*Un volum care nu ar trebui să lipsească de pe masa niciunui fost, actual sau viitor ministru al Agriculturii sau şef de direcţie agricolă.
Editura Club România, în parteneriat cu Universitatea din Oradea-Facultatea de Protecția Mediului au organizat la Oradea lansarea volumului „Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale”, coordonat de Marius Stoian și Mihai Aniței. Este cel de-al patrulea proiect editorial din Seria Caiete Documentare realizat din inițiativa Club România.
Sala de Consiliu a Facultăţii de Protecţia Mediului Oradea s-a dovedit neîncăpătore, vineri, 22 martie, de la ora 16:00, pentru cei care au dorit să participe la lansarea volumului. Cu această ocazie a avut loc şi o dezbatere cu tema „Direcții de dezvoltare pentru agricultura românească”, în cadrul căreia şi-au exprimat ideile coordonatorii volumului, alături de autori din Oradea, care au participat la realizarea proiectului editorial. Îi amintim aici pe prof. univ. Adrian Hatos, lector univ. Aurelia Chereji, dar și pe fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, reprezentanți ai mediului academic, fermieri, reprezentanţi ai comunității de business sau ONG-uri.
Înainte şi după Revoluţie
Cuvântul de deschidere i-a aparținut lui Ioan Chereji, decanul Facultății de Protecția Mediului. „Prin persoana decanului vă vorbeşte un inginer zootehnist, cu 40 de ani vechime în agricultura românească. Zece ani vechime în agricultura comunistă şi vreo 30 de ani de experienţă în agricultura actuală. Pe vremea aceea, vă spun cu toată sinceritatea, au fost momente foarte frumoase în viaţa mea. Dar au fost şi multe greutăţi. Era cumplit să ai în dăpost 17.000 de porci şi să nu ai ce să le dai de mâncare. Era cumplit să ai 2.224 de hectare de pământ pe care trebuia să le lucrezi ca bază furajeră şi să n-ai motorină. Am prins perioada celor 30 de ani de după Revoluţie. A fost o perioadă şi mai cumplită. Perioadă în care agricultura a căzut enorm de mult. Am văzut adăpost cu 108 capete de bovine, rasă olandeză originară, pură, importate şi venise proprietarul cu pământul lui până în uşa grajdului. Acele animale au murit de foame sub ochii mei. Am văzut cum s-au distrus complexele mari. Am văzut cum s-au distrus fermele. Ca de fiecare, dată poporul ăsta e obligat să renască. Şi am renăscut. Am ajuns unde suntem azi. Cu ferme de 7.000 – 8.000 de hectare de teren, ceea ce nu-i puţin. În acest context, vine această lucrare, realizată de cei 115 autori specialişti de mare valoare ai acestei ţări şi ne spune ce trebuie să facem şi cum trebuie să facem. Nu sunt indicaţii. Sunt idei pertinente şi aplicaţii în teren”, a spus Ioan Cheregi în cuvântul său de deschidere.
115 autori, peste 1.300 de pagini
Proiectul editorial, publicat de Editura Club România, în coordonarea lui Marius Stoian și Mihai Aniței reunește peste 115 autori dintre cei mai reprezentativi profesioniști români din zona administrației publice, mediului academic și universitar, dar și din cadrul comunității de business și antreprenoriat sau societate civilă, care expun viziuni și proiecte sustenabile în vederea consolidării contribuției românești la reformarea noii Politici Agricole Comune, în lumina noilor provocări și angajamente europene, precum schimbările climatice, imperativul dezvoltării durabile sau migrația forței de muncă.
„«Agricultura. Concepte şi instrumente operaționale» oferă cadrul și datele înţelegerii importanţei viziunii în crearea plus valorii. Poate că nicăieri nu se vede mai bine din cifre creșterea agriculturii românești ca urmare a Politicii Agricole Comune (PAC). Mecanismul de atragere a fondurilor funcţionează bine pe ambii piloni. Se obţin recorduri la nivel de producţie cerealieră, la export. S-a investit mult, nu numai în producție, s-a investit în infrastructură agricolă, în dezvoltări conexe. Sunt desigur și multe de completat, ajustat, reformat, dar există certitudinea măsurabilă a direcţiei corecte și a progresului. La data apariţiei CD 4 Agricultura ne aflăm în plin exerciţiu românesc de leadership european. În acest volum pot fi găsite, ilustrate cu acurateţe profesională, ideile și propunerile cu care România ar putea adăuga avantaje în viitoarea PAC ce se află în stadiu germinativ. Idei provenite din zona universitară și academică, dinspre agribussines, asociaţii profesionale, structuri europene, oameni implicaţi în fenomen. Cuvintele-cheie ale reușitei: profesionalism, la un capăt și voinţă politică, la celălalt capăt”, explică Marius Stoian, unul dintre coordonatorii volumului.
Volumul este structurat în concepte și instrumente operaționale care descriu cadrul internațional în care se manifestă cele mai noi tendințe și evoluții din agricultură, parcurg viziunea europeană cu un istoric al reformelor politicii agricole comune și analize asupra noii propuneri PAC și se focusează pe România abordând două direcții: implementarea PAC, cu date și cifre cheie privind rezultatele la zi ale agriculturii românești și contextul național pe care îl ilustrează printr-o serie de analize și soluții la problemele structurale ale agriculturii românești, prezentând conceptele agriculturii moderne, dar și instrumente operaționale cu care acestea pot fi implementate-finanțare, educație, cercetare-dezvoltare, etc.
„Ideea centrală a tuturor acestor volume a fost să vedem dacă Europa a însemnat ceva pozitiv pentru noi sau, dimpotrivă, a însemnat un regres. Acuma pot să vă spun, după patru caiete documentare: Energie, Transporturi – Infrastructură, România Digitală şi Agricultură, că fără Europa, noi nu am fi fost nimic”, conchide Marius Stoian.
Agricultura digitală
Un capitol consistent este dedicat transformării digitale a agriculturii, ca motor pentru modernizarea sectorului agricol românesc și creșterea randamentului activității agricole.
„Agricultura va fi domeniul cu cea mai mare digitalizare în viitorii ani. Inteligența artificială în agricultură va fi masivă și de neoprit. Capabilitatea dronelor se extinde în mod constant, aparatele fiind dotate cu camere foto – video de înaltă definiție, senzori de termoviziune, filmare în infraroșu, sisteme de cartografiere și zonare a parcelelor, iar simultan volumul de date crește rapid. Pe termen lung, «fermele conectate» se vor dovedi extrem de valoroase pentru toată populația planetei având în vedere necesitatea de maximizare a producției agricole. Agricultura inteligentă ține cont de evaluarea solului și aspectelor de mediu din toate punctele de vedere și aplică soluții tehnologice pentru fertilizări de performanță, măsuri de protecție a plantelor și extragerea elementelor nutritive într-un mod cât mai eficient”, a explicat Mihai Aniţei, director general Azomureş.
Acesta a adăugat că î̂n domeniul agriculturii inteligente, introducerea elementelor de tehnologie în managementul fermelor, cum ar fi urmărirea și monitorizarea întregului proces de producție de la înființarea culturii, procesare, transport, la vânzare, duce la randamente și calități incredibile în climate volatile cu provocări din ce în ce mai diverse.
„Ca țară cu mare potențial agricol, România ar putea să devină una din piețele de top pentru fructificarea tehnologiei IoT în scopuri de creștere și eficientizare a producției agricole. Vor ști oare fermierii să profite de pe urma unei asemenea oportunități?”, lansează provocarea Mihai Aniței.
Agricultura după aderare
Fostul ministrul al Agriculturii, Daniel Constantin, unul dintre cei 115 autori cuprinşi în volum, a subliniat faptul că agricultura, ca şi energia, reprezintă motoarele principale de dezvoltare ale economiei. Acesta crede că aderarea României la UE este benefică pentru agricultură. „Agricultura a început, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, să-şi pună în practică potenţialul din ce în ce mai mult. Adevărata finanţare a agriculturii a venit din fonduri europene. Una peste alta, în fiecare an, aproximativ trei miliarde de euro, în mandatul meu de ministru, veneau plăţi directe sau bani atraşi prin proiecte finanţate prin AFIR”, este de părere Daniel Constantin. „Marele avantaj al acestei cărţi este acela că aţi reuşit să puneţi la aceeaşi masă oameni cu viziuni diferite: foşti ministri sau viitori miniştri, oameni care lucrează în mediul privat, oameni care lucrează la stat, în comerţ, din toate categoriile. Ceea ce nu au reuşit oamenii politici, din păcate. Cred că unul dintre motivele pentru care agricultura nu a progresat este lipsa continuităţii”, a adăugat fostul ministru. Daniel Constantin a subliniat că direcţiile principale pe care trebuie să le urmeze agricultura pentru a se bucura de succes sunt: fermele de familie şi cooperativele. „Cred că acest volum nu ar trebui să lipsească de pe masa nici unui fost, actual sau viitor ministru al Agriculturii, dar nici de pe masa vreunui şef de direcţie agricolă”, conchide fostul ministru al Agriculturii.
Adrian Hatos, este de părere că „avem nevoie de o atitudine pozitivă, avem nevoie de societate civilă, avem nevoie de reţele, avem nevoie de dialog şi încredere între noi”.
Dan Corbuţ, unul dintre femierii de succes din partea de Nord Vest a României, a vorbit despre problemele cu care se confruntă fermerii. „Două dintre problemele cu care se confruntă fermierii sunt schimbarea climatică şi forţa de muncă. Dacă până în urmă cu cinci şase ani nu aveam probleme din punctul de vedere al precipitaţiilor şi al fenomenelor meteorologice, în zona de Nord – Vest a ţării, în ultimii ani ne confruntăm cu lipsa de apă. Singura rezolvare este sistemul de irigaţii, care, din păcate în judeţul Bihor a fost neglijat de autorităţi”, a precizat Dan Corbuţ.
Altă problemă stringentă este cea a lipsei forţei de muncă. „Din păcate, nu mai găsim oameni cu care să lucrăm. Deşi, în momentul de faţă a fi mecanizator, lucrător agricol, la marea majoritate a fermelor, este o meserie care nu necesită eforturile sau sacrificiile din urmă cu 25 de ani. Astăzi, un mecanizator are condiţii în tractor sau în combină mai bune decât avem noi în maşină. Asta e realitatea şi o să ne confruntăm încă multă vreme cu ea”, a declarat fermierul.
Una peste alta, lansarea volumului „Agricultura. Concepte și Instrumente operaționale” la Oradea a fost benefică pentru cei cu decizie, dar şi pentru practicienii din agricultură. La fel şi dezbaterea pe teme agricole desfăşurată cu ocazia lansării.
Traian Dan
