Ploscoș, comuna cu cea mai mică populație din toate cele șase județe al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest și localitatea cu cel mai mic buget din județul Cluj, atrage fonduri consistente pentru dezvoltare, scrie presshub.ro.
În noiembrie 2018, aici a „aterizat” prima achiziție prin fonduri europene, un buldo-excavator, deja folosit la deszăpezire, peste iarnă. Apoi, drumul de pământ care leagă centrul de comună de un sat aparținător, Crairât, va fi asfaltat cu fonduri europene. Proiectul a fost contractat, lucrările licitate, un prim strat de pietriș a fost așternut în toamnă, iar în luna martie încep lucrările propriu-zise.
În completare, un alt drum comunal important va fi asfaltat cu fonduri guvernamentale.
Satul de la capătul drumului
Ploscoșul este cunoscut în județul Cluj mai ales ca locul de naștere al fotbalistului Ioan Sabău, al cărui tată a și fost primar al localității până în 2012. Comuna este situată la capătul drumului de asfalt care trece prin fața Salinei Turda, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din România. Din dreptul Salinei, mai sunt 12 kilometri și se ajunge în centrul comunei. Mai departe de Ploscoș, asfaltul se termină.
Potrivit Planului de Dezvoltare Regională Transilvania Nord 2014-2020, Ploscoș este cea mai mică unitate administrativ-teritorială de pe raza celor șase județe care formează regiunea (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj), cu o populație de 702 locuitori, potrivit recensământului din 2011.
Ploscoșul nu a atras niciun euro din fonduri europene în timpul precedentului exercițiu bugetar, 2007-2013. Lucrurile s-au schimbat în 2016, când, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală s-a depus un proiect câștigător, în valoare de 932.507 euro. Suma este enormă, pentru o localitate care în 2018 a avut un buget de venituri proprii de 4,5 milioane de lei, adică un milion de euro. „Practic, înseamnă tot bugetul nostru, pe un an. Așa că, vă dați seama că nu puteam face o asemenea investiție din banii comunei niciodată”, spune primarul Aurel Truță.
Semne de viață
Comunele cu puțini locuitori primesc punctaje mai mici la selectarea proiectelor, față de cele cu populație mai mare, astfel că pornesc din start cu un handicap, spune primarul. Astfel se explică și un eșec, la un proiect pentru un alt drum, agricol, depus în 2017. Și tot așa se explică și un prim eșec, în 2015, al proiectului aflat acum în derulare, care nu a fost selectat spre finanțare din cauza punctajului prea mic. Abia în 2016, când competiția a fost mai lejeră, a primit finanțarea, iar o parte din sumă, aproximativ o treime, a fost deja virată în conturile primăriei locale.
Așa că, acum, chiar în centrul satului, după un podeț situat lângă principala intersecție – unde se află și postul de poliție, și școala gimnazială și biserica –, a răsărit un panou branduit cu însemnele UE, care anunță investiția. „Dacă ține vremea cu noi, după 15 martie încep lucrările, iar până în toamnă va fi asfalt până în satul Crairât și toate ulițele acestui sat vor asfaltate”, spune primarul.
În total, este vorba de un drum de trei kilometri și ulițele satului Crairât, pe o lungime cumulată de 6,354 kilometri. Într-o primă fază, ca să poată fi practicabil peste iarnă, pe drum a fost așternut un strat de pietriș.
Calculată pe cap de locuitor, investiția în drumul dintre Ploscoș și Crairât înseamnă peste 1.400 de euro. E o sumă apreciabilă, într-o comună în care există cu totul cam zece agenți economici și unde o casă cu grădină mare costă între 10 și 12.000 de euro.
Altă achiziție pe fonduri europene a administrației locale este un buldo-excavator galben-lucios, parcat în curtea primăriei. Poate părea o bagatelă, dar, la nivel de Ploscoș, e un utilaj foarte folositor. A costat 76.500 de euro, cu accesorii cu tot. Are dispozitive pentru săpat șanțuri, curățat zăpada, dar și o mașină de tocat resturi vegetale, care se montează pe un braț al cupei.
Buldo-excavatorul a fost cumpărat prin alt program european, accesat prin intermediul Grupului de Acțiune Locală „Lider Cluj”. „Acum, că îl avem, vrem să-l punem la treabă, să îi ajutăm contra cost pe oameni să taie vegetația, să-și amenajeze șanțuri etc. Mai rotunjim veniturile, că în rest, e greu numai din impozitele și taxele locale și ce ne mai dă Consiliul Județean.”
Mai multe informatii aici
