Sectorul forestier s-a procoposit, în ultimele zile ale campaniei electorale, cu un proiect de lege -340/2019 privind interzicerea exporturilor de buștean și cherestea, un proiect anunțat în campania electorală de către Liviu Dragnea și depus ca inițiativă legislativă la Camera Deputaților joi, 23 mai, cu 3 zile înainte de finalul campaniei electorale, se arată într-un comunicat al Fordaq.
Tema opririi exporturilor a fost vehiculată în mod oportunist de către diferiți lideri de opinie, regăsindu-se în diferite proiecte legislative, care au fost respinse în urma dezbaterilor din Parlament. În acest sens dezbaterile și punctele de vedere transmise de către Guvern în 2015 și 2017 pot fi consultate pe pagina Camerei Deputaților:
http://www.cdep.ro/proiecte/2015/800/30/5/pvg1070.pdf
http://www.cdep.ro/proiecte/2017/200/70/6/pvg338.pdf
“Percepția celor care se informează pe Facebook, legată de trenurile pline cu buștean, care părăsesc România și golesc versanții de păduri, este falsă. Acele trenuri cu buștean vin în România, nu pleacă! În ultimii 3-4 ani, România a importat în mod constant aproximativ 3 milioane mc de lemn rotund anual, în timp ce exporturile s-au situat sub 100.000 mc de buștean anual! Exporturile de cherestea de rășinoase se bazează în mare măsura pe lemn importat, prin urmare ce logică ar exista în oprirea acestor exporturi? Deșeurile și rumegușul rezultate din prelucrarea acestui volum uriaș de lemn provenit din import ajută la echilibrarea cererii interne de resursă pentru industria plăcilor, industria peleților și a producerii de energie pe bază de biomasă. Oprirea acestor fluxuri de export cherestea ar avea drept consecință imediată oprirea fluxurilor de import lemn rotund, cu efecte colaterale majore prin afectarea industriei plăcilor, a peleților și a lemnului de foc”, a declarat Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România, citat în comunicat.
Pierderi de 1 miliard de euro în PIB dacă o astfel de măsura ar fi implementată
Pierderile economice imediate ar fi de 500 milioane euro – contravaloarea exporturilor de cherestea – pierderi dublate prin efectele colaterale în industria plăcilor, a peleților și prin pierderea de resursă pentru energia din biomasă. Concomitent, ar dispărea ca resursă pentru lemnul de foc deșeurile obținute din producerea cherestelei de foioase pentru export, adică echivalentul a 1 milion mc lemn de foc.
“Prețurile în piața lemnului din România au scăzut cu 20% față de anul trecut. Vă invit să vedeți în acest sens rezultatele licitațiilor organizate de către Regia Naționala a Pădurilor-Romsilva. Scăderea prețurilor arată un excedent de resursă în piață, în niciun caz un deficit care să justifice oprirea exporturilor. Excedentul de lemn din piață este dat de volumele uriașe de masă lemnoasă disponibile în Europa Centrală – Cehia și Slovacia în principal, apoi Germania și Italia, ca efect al atacurilor de gândaci de scoarță și a doborâturilor masive de vânt. O oprire a exporturilor de cherestea ar avea ca efect un blocaj suplimentar al pieței lemnului, în condițiile în care echilibrul financiar al admnistrațiilor silvice este deja foarte precar. Lipsa de piață pentru resursa de lemn conduce la neexecutarea lucrărilor de îngrijire a pădurilor, cu efecte pe termen lung asupra stării de sănătate a pădurilor” – a mai explicat reprezentantul Fordaq.
Criză indirectă a lemnului de foc
Unul dintre principiile de baza în administrarea pădurilor este valorificarea superioară a masei lemnoase. Din sortarea masei lemnoase primare rezultă sortimente superioare, valorificabile industrial și lemn de foc. Oprirea exporturilor de cherestea ar conduce la diminuarea cererii de buștean de gater și implicit la scăderea volumului de masă lemnoasa exploatata, cu efect colateral în restrângerea ofertei de lemn de foc! Un calcul simplu ne arată că dispariția celor 500 000 mc cherestea de fag exportată, cherestea obținută cu un randament mediu de 40 % din buștean, ar conduce la un volum de buștean prelucrat mai mic cu 1,2 milioane mc. Cum randamentul mediu de sortare din lemn rotund este în medie de 50%, rezultă că dispariția exportului de cherestea de fag ar conduce indirect la dispariția din piata a unui volum de 1,2 milioane mc lemn de foc, volum la care se adaugă deșeurile din prelucrarea primara utilizate ca lemn de foc – acei baloti de lăturoaie pe care ii gasim in toata partea de Sud a Romaniei ca resursa de lemn de foc!
Se încalcă principiului liberei circulații a mărfurilor
În dezbaterile unor proiecte similare din 2015 și 2017 care vizau oprirea exporturilor de lemn brut, punctele de vedere tehnice transmise de către Guvern au fost explicite: oprirea exporturilor – fără a diferenția livrările intracomunitare – reprezintă o încalcare a liberei circulații a mărfurilor în cadrul UE, măsură care ar trebui justificată prin existența unor situații excepționale în România. Nu există o astfel de justificare pentru oprirea exporturilor de buștean și cherestea.
În fapt, oprirea exporturilor de buștean și cherestea este o temă falsă care distrage atenția de la problemele reale din sectorul forestier:
- Lipsa de finanțare a sectorului în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală.
- Suprareglementarea legislativă – sancționată inclusiv de Curtea Constituționala care a declarat neconstituționale prevederile din legea contravențiilor
- Lipsa evoluțiilor în dezvoltarea sistemului SUMAL – principalul sistem de urmărire a trasabilității lemnului în România și de combatere a tăierilor ilegale.
Tema opririi exporturilor de buștean și cherestea este complet defazată față de temele dezbătute pe plan European, cu impact asupra domeniului pădurilor: noua strategie forestieră europeană, bioeconomie, economie circulară, energii regenerabile. Lemnul – ca resursă naturală regenerabilă, menținerea biodiversității și creșterea stabilității pădurilor se afla în centrul tuturor acestor politici.
Invităm factorii de decizie să revină la discuții serioase despre problemele reale ale domeniului pădurilor.
