Analize Cluj Ultimele stiri

Cum scoți un oraș din Depresie. Cluj Napoca – un caz școală

De ce Clujul este un oraș exemplu pentru România? De ce nu se oprește din Dezvoltare? Explicația ar fi că Primăria nu face singură totul, se bazează pe strategiile discutate și aprobate de UBB.

Potrivit Curs de Guvernare, Călin Hințea – decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – este considerat acolo ”eminența cenușie” din spatele strategiei de dezvoltare care a dus orașul la cea mai mare dinamică între municipiile România.

Două lucruri foarte neobișnuite pentru România:

Primul: 600 de experți, grupați în 29 de echipe de lucru, muncesc timp de 2 ani pe baza datelor culese timp de 11 ani. Totul făcut sub coordonarea universității, care livrează administrației locale o strategie de dezvoltare a orașului și a împrejurimilor.

Al doilea lucru, la fel de neobișnuit: administrația locală chiar ia în serios strategia, îi acordă prioritate în fața intereselor care sufocă, îndeobște, orice boare de responsabilitate, și nimic nu mișcă la nivel de decizie decât după ce e în detaliu raportat la strategie.

Restul e marketing: mult marketing inteligent – dar și asta face parte din strategie.

Călin Hințea, citat de Curs de Guvernare: „

Să vă spun strategia Clujului în patru segmente, dacă vreți. În două cuvinte, esența strategică a Clujului este calitatea vieții. Deci asta a fost esența strategică.

Noi am considerat așa:

dacă orașul oferă indicatori de calitate a vieții crescuți, resursa umană va rămâne, atunci când termină universitatea, sau mai bine vom începe să aducem și din afară.

Cum poți să aduci oameni educați care au niște așteptări? Ei trebuie să aibă un nivel de calitate al vieții crescut. Din momentul acela, primăria trebuie să acționeze numai ca un facilitator, nu ca un lider luminat. Cei din primăriile din România au impresia deseori că ei sunt liderii luminați care dau direcția. Nu! O municipalitate inteligentă adună aceste resurse și doar facilitează.

Noi am început să măsurăm în urmă cu 11 ani calitatea vieții în Cluj.

Calitatea vieții se măsoară în două feluri: pe de o parte, măsori statistic – câte grădinițe, câte creșe, câte evenimente culturale, câte evenimente sportive, lucruri pe care le poți număra. Asta e o jumătate.

Cealaltă jumătate este percepția – ce cred oamenii. Și trebuie să măsori percepția. Noi o facem anual printr-un sondaj pe care-l aplicăm și ne uităm comparativ de la an la an.

Te uiți pe indicatori care sunt foarte clari și încerci să structurezi o politică publică din punctul ăsta de vedere. Anul acesta, unde sunt indicatori proști? Spre exemplu, parcările. E o lipsă de satisfacție destul de mare. Primăria poate să încerce să gândească niște soluții, din punctul acesta de vedere. Sunt multe variante.

lucrul cel mai important în strategie este să ai câteva lucruri clare pe care să te poți concentra la nivel strategic. Și vă spun în Cluj cele patru lucruri, că sunt patru: deci avem conceptul strategic despre care v-am spus, calitatea vieții, și aici trebuie investit foarte mult, deci e foarte important. Și avem trei factori strategici-cheie. Aceștia vor fi cei trei factori care influențează Clujul, dar nu acum. Eu mă refer la 15-20-30 de ani.

Și ei sunt așa: universitatea, dar nu mă refer la o universitate, universitățile, dacă vreți. Universitatea este un factor strategic-cheie. El trebuie stimulat, dezvoltat. Dacă noi nu suntem atenți la zona asta, iar universitățile își pierd din viteză în Cluj, întregul oraș are de suferit imens. Faceți un exercițiu mental, scoateți cele șase universități de stat din Cluj și să vedem ce mai rămâne. Păi nu mai rămâne mult, din nefericire.

Al doilea lucru pe care l-am sugerat a fost chestiunea de inovație, dar la ce ne-am referit noi? Ne-am referit la schimbarea dinspre o economie, în mare, manufacturieră în Clujul postcomunist – toate fabricile care au intrat în colaps – spre trecere înspre economia bazată pe cunoaștere: knowledge based economy. Această trecere a fost, poate, un obiectiv strategic major în cei 11 ani. Și, din datele noastre, anul acesta este primul an în care mai mult de jumătate din profitul local, din businessul local, vine din economia bazată pe cunoaștere

Asta înseamnă zona de IT, despre care știm cu toții, înseamnă zona de servicii, înseamnă zona de cercetare-dezvoltare, înseamnă zona de cultură și industrii creative ș.a.m.d. Deci nu zona de manufacturier clasic, ci zonele acestea care pot aduce valoare adăugată imensă orașului. Deci asta e a doua zonă. Avem universitate, avem inovație și cultură.

Cultura este un factor extraordinar de important în orașul Cluj. Poate aduce resurse mult mai mari decât și-ar putea imagina cineva. Cultura cu industriile creative.

Și al treilea este participarea.

Nu mă refer la participare într-un sens foarte larg, ne adunăm cu toții în piață și dăm din stegulețe. Mă refer la ideea că primăria este un facilitator care încearcă să dezvolte comunitatea. Pentru că nu primăria face marile evenimente sau marile investiții în Cluj. Primăria trebuie, în cel mai rău caz, să nu-i încurce și, în cel mai bun caz, să-i ajute, să-i faciliteze, să-i susțină.

Și ei au deschis chiar și un centru de participare, cu sprijinul primăriei, care încearcă să stimuleze cât mai mult proiectele. Ați văzut poate că exista ideea de bugetare participativă și există această idee de a implica comunitatea în ceea ce înseamnă dezvoltare.

Dacă adunați calitatea vieții, plus universitate–inovație plus participare – astea sunt zonele pe care trebuie să ne concentrăm, dar nu doi-trei ani. Vorbesc aici de 15-20-25 de ani.

Dacă am face o listă de zece proiecte mâine, sau am fi făcut acum cinci ani, care ar fi făcute, vă garantez că astăzi, din alea zece, cinci n-ar mai fi de actualitate, pentru că lucrurile se mișcă foarte-foarte rapid.”

Mai multe informații aici

Related posts

Romsilva va regenera pădurile din zona Baia Sprie

Nora Dumitrescu

Mega Image, în cadrul Platinia Shopping Center

Stefana Muresan

Stațiunea Borșa va avea pârtie olimpică și telegondolă de 100 milioane lei

Nora Dumitrescu

PRIA Oncology

Ionut Oprea

Clujul devine locul ideal pentru întâlnirea dezvoltatorilor de software și aplicații în cadrul PRIA IT&C and Intellectual Property Conference în 15 mai 2018

Ionut Oprea

Ferma de bizoni din Salonta, cea mai mare din Europa. Carnea, vândută în toată Europa

Stefana Muresan

Încep lucrările la Terminalul de pasageri al Aeroportului Brașov: „Se vor desfăşura cu respectarea strictă a tuturor măsurilor de prevenţie”

Ion Surdu

Compania Delphi Technologies mută o parte din activitate din Marea Britanie la Iași. ”Sunt costuri mai mici!”

Stefana Muresan

Acord fără precedent în lupta cu COVID-19: 6 giganți farmaceutici de pe piața produselor cu plasmă vor să dezvolte un tratament, fără branding. Și alte companii pot să se alăture

Papuc Irina

Tarom cumpără cinci aeronave Boeing 737 MAX 8

Stefana Muresan

Continental donează 20.000 de euro pentru campania „Un spital + O comunitate”

Papuc Irina

Situația la zi a acordurilor de mediu pentru proiectele de infrastructură rutieră

Stefana Muresan

Investițiile franceze în România : 3000 de societăți cu capital francez

Stefana Muresan

Despre responsabilitate socială și sustenabilitate, la cea de-a 7-a ediție a CSR OVERVIEW 2019

Papuc Irina

Transgaz, contract de 64,3 de milioane de euro pentru modernizări

Ligia Voro

Takko Fashion deschide la Zalău și închide la Cluj

Nora Dumitrescu

Smart ID Dynamics, “Partner of the year 2018” pentru Europa Centrală și de Est

Ligia Voro

Primul bazin acoperit din Câmpia Turzii, funcțional de anul viitor

Nora Dumitrescu

Conferința internațională “Soluții prefabricate din beton”

Ionut Oprea

Camera de Comerț și Industrie a României inițiază un chestionar în sprijinul antreprenorilor români

redactia

Premierul dă startul construirii primei autostrăzi a Sălajului

Nora Dumitrescu

Smart City Industry Awards, dominate de administrațiile și companiile din Transilvania

redactia

Studiu de fezabilitate pentru varianta de ocolire Sf. Gheorghe. Valoarea totală a proiectului – 1,5 mil. lei, 75% contributia UE

Stefana Muresan

Maramureșul are proiecte de aproape 200 de milioane de euro

Nora Dumitrescu

Leave a Comment