Energie Energy Mirror Of Romania Ultimele stiri

Prima ediție a ”Barometrului de securitate energetică” 

Prima ediție a „Barometrului de securitate energetică” din România, realizată de INSCOP Research la comanda Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și a Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) a fost lansată vineri 20 septembrie a.c., în prezența unei numeroase audiențe, la sala Enescu de la hotelul Hilton din București.

 

Barometrul de securitate energetică este un instrument anual ce își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relațiilor internaționale.

Rezultatele studiului arată că trei sferturi dintre români (74,9%) cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 17,4% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 7,7% nu știu sau nu răspund.

Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%. Clasamentul încrederii este continuat de două instituții internaționale, respectiv  NATO  cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana cu 51,4%. Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii, 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund.

Rugați să-și exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenți menționează energia produsă de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliană (produsă de vânt), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deșeurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea cărbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11% energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund.

61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrică este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puțin importantă, 1,4% foarte puțin importantă. 51,4% dintre respondenți consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,2% foarte puțin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionați consideră că economisirea consumului de carburanți este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,5% foarte puțin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanți.

La întrebarea ”Care este motivul principal pentru care considerați importantă economisirea de energie?”, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluării și 6,2% confortul personal.

În ceea ce privește comportamentul de economisire, 23,7% dintre cei intervievați declară că reduc sau opresc întotdeauna căldura în timpul sezonului rece (când pleacă de acasă), 38,5% de multe ori, 21,4% mai rar, 15,6% niciodată.

62,7% dintre respondenți nu sunt de acord cu decizia guvernului de a adopta OUG 114, în timp ce 21% sunt de acord, iar 16,3% nu știu sau nu răspund.  Atunci când este invocată posibilitatea scăderii investițiilor companiilor din energie, cu impact negativ asupra producției de gaze,  dezacordul față de OUG 114 este de  66,8%.

Majoritatea respondenților consideră că măsurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum: creșterea facturilor la gaze și electricitate (63,5%), scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor străini (55,6%) sau scăderea investițiilor din sectorul energetic (54,8%).

În contextul în care în largul țărmului românesc al Mării Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz natural, 75,6% dintre respondenți sunt de acord cu exploatarea acestora, 14,7% nu sunt de acord și 9,6% nu știu sau nu răspund. În opinia celor intervievați, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la prețuri bune pentru populație (37% dintre respondenți aleg această variantă), câștigarea independenței energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei românești (16,5%), obținerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătățirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievați consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menționează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu știu sau nu răspund.

Întrebați cine cred că va avea de câștigat dacă gazele descoperite în Mărea Negră NU vor fi exploatate în următorii ani, 50,1% dintre respondenți menționează Rusia, 19,8% Romania, 10,2% Europa, 5,4% SUA. 14,5% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenți, 22,6% se opun acestei idei și 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

În opinia românilor, celelalte două reactoare nucleare de la Cernavodă ar trebui realizate în colaborare cu companii specializate din: Uniunea Europeana (30,6%), SUA (28%), Canada (17,2%), China (4,7%), Rusia (3,5%), alte țări (1,7%). Procentul non-răspunsurilor la această întrebare este de 14,3%.

58% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă.

Chestionați cu privire la cazul ipotetic în care România ar produce mai mult gaz decât consumă, 54,5% dintre cei intervievați consideră că surplusul de gaz ar trebui păstrat în depozite, în timp ce 40% sunt de părere că surplusul de gaz ar trebui vândut la export. 5,5% nu știu sau nu răspund.

90,6% dintre respondenți apreciază că este important și foarte important ca România să dezvolte sectorul energiei regenerabile. 86,4% dintre cei intervievați consideră că este important și foarte important ca țara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populației.  85,8% dintre români sunt de părere că este important și foarte important ca țara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia. 76,1% consideră că este important și foarte important ca România să exporte energie electrică.

La întrebarea deschisă (răspunsuri spontane) privind țările cu care România ar trebui să păstreze cele mai bune și apropiate relații de prietenie primul loc se situează pe SUA cu 28,7% dintre opțiuni, urmate de Germania, cu 14,9% și de Rusia cu 14,1%. Urmează Franța (4,5%), Canada (3,2%), China (3%), Marea Britanie (3%), Italia (2,6%),  Ungaria (2,4%), Toate (2,1%), Moldova (1,7%), Uniunea Europeană (1,7%) și Spania (1,5%). 5,4% au indicat alte țări. 11,2% reprezintă non-răspunsuri. Statele Uniunii Europene și mențiunea ”Uniunea Europeană” totalizează 30,6% dintre opțiuni.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie, iar 7,7% nu știu sau nu răspund. 77,3% dintre respondenți sunt de părere că România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre, 15,9% sunt de părere contrarie, iar 6,8% nu știu sau nu răspund.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund. Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Prezentarea grafică integrală a cercetării poate fi descărcată la adresa: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2019/09/20.2019-Barometrul-securitatii-energetice-Raport-INSCOP-LARICS.pdf

De asemenea, prezentarea integrală a sondajului poate fi consultată la adresa https://www.inscop.ro/20-septembrie-2019-barometrul-de-securitate-energetica/

Barometrul Securității Energetice a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro)  la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) (www.larics.ro) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 4 – 12 septembrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică

Related posts

HR | Green Energy Cluster, cinci ani de inovare

Transilvania Business

Connect44 se extinde și a închiriat în total 1.000 de metri pătrați în Vox Technology Park

Papuc Irina

Secom isi extinde acoperirea in zona de vest a tarii

Stefana Muresan

Cele mai profitabile afaceri mureşene

Ligia Voro

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European și membru al Grupului PPE: “Comisia Europeană trebuie să acționeze imediat pentru a garanta protejarea drepturilor lucrătorilor sezonieri!”

Ligia Voro

Europa finanțează Drumul Nordului cu 40 de milioane de euro

Nora Dumitrescu

Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, reabilitat cu fonduri europene

Stefana Muresan

Timiș: Aquapark în Buziaş, investiție de 10 milioane de euro

Stefana Muresan

Situația investițiilor publice din Sibiu: Peste 20 de șantiere deschise

Ion Surdu

Clusterul AgroTransilvania, invitat la Săptămâna Verde a Europei

Nora Dumitrescu

Schemă de ajutor de 4,6 mil. lei destinată crescătorilor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa

Stefana Muresan

Oportunitatea unor investiții, discutată la Primăria Hunedoara cu consulul onorific al Spaniei

Stefana Muresan

Bela Varga, Director General al TeraGlass

Ligia Voro

S-a semnat Alianța pentru AUR

Ligia Voro

Aeroportul din Brașov a primit certificatele de urbanism pentru câteva elemente de construcție

redactia

Romsilva, investiții de peste 190 milioane lei pentru regenerarea pădurilor – 12.000 ha noi de pădure

Stefana Muresan

Forța de muncă și impozitarea, dezbătute de antreprenorii din Sălaj

Nora Dumitrescu

Romgaz, contract de peste 50 mil. lei cu Complexul Energetic Hunedoara

redactia

Acord fără precedent în lupta cu COVID-19: 6 giganți farmaceutici de pe piața produselor cu plasmă vor să dezvolte un tratament, fără branding. Și alte companii pot să se alăture

Papuc Irina

Târgul de Crăciun din Sibiu atrage tot mai mulți turiști: cererea pentru cazări a crescut cu 10%

Papuc Irina

Gazprom a găsit petrol în Timiș şi va începe producţia experimentală

Stefana Muresan

Tren metropolitan intre Baciu si Jucu

Stefana Muresan

Dezvoltarea căii ferate din România, prioritatea ministrului Transporturilor

Stefana Muresan

Semnare contract Centura de Sud a Timișoarei. Contract de 359 milioane lei, constructor – Tirrena Scavi

redactia

Leave a Comment