Consiliul Județean Cluj a reluat lucrările de reabilitare a fațadei imobilului situat în Piața Unirii, numărul 30, ce găzduiește Muzeul de Artă Cluj-Napoca.
Începute în cursul anului 2018, lucrările au constat până în prezent în operațiuni de decapare a tencuielilor fațadei și de curățare a rosturile, fiind executate, totodată, lucrări de rerostuire. De asemenea, a fost curățată piatra, au fost demontate grilajele metalice și obloanele și s-au realizat plombe la zidărie. Totodată, la parterul clădirii a fost înlocuită o parte din tâmplărie, respectiv ferestrele, în timp ce la etaj au fost restaurate ferestrele și ușile.
În contextul îmbunătățirii condițiilor meteorologice, lucrările au fost reluate în forță, urmând a avea loc operațiuni de retencuire și zugrăvire a fațadei și de revizuire a acoperișului. De asemenea, vor fi efectuate intervenții de primă necesitate asupra elementelor de piatră, vor fi montate grilajele metalice și vor fi restaurate elementele de metal.
În ceea ce privește valoarea totală a investiției, aceasta se ridică la 4.549.000 de lei, cu TVA inclus. Din suma totală, pe parcursul anului 2018 au fost folosiți 329.462 de lei, cost aferent lucrărilor de construcție propriu-zise, elaborării proiectului pentru autorizarea lucrărilor de reabilitare, respectiv obținerii avizelor necesare.
În prezent, palatul se află, parțial, în proprietate publică a judeţului Cluj şi în administrarea Muzeului de Artă Cluj-Napoca. El reprezintă cel mai important edificiu baroc din municipiu şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită, realizate de Anton Schuchbauer.
Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României. Edificiul a fost ridicat în perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann ca reşedinţă particulară a contelui Bánffy György, devenit ulterior guvernator al Transilvaniei. Mai apoi, clădirii i-au fost date alte destinaţii, respectiv reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente şi spaţii comerciale, sediu de societăţi industriale. În anul 1925 a fost construit chiar un cinematograf în curtea imobilului iar în anul 1956 Comuna Urbană Cluj a dat palatul în folosinţă Muzeului de Artă, înfiinţat în anul 1951.
