Echipa responsabilă de atragerea fondurilor europene și aplicarea priorităților stabilite de executivul Consiliului Județean Cluj a respectat trei mari direcții: infrastructura rutieră (628 milioane lei obținuți), infrastructura din sănătate (165 milioane lei obținuți) și infrastructura din educație (65 milioane lei obținuți).
“Acestor proiecte majore li se adaugă cele din zona managementului deșeurilor – 200 milioane lei, cultură – 26 milioane lei și îmbunătățirea capacității administrative – 4,5 milioane lei”, a comunicat Valentin Jucan, consilier și purtător de cuvânt al președintelui CJ Cluj, la solicitarea Ziare.com.
Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, spune că “cea mai mare provocare în atragerea acestor fonduri, respectiv în depunerea proiectelor, au fost litigiile cauzate de retrocedări, județul Cluj fiind unul complex din acest punct de vedere”.
Conform procedurilor, un proiect nu poate fi depus fără ca terenul sau imobilul în cauză să fie intabulat, de aceea echipele de la fonduri europene și de la juridic au început din timp intabulările pe zonele de interes, tocmai pentru ca totul să fie pregătit.
Președintele CJ Cluj mai subliniază, însă, că “trebuie aduse îmbunătățiri în ceea ce privește programarea proiectelor“.
“Aceasta trebuie să fie mult mai transparentă. Cu alte cuvinte, de la aprobarea programului operațional și până la lansarea efectivă a apelurilor de proiecte, au trecut chiar și 2 ani, perioadă în care nu ai acces la informațiile din ghid; practic, nu ai cum să te pregătești în timp util. Uneori trăiești cu sentimentul că este un concurs de tipul ”cine nu reușește primul” a adăugat acesta.
Concluzia ar fi aceea că Guvernul trebuie să își stabilească mult mai clar programele pe care le finanțează, pentru a se ști din timp ce anume poate fi finanțat din fonduri europene și ce anume din fonduri proprii.
“Au fost momente în care, din cauza acestei dezorganizări de la nivelul Guvernului, Consiliul a început să cheltuie din fonduri proprii, ulterior obținând și fonduri europene pentru aceeași investiție”, arată Alin Tișe.
Un episod elocvent al bătăliei care s-a dus la Cluj pentru banii europeni s-a înregistrat în iulie anul trecut, când, din cauza riscului de dezangajare, Guvernul român a lansat un apel de finanțare “peste noapte”, Executivul realizând că rata absorbției fondurilor era extrem de scăzută.
“Angajații Consiliului Județean Cluj au pregătit proiectele, s-au organizat în echipe, s-au cronometrat pentru a putea vedea cu precizie în cât timp pot încărca segmentele de proiecte, președintele a dispus închiderea instituției și a birourilor pentru a se asigura că nu sunt obstrucționări de niciun fel, inclusiv în ceea ce privește rețeaua de internet și, la momentul deschiderii sistemului electronic, au început să se încarce proiectele.
Rezultatul: în 2 ore și jumătate au fost încărcate 9 cereri de finanțare, Consiliul județean Cluj fiind primul în sistem și obținând astfel 40% din suma disponibila la nivel national. Zece oameni, voința acestora și sprijinul președintelui Consiliului au adus județului Cluj suma de 261 milioane, în doar două ore și jumătate.
O parte din fondurile europene au intrat deja în bugetul județului, provocarea și mai mare care urmează fiind aceea de a implementa proiectele, adică cifrele mari obținute să se materializeze în drumuri, spitale, școli, canalizare. Practic, este vorba despre creșterea nivelului de trai; asta înseamnă să fii parte activă a Uniunii Europene“, a relatat Valentin Jucan.
