte Camera de Comerț și Industrie Brașov: “Nicio mașină nu merge fără cel puțin o piesă produsă la Brașov”

Industria automotive, industria de piese de avioane și elicoptere și turismul sunt trei dintre cele mai importante ramuri economice ale județului Brașov. O arată și rezultatele companiilor cuprinse în Topul Firmelor, top care a luat în calcul indicatorii economico-financiari din 2017. Mai multe despre mediul de afaceri brașovean ne-a vorbit Silviu Costea, președinte Camera de Comerț și Industrie Brașov, în interviul pe care ni l-a acordat.

Domnule Costea, cum arată în cifre anul fiscal 2017 al mediului de afaceri din județul Brașov?
E cu fiecare an tot mai bine. Orice creștere la nivel național este influențată într-o oarecare măsură și de starea de lucruri din județul Brașov. Am înregistrat o creștere a cifrei de afaceri de aproximativ 56 la sută, care a ajuns anul trecut la peste 10 miliarde de euro. Județul Brașov a excelat întotdeauna prin industria construcțiilor de mașini și prin producția de componente auto. Chiar discutăm între noi și spunem că nicio mașină nu merge fără cel puțin o piesă produsă la Brașov. În afară de industria construcțiilor de mașini, avem industria de piese de avioane și elicoptere. Este o industrie de vârf. Și, bineînțeles, turismul este o ramură foarte importantă pentru noi, deși cifrele nu spun foarte mult. Brașovul rămâne primul județ turistic al țării.

Topul din acest an este reprezentat într-o măsură mai mare de companiile din mediul rural…
Da, dacă topurile din anii trecuți erau acaparate din firmele din orașe, în acest an destul de multe firme vin din mediul rural. Sunt, în general, microîntreprinderi și se axează pe partea de zootehnie și agricultură și am văzut că au apărut servicii adiacente acestor sectoare – service-uri pentru mașinile agricole, consultanță. Sperăm că pe viitor vor apărea și mai multe soluții de prelucrare a produselor agricole, ca să plece de la locul de producție nu numai ca materie primă, dar și ca produse finite.

Cum au văzut antreprenorii anul 2017? A fost favorabil business-ului românesc sau dimpotrivă? Unii oameni de afaceri acuză tot mai des modificări legislative care nu le sunt prielnice.
Ultimele modificări se vor reflecta în cifre cel mai bine asupra business-ului anul viitor. În 2018 am văzut această lipsă de predictibilitate fiscală, acele scumpiri la combustibil, mărirea accizelor, creșterea salariului minim de două ori într-un singur an. Sunt lucruri care au îngrijorat mediul de afaceri din Brașov, căci antreprenorii activează în baza unor planuri de business, a unor cifre. În județul Brașov există foarte mulți oameni de afaceri tineri, la început de drum. Orice leu le dă peste cap planul de afaceri. Pentru asta suntem aici și îi ajutăm să găsească modalități legale prin care să supraviețuiască.

S-a discutat foarte mult despre lipsa forței de muncă, ca o problemă universală, despre măsurile fiscale. Care sunt preocupările cu specific local care preocupă mediul de afaceri din Brașov?
Lipsa forței de muncă este cea mai mare preocupare, iar, la Brașov, în afară de această problemă, mai apare și lipsa de infrastructură care să lege județul de celelalte județe, de Capitală, de port sau chiar de orașele mai dezvoltate ale Europei. Lipsa unei autostrăzi și a unui aeroport la Brașov afectează mult mediul de afaceri. Există probleme și cu lipsa unui spital regional. Deși Brașovul este cunoscut pentru multitudinea de spitale private, ele nu sunt de anvergura unuia regional.
Marile firme din Brașov sunt multinaționale și, respectiv, sunt exportatoare. Lipsa unei autostrăzi către Oradea sau Arad reprezintă un impediment în dezvoltare. La fel de problematică este și lipsa unui aeroport cu terminal cargo, pentru că o mare parte din produsele lor sunt destinate exportului. Și atunci lipsa de viteză în livrarea produselor este un impediment, chiar dacă la Brașov s-au mutat servicii europene foarte importante de logistică.

Cum gestionează companiile lipsa de personal? Vedeți o tendință de a aduce angajați din afară?
Întreprinderile care funcționează astăzi au tehnologii foarte moderne și astfel lipsa forței de muncă calificată devine o problemă. Noi avem un sistem de învățământ dual foarte dezvoltat și, de fapt, județul este pionier al sistemului dual din România, însă nu suficient pentru a acoperi necesitatea actuală. Acum mai există cel puțin câteva mii de locuri de muncă, inclusiv pentru muncitori calificați și înalt calificați. Fiecare companie are nevoie de cel puțin 100 de angajați și probabil că reprezintă aproximativ 5-6 la sută din planul lor de dezvoltare. Există într-adevăr companii de construcții în Brașov care au angajați din spațiul non-european. Îi întâlnim și pe partea de turism, HoReCa. Însă pe partea de industrie nu există această opțiune, deoarece există mai multe bariere, inclusiv cea lingvistică. Soluția este să găsim forța de muncă aici, în România, și ar fi minunat dacă i-am motiva pe cei plecați să revină.

Cum vedeți influența politicului asupra mediului de afaceri?
Sper că oamenii de afaceri nu se uită prea mult la televizor. Căci, dacă te uiți, te îngrozești și nu-ți mai dai nicio șansă pentru viitor. Vedem că există scandaluri în alte state europene și se trece peste ele, sunt scandaluri de moment care sperăm că vor trece fără urmări. În România, după ce se va termina toată această rivalitate dintre guvernanți și opoziție, sperăm să-și dea seama că ne aflăm cu toții în România și trebuie să contribuim la dezvoltarea ei.

Care este viziunea marilor investitori pentru următorii ani?
Este firesc că își fac griji, când există un guvern care nu prea asigură un orizont vizibil, care generează surprize, mai mult neplăcute decât plăcute, dar și obstacole. Nu cred că acum își pun problema relocărilor, însă, în ceea ce privește dezvoltarea, cu siguranță nu sunt încântați să o facă, pentru că nu au motivele care să-i determine să ia astfel de decizii acum.

Ce le spuneți investitorilor? Când vor avea infrastructura care să corespundă capacităților lor?
Vedem că la Aeroportul Brașov se întâmplă lucruri minunate. Și în privința autostrăzii se discută foarte mult. Nu cred că există cineva care să nu facă prioritate dintr-o autostradă, cel puțin între București-Brașov, nemaivorbind de Brașov-Sibiu care este mult mai ușor de realizat și mai puțin costisitoare.

Există o posibilitate de reconfigurare esențială a profilului investițiilor în următorii ani?
Ne-ar plăcea să credem că putem deveni un centru financiar important, cum este Bucureștiul sau un centru de IT și high-tech, cum este Clujul, dar rămânem totuși la nișa noastră de turism și producția de automotive și de aeronave.

de IRINA PAPUC

Related posts

Comisarul UE Cecilia Malmström și ministrul Ștefan-Radu Oprea vor participa la ”Dialoguri cu cetățenii”, pe teme de comerț internațional

redactia

Zitec țintește afaceri în creştere cu până la 20% și angajează câteva zeci de persoane în Bucureşti şi Braşov

Stefana Muresan

Phil Hogan: Plăţile directe pentru fermierii români vor creşte după 2020

redactia

Tranzacție istorică: Transgaz, acţionar majoritar la Vestmoldtransgaz din R. Moldova

Stefana Muresan

Se lansează a treia ediție a ROFMEX

Ligia Voro

Familia Bîcu din Alba, afaceri de 5 mil. euro cu brandul de lactate De la Ferma

redactia

Şteiul, inclus în Ruta Culturală ATRIUM, a oraşelor europene cu arhitectură de tip totalitarist

redactia

Medicina de urgență din Luduș are nevoie de sprijinul comunității locale!

Transilvania Business

Bază sportivă finanțată de Compania Națională de Investiții la Baia Mare

Nora Dumitrescu

2,4 milioane de euro pentru calea ferată Predeal-Brașov

Stefana Muresan

Gara Sibiu, în planurile CFR de reabilitare: investiție de peste 2,3 milioane de euro pentru modernizarea tunelului pietonal

Papuc Irina

Orange România, creștere cu 2,4% a cifrei de afaceri în T4 față de 2018

Ligia Voro

Care sunt cele mai asigurate județe din Transilvania la dezastre naturale

Nora Dumitrescu

Biserica romano-catolică Sfântul Mihail din Cluj Napoca, reabilitată cu fonduri europene

Stefana Muresan

Terapia va sponsoriza Universitatea Cluj

Nora Dumitrescu

Reteaua de sanatate Regina Maria și omul de afaceri Horia Ciorcila, parteneriat de 15 milioane euro in Cluj Napoca

Stefana Muresan

Business Networking Party la Iasi

Ionut Oprea

Athos Com din Sălaj și două firme din București, contract de aproape 90 mil. lei cu DRDP București

redactia

Salariul minim brut, creștere pentru 2020 de până la 2.230 lei (proiect)

Papuc Irina

Interacțiune directă dintre client și micul producător român: Aprozarul virtual lansat de Primăria Ciugud devine național

Ion Surdu

Voucherele de vacanță, înlocuite cu prime. Alin Burcea: Banii nu vor mai ajunge în turism

Stefana Muresan

POZITIV TB: Cătălin Briciu, cofondator Linnify – „Industria IT din România va trece treptat înspre dezvoltarea de produse proprii”

Ion Surdu

Herbstfest la Cluj: România – Germania, o relație comercială anuală de 27 miliarde euro

Stefana Muresan

Building Home Bucharest 2019

Stefana Muresan

Leave a Comment