Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Cum scoți un oraș din Depresie. Cluj Napoca – un caz școală

De ce Clujul este un oraș exemplu pentru România? De ce nu se oprește din Dezvoltare? Explicația ar fi că Primăria nu face singură totul, se bazează pe strategiile discutate și aprobate de UBB.

Potrivit Curs de Guvernare, Călin Hințea – decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – este considerat acolo ”eminența cenușie” din spatele strategiei de dezvoltare care a dus orașul la cea mai mare dinamică între municipiile România.

Două lucruri foarte neobișnuite pentru România:

Primul: 600 de experți, grupați în 29 de echipe de lucru, muncesc timp de 2 ani pe baza datelor culese timp de 11 ani. Totul făcut sub coordonarea universității, care livrează administrației locale o strategie de dezvoltare a orașului și a împrejurimilor.

Al doilea lucru, la fel de neobișnuit: administrația locală chiar ia în serios strategia, îi acordă prioritate în fața intereselor care sufocă, îndeobște, orice boare de responsabilitate, și nimic nu mișcă la nivel de decizie decât după ce e în detaliu raportat la strategie.

Restul e marketing: mult marketing inteligent – dar și asta face parte din strategie.

Călin Hințea, citat de Curs de Guvernare: „

Să vă spun strategia Clujului în patru segmente, dacă vreți. În două cuvinte, esența strategică a Clujului este calitatea vieții. Deci asta a fost esența strategică.

Noi am considerat așa:

dacă orașul oferă indicatori de calitate a vieții crescuți, resursa umană va rămâne, atunci când termină universitatea, sau mai bine vom începe să aducem și din afară.

Cum poți să aduci oameni educați care au niște așteptări? Ei trebuie să aibă un nivel de calitate al vieții crescut. Din momentul acela, primăria trebuie să acționeze numai ca un facilitator, nu ca un lider luminat. Cei din primăriile din România au impresia deseori că ei sunt liderii luminați care dau direcția. Nu! O municipalitate inteligentă adună aceste resurse și doar facilitează.

Noi am început să măsurăm în urmă cu 11 ani calitatea vieții în Cluj.

Calitatea vieții se măsoară în două feluri: pe de o parte, măsori statistic – câte grădinițe, câte creșe, câte evenimente culturale, câte evenimente sportive, lucruri pe care le poți număra. Asta e o jumătate.

Cealaltă jumătate este percepția – ce cred oamenii. Și trebuie să măsori percepția. Noi o facem anual printr-un sondaj pe care-l aplicăm și ne uităm comparativ de la an la an.

Te uiți pe indicatori care sunt foarte clari și încerci să structurezi o politică publică din punctul ăsta de vedere. Anul acesta, unde sunt indicatori proști? Spre exemplu, parcările. E o lipsă de satisfacție destul de mare. Primăria poate să încerce să gândească niște soluții, din punctul acesta de vedere. Sunt multe variante.

lucrul cel mai important în strategie este să ai câteva lucruri clare pe care să te poți concentra la nivel strategic. Și vă spun în Cluj cele patru lucruri, că sunt patru: deci avem conceptul strategic despre care v-am spus, calitatea vieții, și aici trebuie investit foarte mult, deci e foarte important. Și avem trei factori strategici-cheie. Aceștia vor fi cei trei factori care influențează Clujul, dar nu acum. Eu mă refer la 15-20-30 de ani.

Și ei sunt așa: universitatea, dar nu mă refer la o universitate, universitățile, dacă vreți. Universitatea este un factor strategic-cheie. El trebuie stimulat, dezvoltat. Dacă noi nu suntem atenți la zona asta, iar universitățile își pierd din viteză în Cluj, întregul oraș are de suferit imens. Faceți un exercițiu mental, scoateți cele șase universități de stat din Cluj și să vedem ce mai rămâne. Păi nu mai rămâne mult, din nefericire.

Al doilea lucru pe care l-am sugerat a fost chestiunea de inovație, dar la ce ne-am referit noi? Ne-am referit la schimbarea dinspre o economie, în mare, manufacturieră în Clujul postcomunist – toate fabricile care au intrat în colaps – spre trecere înspre economia bazată pe cunoaștere: knowledge based economy. Această trecere a fost, poate, un obiectiv strategic major în cei 11 ani. Și, din datele noastre, anul acesta este primul an în care mai mult de jumătate din profitul local, din businessul local, vine din economia bazată pe cunoaștere

Asta înseamnă zona de IT, despre care știm cu toții, înseamnă zona de servicii, înseamnă zona de cercetare-dezvoltare, înseamnă zona de cultură și industrii creative ș.a.m.d. Deci nu zona de manufacturier clasic, ci zonele acestea care pot aduce valoare adăugată imensă orașului. Deci asta e a doua zonă. Avem universitate, avem inovație și cultură.

Cultura este un factor extraordinar de important în orașul Cluj. Poate aduce resurse mult mai mari decât și-ar putea imagina cineva. Cultura cu industriile creative.

Și al treilea este participarea.

Nu mă refer la participare într-un sens foarte larg, ne adunăm cu toții în piață și dăm din stegulețe. Mă refer la ideea că primăria este un facilitator care încearcă să dezvolte comunitatea. Pentru că nu primăria face marile evenimente sau marile investiții în Cluj. Primăria trebuie, în cel mai rău caz, să nu-i încurce și, în cel mai bun caz, să-i ajute, să-i faciliteze, să-i susțină.

Și ei au deschis chiar și un centru de participare, cu sprijinul primăriei, care încearcă să stimuleze cât mai mult proiectele. Ați văzut poate că exista ideea de bugetare participativă și există această idee de a implica comunitatea în ceea ce înseamnă dezvoltare.

Dacă adunați calitatea vieții, plus universitate–inovație plus participare – astea sunt zonele pe care trebuie să ne concentrăm, dar nu doi-trei ani. Vorbesc aici de 15-20-25 de ani.

Dacă am face o listă de zece proiecte mâine, sau am fi făcut acum cinci ani, care ar fi făcute, vă garantez că astăzi, din alea zece, cinci n-ar mai fi de actualitate, pentru că lucrurile se mișcă foarte-foarte rapid.”

Mai multe informații aici

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Cămara Moțului, o afacere din Alba, realizează produse tradiţionale după reţete transmise de la o generație la alta

Articolul următor

Tibi Uşeriu, scos din cursa extremă Yukon Arctic Ultra din cauza unor degerături

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share