Analize Cluj Ultimele stiri

Cum scoți un oraș din Depresie. Cluj Napoca – un caz școală

De ce Clujul este un oraș exemplu pentru România? De ce nu se oprește din Dezvoltare? Explicația ar fi că Primăria nu face singură totul, se bazează pe strategiile discutate și aprobate de UBB.

Potrivit Curs de Guvernare, Călin Hințea – decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – este considerat acolo ”eminența cenușie” din spatele strategiei de dezvoltare care a dus orașul la cea mai mare dinamică între municipiile România.

Două lucruri foarte neobișnuite pentru România:

Primul: 600 de experți, grupați în 29 de echipe de lucru, muncesc timp de 2 ani pe baza datelor culese timp de 11 ani. Totul făcut sub coordonarea universității, care livrează administrației locale o strategie de dezvoltare a orașului și a împrejurimilor.

Al doilea lucru, la fel de neobișnuit: administrația locală chiar ia în serios strategia, îi acordă prioritate în fața intereselor care sufocă, îndeobște, orice boare de responsabilitate, și nimic nu mișcă la nivel de decizie decât după ce e în detaliu raportat la strategie.

Restul e marketing: mult marketing inteligent – dar și asta face parte din strategie.

Călin Hințea, citat de Curs de Guvernare: „

Să vă spun strategia Clujului în patru segmente, dacă vreți. În două cuvinte, esența strategică a Clujului este calitatea vieții. Deci asta a fost esența strategică.

Noi am considerat așa:

dacă orașul oferă indicatori de calitate a vieții crescuți, resursa umană va rămâne, atunci când termină universitatea, sau mai bine vom începe să aducem și din afară.

Cum poți să aduci oameni educați care au niște așteptări? Ei trebuie să aibă un nivel de calitate al vieții crescut. Din momentul acela, primăria trebuie să acționeze numai ca un facilitator, nu ca un lider luminat. Cei din primăriile din România au impresia deseori că ei sunt liderii luminați care dau direcția. Nu! O municipalitate inteligentă adună aceste resurse și doar facilitează.

Noi am început să măsurăm în urmă cu 11 ani calitatea vieții în Cluj.

Calitatea vieții se măsoară în două feluri: pe de o parte, măsori statistic – câte grădinițe, câte creșe, câte evenimente culturale, câte evenimente sportive, lucruri pe care le poți număra. Asta e o jumătate.

Cealaltă jumătate este percepția – ce cred oamenii. Și trebuie să măsori percepția. Noi o facem anual printr-un sondaj pe care-l aplicăm și ne uităm comparativ de la an la an.

Te uiți pe indicatori care sunt foarte clari și încerci să structurezi o politică publică din punctul ăsta de vedere. Anul acesta, unde sunt indicatori proști? Spre exemplu, parcările. E o lipsă de satisfacție destul de mare. Primăria poate să încerce să gândească niște soluții, din punctul acesta de vedere. Sunt multe variante.

lucrul cel mai important în strategie este să ai câteva lucruri clare pe care să te poți concentra la nivel strategic. Și vă spun în Cluj cele patru lucruri, că sunt patru: deci avem conceptul strategic despre care v-am spus, calitatea vieții, și aici trebuie investit foarte mult, deci e foarte important. Și avem trei factori strategici-cheie. Aceștia vor fi cei trei factori care influențează Clujul, dar nu acum. Eu mă refer la 15-20-30 de ani.

Și ei sunt așa: universitatea, dar nu mă refer la o universitate, universitățile, dacă vreți. Universitatea este un factor strategic-cheie. El trebuie stimulat, dezvoltat. Dacă noi nu suntem atenți la zona asta, iar universitățile își pierd din viteză în Cluj, întregul oraș are de suferit imens. Faceți un exercițiu mental, scoateți cele șase universități de stat din Cluj și să vedem ce mai rămâne. Păi nu mai rămâne mult, din nefericire.

Al doilea lucru pe care l-am sugerat a fost chestiunea de inovație, dar la ce ne-am referit noi? Ne-am referit la schimbarea dinspre o economie, în mare, manufacturieră în Clujul postcomunist – toate fabricile care au intrat în colaps – spre trecere înspre economia bazată pe cunoaștere: knowledge based economy. Această trecere a fost, poate, un obiectiv strategic major în cei 11 ani. Și, din datele noastre, anul acesta este primul an în care mai mult de jumătate din profitul local, din businessul local, vine din economia bazată pe cunoaștere

Asta înseamnă zona de IT, despre care știm cu toții, înseamnă zona de servicii, înseamnă zona de cercetare-dezvoltare, înseamnă zona de cultură și industrii creative ș.a.m.d. Deci nu zona de manufacturier clasic, ci zonele acestea care pot aduce valoare adăugată imensă orașului. Deci asta e a doua zonă. Avem universitate, avem inovație și cultură.

Cultura este un factor extraordinar de important în orașul Cluj. Poate aduce resurse mult mai mari decât și-ar putea imagina cineva. Cultura cu industriile creative.

Și al treilea este participarea.

Nu mă refer la participare într-un sens foarte larg, ne adunăm cu toții în piață și dăm din stegulețe. Mă refer la ideea că primăria este un facilitator care încearcă să dezvolte comunitatea. Pentru că nu primăria face marile evenimente sau marile investiții în Cluj. Primăria trebuie, în cel mai rău caz, să nu-i încurce și, în cel mai bun caz, să-i ajute, să-i faciliteze, să-i susțină.

Și ei au deschis chiar și un centru de participare, cu sprijinul primăriei, care încearcă să stimuleze cât mai mult proiectele. Ați văzut poate că exista ideea de bugetare participativă și există această idee de a implica comunitatea în ceea ce înseamnă dezvoltare.

Dacă adunați calitatea vieții, plus universitate–inovație plus participare – astea sunt zonele pe care trebuie să ne concentrăm, dar nu doi-trei ani. Vorbesc aici de 15-20-25 de ani.

Dacă am face o listă de zece proiecte mâine, sau am fi făcut acum cinci ani, care ar fi făcute, vă garantez că astăzi, din alea zece, cinci n-ar mai fi de actualitate, pentru că lucrurile se mișcă foarte-foarte rapid.”

Mai multe informații aici

Related posts

Cele mai bune restaurante din București în 2018. Premiile Restocracy

redactia

Castel construit în 1680 în Transilvania, una dintre cele mai bune afaceri familiale din Europa

Stefana Muresan

Aproape 2 milioane de euro sprijin pentru producătorii din sectorul pomicol

Traian Dan

Imotrust Arad vinde un teren de 44.505 mp în Cluj Napoca, pentru 2,5 mil. euro

Stefana Muresan

Crama Liliac a lansat noua etichetă young.LILIAC

Stefana Muresan

Transgaz – procedură pentru numirea unui nou director general

Stefana Muresan

Florile de mină ale Maramureșului, obiectiv turistic

Nora Dumitrescu

Plățile cu cardurile emise de băncile românești și valoarea tranzacțiilor s-au dublat în ultimii 4 ani

Papuc Irina

Operatorul depozitului ecologic de deşeuri Braşov FIN-ECO activizează în regim normal și face apel la colectarea separată a gunoiului

Ion Surdu

Soții Bunceanu din Timișoara, afaceri de 352 de milioane de lei, în creștere cu 73%, din comerțul cu carburanți

Stefana Muresan

Târg gastronomic și de vinuri – „Vinul și pâinea”, la Oradea, 19-20 septembrie 2020

Traian Dan

Expediție științifică a UBB în Caucaz

Ligia Voro

Cel mai ieftin abonament la Untold va costa 100 de euro

Nora Dumitrescu

Cemacon Cluj, dimensiune record a business-ului

Stefana Muresan

Comunitatea The Woman s-a reunit în 28 martie la Conferința de Leadership Feminin

Stefana Muresan

Aeroportul Sibiu: numărul pasagerilor a crescut cu aproape o treime

redactia

Alianța Vestului – primele măsuri: abonamentele pentru parcare și cele pe mijloacele de transport în comun, valabile pe raza celor patru orașe

redactia

Propunerea de buget a Sibiului pentru 2020: aproape 400 de milioane de lei pentru dezvoltare și un excedent de peste 300 de milioane

Papuc Irina

Județul Cluj a reziliat patru contracte cu Kiat

Nora Dumitrescu

Logicode, firmă românească specializată în tehnologia codurilor de bare, lansează o soluţie pentru IMM-urile care fac comerţ sau producţie

Stefana Muresan

NTT DATA, noul sponsor al echipei de fotbal CFR Cluj

Stefana Muresan

S IMMO AG: positive result – despite COVID-19

Ionut Oprea

Nou constructor de drumuri la Cluj, după despărțirea de Kiat

Nora Dumitrescu

Peste 95% din valoarea proiectelor majore de infrastructură (37 miliarde lei), în Transilvania și București

redactia

Leave a Comment