Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Tara Făgărașului vrea să atragă 2,5 miliarde de euro

*Transilvania ar putea gestiona primul proiect de succes cu fonduri europene, în valoare de 2,5 miliarde de euro. A fost înființată Microregiunea Țara Făgărașului.

 

Țara Făgărașului are șansa unei dezvoltări durabile, cu fonduri de la Uniunea Europeană. La inițiativa Primăriei Făgăraș, s-a elaborat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului, document ce conține un set de măsuri teritoriale, cu scopul asigurării unor condiții atractive de viață pentru populație și susținere a dezvoltării economice. Ideea principală a acestei microregiuni este cooperarea dintre primării și atragerea de fonduri europene pentru proiecte benefice unor zone mai largi. Potrivit managerului de proiect, bugetul pentru implementarea strategiei de dezvoltare a Microregiunii Țara Făgărașului se ridică la 2,5 miliarde de euro.

Potrivit inițiatorilor, regiunea este una unică în Europa, având o suprafață de peste 200.000 ha de zonă sălbatică cu faună și floră și păduri virgine neîntreruptă. „Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului” ar urma să fie al doilea proiect de investiție teritorială integrată după ITI Delta Dunării.

Inițiativa creării Microregiunii Țara Făgărașului aparține primăriei municipiului Făgăraș. Luni, 25 februarie, în Cetatea fortificată din Făgăraș aproape 30 de primari au asistat la înființarea microregiunii, în prezența comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu. Din microregiune fac parte 33 de localități:  orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu și Făgăraș și Victoria din județul Brașov, precum și 29 de comune. 19 dintre acestea sunt din județul Brașov (Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş) și 10 din județul Sibiu (Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racovița, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu, Roșia).

În documentul prezentat la eveniment se menționează că „Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului” propune dezvoltarea de proiecte multifond care să aibă în vedere mobilitatea oamenilor și a ideilor, în vederea multiplicării bunelor practici întâlnite la nivel național și european.

Un proiect important, realizarea drumului rapid Mândra- Șelimbăr

Strategia de dezvoltare Durabilă presupune un set de măsuri pentru dezvoltarea economică a întregului teritoriu cuprins în limitele Microregiunii și mai exact regiunea cuprinsă între fostele granițe ale județului Făgăraș. Cel mai important proiect vizat este finanțarea drumului rapid de la Mândra la Șelimbăr, cu fonduri alocate Microregiunii.

„Este o strategie foarte bine fundamentată care se bazează pe ceea ce noi, la Comisia Europeană, numim strategie de dezvoltare inteligentă și durabilă. Județul Brașov este motorul economic al regiunii centrale, dar Sibiul este unul dintre cele mai importante centre culturale, nu numai din România, dar și din Uniunea Europeană. Acest document trebuie inclus în viitorul acord de parteneriat și în viitoarele programe operaționale în perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea i-am încurajat pe cei cu care am discutat astăzi să prezinte această strategie în regim de urgență Guvernului, în special Ministerului Fondurilor Europene, pentru ca să înceapă a fi implementată încă de la 1 ianuarie 2021”, a declarat Corina Crețu.

 

Cele două județe, Brașov și Sibiu, trebuie să dea dovadă de maturitate în accesarea fondurilor europene, iar dacă vor reuși am putea vorbi despre o premieră.

 

„Avem la moment un singur proiect de investiții teritoriale integrate (ITI) în România, cel reprezentat de Delta Dunării, căruia i s-au alocat 1 miliard de euro. Din păcate, proiectele sunt mult întârziate, nu sunt deloc implementate și riscul de a pierde acest miliard de euro este foarte mare. M-am bucurat să văd că aici primarii au aceeași voce și privesc în aceeași direcție. Poate că succesul acestei strategii de dezvoltare este tocmai această voință comună, indiferent de culoarea politică”.

 

Corina Crețu a mai vorbit și despre nivelul redus de absorbție a fondurilor europene în ceea ce privește dezvoltarea regională, iar din această cauză România ar putea pierde posibilitatea de a beneficia de o creștere a fondurilor europene cu 8 la sută pentru următoarele programe operaționale.

 

„Din păcate, mai sunt foarte multe de făcut, pentru că plățile totale pentru România, inclusiv pre-finanțările, reprezintă acum 26 la sută din totalul alocărilor fondurilor europene structurale și de investiții. Această sumă este atât de mare, datorită agriculturii, unde avem fonduri directe, dar în ceea ce privește dezvoltarea regională lucrurile stau și mai rău. Suntem la un nivel de absorbție de 19 la sută în februarie 2019 și vorbim de perioada 2014-2020. În același timp, se negociază viitorul buget european. România va putea beneficia de 8 la sută față de suma alocată, dar sunt voci care se întreabă de ce avem nevoie de mai mult dacă nu suntem capabili să accesăm nici fondurile alocate”.

 

Microregiunea Țara Făgărașului: ce urmează

 

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului prevede dezvoltarea de proiecte multifond care să aibă în vedere mobilitatea oamenilor și a ideilor, în vederea multiplicării bunelor practici întâlnite la nivel național și european. Autorii documentului argumentează importanța dezvoltării zonei prin faptul că „există disparități profunde” cauzate de bariere naturale, accesibilitate redusă, dar și acces scăzut la servicii publice de interes general.

În același timp, strategia promovează funcționarea unor instituții publice performante în domeniile educaţiei, sănătății și infrastructurii de bază pentru serviciile publice . De asemenea, prin strategie, sunt propuse investiții de infrastructură mare, precum și investiții publice și private.

 

Irina PAPUC

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Grupul TeraPlast - cifră de afaceri de peste 800 mil. lei, în creștere cu 91%, în 2018

Articolul următor

S-au semnat contractele de proiectare și execuție pentru două tronsoane ale ”Drumului Apusenilor”

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share