Sanatate Ultimele stiri

Cât trăiesc românii: Speranţa de viaţă, cu aproape şase ani sub media UE

formaremedicala.ro

Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, deși a crescut din 2000 până acum, de la 71 de ani până la 75,3 ani, se arată în Profilul de țară al României în ceea ce privește Sănătatea 2019, publicat de Comisia Europeană.

„Deși speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani), aceasta rămâne printre cele mai scăzute din UE și cu aproape șase ani sub media UE. De asemenea, există o disparitate de gen majoră, femeile trăind în medie cu șapte ani mai mult decât bărbații (71,7 ani, comparativ cu 79,1 ani), se arată în raport.

Bărbații educați trăiesc mai mult

„Speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie. De exemplu, bărbaţii cu cel mai înalt nivel de educaţie trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educaţie. Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiţi şi constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii populaţiei. Alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezintă o preocupare majoră. Deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool, în mod regulat”, constată autorii documentului.

Bolile cardiovasculare constituie cauza principală a deceselor

Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces, reprezentând împreună peste 550 de decese la 100 000 de locuitori în 2016. Rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică este de aproape trei ori mai mare în România decât în UE în ansamblu. În pofida unei reduceri accentuate începând din anul 2000, accidentul vascular cerebral rămâne a doua cauză de deces, în ordinea importanței, înregistrându-se 256 de decese la 100 000 de locuitori în 2016, mult peste media UE de 80”.

Cheltuielile pentru sănătate, la un minim istoric

De asemenea, cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1 029 EUR, media UE fiind de 2 884 EUR), cât și ca procent din PIB (5 % față de 9,8 % în UE).

„Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5 %) este în concordanță cu media UE (79,3 %) și, deși plățile directe sunt în general scăzute, cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii, plățile informale sunt deopotrivă substanțiale și răspândite. În termeni absoluți, cheltuielile din toate sectoarele sunt scăzute, iar sistemul de sănătate este subfinanțat într-o măsură semnificativă”.

„Cheltuielile pentru sănătate au atins un minim istoric și sunt mai mici decât în orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, comparativ cu media UE de 9,8 %). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației, situație care va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce populația îmbătrânește și baza de resurse se restrânge”, se mai arată în document.

Lipsă de transparență și de viziune

„Sistemul de sănătate din România se confruntă, de asemenea, cu probleme la nivel de guvernanță.
Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu fiind de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor”, se mai menționează în raport.

Related posts

Început de an universitar pentru programele susţinute de către NTT DATA Romania

redactia

Premieră națională: ”Gloria” – berea cu miere, produsă de Apidava Blaj

Stefana Muresan

Peste 2 milioane de euro fonduri Regio pentru spitalul din Blaj

Ligia Voro

Leave a Comment