Transilvania Business
Agricultura București Industrie Ultimele stiri

Forestierii sunt supărați din cauza inițiativei legislative în domeniul pădurilor

Sectorul  forestier  s-a  procoposit,  în ultimele  zile  ale campaniei  electorale,  cu  un proiect  de lege -340/2019 privind  interzicerea  exporturilor  de  buștean și  cherestea,  un proiect  anunțat  în campania electorală  de către  Liviu  Dragnea și  depus ca inițiativă legislativă  la Camera  Deputaților  joi, 23  mai,  cu  3 zile  înainte  de finalul  campaniei  electorale, se arată într-un comunicat al Fordaq.

 

Tema opririi  exporturilor a fost vehiculată în mod  oportunist de către diferiți  lideri de opinie, regăsindu-se în diferite  proiecte  legislative,  care au fost  respinse  în urma  dezbaterilor din Parlament.  În  acest sens dezbaterile și  punctele de vedere transmise de către Guvern în 2015 și 2017 pot fi consultate pe pagina Camerei Deputaților:

http://www.cdep.ro/proiecte/2015/800/30/5/pvg1070.pdf
http://www.cdep.ro/proiecte/2017/200/70/6/pvg338.pdf

“Percepția  celor  care  se informează  pe Facebook, legată de trenurile pline cu buștean, care  părăsesc  România și golesc versanții de păduri,  este  falsă.  Acele  trenuri cu buștean vin în România, nu pleacă! În ultimii 3-4  ani,  România a importat în mod constant aproximativ 3  milioane mc de lemn rotund anual, în timp ce exporturile s-au situat sub 100.000 mc de buștean  anual! Exporturile  de cherestea  de  rășinoase  se bazează în mare măsura pe lemn importat,  prin urmare ce logică ar exista în oprirea  acestor  exporturi?  Deșeurile și rumegușul rezultate din prelucrarea acestui volum uriaș de lemn provenit din import ajută la echilibrarea cererii interne de resursă pentru industria plăcilor,  industria  peleților și a producerii de energie pe bază de biomasă. Oprirea  acestor  fluxuri de export cherestea ar  avea  drept  consecință imediată oprirea fluxurilor de import lemn rotund, cu efecte colaterale  majore prin afectarea industriei plăcilor, a peleților și a lemnului de foc”, a declarat Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România, citat în comunicat.

 

Pierderi  de 1  miliard  de euro în PIB dacă o astfel de măsura ar fi implementată

 

Pierderile  economice imediate ar fi de 500 milioane  euro  –  contravaloarea exporturilor  de cherestea –  pierderi  dublate  prin efectele  colaterale în industria  plăcilor,  a peleților și  prin pierderea  de resursă  pentru  energia din biomasă.  Concomitent,  ar dispărea ca resursă pentru lemnul de foc deșeurile obținute  din producerea cherestelei de foioase pentru  export,  adică  echivalentul  a  1 milion mc lemn  de foc.

“Prețurile  în piața  lemnului  din România  au  scăzut  cu  20%  față  de anul  trecut. Vă  invit  să vedeți  în acest  sens  rezultatele  licitațiilor  organizate  de către  Regia  Naționala a Pădurilor-Romsilva. Scăderea prețurilor arată un excedent  de resursă în piață, în niciun caz un deficit care să justifice oprirea  exporturilor.  Excedentul de lemn din piață este dat de volumele uriașe de masă lemnoasă  disponibile în Europa Centrală –  Cehia  și  Slovacia  în principal,  apoi Germania și  Italia, ca efect al atacurilor de gândaci de scoarță și a doborâturilor masive de vânt. O oprire a exporturilor  de cherestea  ar  avea  ca  efect  un blocaj  suplimentar  al  pieței  lemnului,  în condițiile în care  echilibrul financiar al admnistrațiilor  silvice este deja  foarte  precar. Lipsa de piață pentru  resursa  de lemn  conduce  la  neexecutarea  lucrărilor  de îngrijire  a  pădurilor,  cu efecte pe termen  lung  asupra  stării de sănătate  a pădurilor” – a mai explicat reprezentantul Fordaq.

 

Criză  indirectă  a lemnului  de foc

 

Unul  dintre  principiile de baza în administrarea pădurilor este valorificarea superioară a masei  lemnoase. Din sortarea  masei  lemnoase  primare  rezultă sortimente  superioare,  valorificabile  industrial  și  lemn  de foc.  Oprirea  exporturilor  de cherestea  ar  conduce  la diminuarea  cererii   de buștean  de gater și implicit la scăderea  volumului  de masă lemnoasa exploatata, cu  efect  colateral în restrângerea  ofertei  de lemn  de  foc! Un calcul  simplu  ne  arată  că  dispariția  celor  500  000  mc cherestea  de fag  exportată,  cherestea obținută  cu un randament  mediu de 40 % din buștean,  ar  conduce  la  un volum  de buștean  prelucrat  mai  mic  cu  1,2  milioane  mc.  Cum randamentul mediu  de  sortare  din lemn  rotund  este  în medie  de 50%,  rezultă  că dispariția  exportului  de cherestea  de fag  ar  conduce  indirect  la  dispariția  din piata  a unui  volum  de 1,2  milioane mc  lemn  de foc,  volum  la  care se adaugă deșeurile  din prelucrarea  primara  utilizate ca lemn  de  foc – acei baloti  de lăturoaie pe  care  ii  gasim  in toata  partea  de Sud  a Romaniei    ca  resursa  de lemn de foc!

 

Se încalcă  principiului  liberei circulații a mărfurilor

 

În dezbaterile unor proiecte similare din 2015 și  2017 care vizau oprirea exporturilor de lemn brut,  punctele de vedere  tehnice  transmise de către  Guvern  au  fost explicite:  oprirea  exporturilor –  fără a diferenția  livrările intracomunitare –  reprezintă o încalcare  a  liberei  circulații a mărfurilor în cadrul UE,  măsură  care  ar  trebui  justificată  prin existența  unor situații  excepționale în România.  Nu există o astfel de justificare pentru oprirea exporturilor de buștean și cherestea.

În fapt,  oprirea  exporturilor  de buștean și cherestea  este  o temă  falsă care distrage  atenția de la  problemele  reale  din sectorul  forestier:

  • Lipsa de finanțare  a sectorului  în cadrul  Programului  Național de Dezvoltare Rurală.
  • Suprareglementarea legislativă – sancționată inclusiv de Curtea  Constituționala care  a declarat neconstituționale  prevederile  din legea  contravențiilor
  • Lipsa evoluțiilor în dezvoltarea  sistemului  SUMAL –  principalul  sistem  de urmărire a trasabilității lemnului în România și de combatere a tăierilor ilegale.

Tema  opririi  exporturilor  de buștean și  cherestea este complet defazată față de temele dezbătute  pe plan  European, cu impact asupra domeniului  pădurilor:  noua  strategie  forestieră europeană, bioeconomie, economie  circulară, energii  regenerabile.  Lemnul –  ca  resursă naturală regenerabilă, menținerea  biodiversității și creșterea  stabilității  pădurilor se afla în centrul tuturor  acestor  politici.

Invităm  factorii  de decizie să  revină la discuții serioase despre problemele  reale ale  domeniului  pădurilor.

 

 

Comentarii

Comentarii

Related posts

MedLife își mărește pachetele de acțiuni din grupurile SAMA Craiova și PDR Brașov

redactia

Compania Națională de Investiții, peste 550 de obiective în lucru

redactia

Directorul TAROM, despre strategia de dezvoltare: ”Încercăm să folosim poziţia noastră de hub pentru a crea punţi aeriene”

redactia

Comentarii

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More