În perioada 20 – 21 noiembrie 2019, BusinessMark, cu sprijinul Camerei Consultanților Fiscali, a organizat o nouă ediție a „Tax & Finance Forum București”, la Hotel Radisson Blu.
La evenimentul adresat atât companiilor din mediul privat, cât și celor din sectorul public, experți din cele mai importante companii de consultanță au prezentat și analizat tendințe și politici fiscale la nivel național și internațional, au vorbit despre legislația românească, despre aspectele de impozitare directă și indirectă, cât și despre modificările și reglementările Codului Fiscal și ale Codului de Procedură Fiscală.
Prima zi a ediției de la București a inclus o conferință, iar cea de-a doua zi a fost structurată în patru seminarii ce au acoperit subiecte de fiscalitate de mare interes pentru mediul de afaceri.
SESIUNEA I
Prima sesiune a fost deschisă de MITEL SPĂTARU, Tax Partner, FiNEXPERT, care a vorbit despre locul conducerii efective (POEM – Place of effective management), ce reprezintă: „locul în care se iau deciziile economice strategice necesare pentru conducerea activității persoanei juridice străine în ansamblul său și/sau locul unde își desfășoară activitatea directorul executiv și alți directori care asigură gestionarea și controlul activității acestei persoane juridice.”
Obligațiile persoanei juridice străine:
-
să se înregistreze fiscal în RO ca plătitor de IP;
-
să păstreze procesele-verbale ale ședințelor de consiliu și ale adunărilor acționarilor;
-
să conducă/organizeze contabilitatea în România și să depună SF;
-
să își mențină rezidența fiscală în România pentru o perioadă de cel puțin un an fiscal.
În continuare, VIOREL SBORA, Partener prețuri de transfer, ATIPIC Solutions, a vorbit despre începuturile reformei fiscale, context în care a menționat BEPS (Base Erosion and Profit Shifting).
„DAC6 este măsura care va conduce cu adevărat la o revoluționare a domeniului fiscal. În calitate de contribuabili, dar și consultanții, vor fi nevoiți să facă o serie de pași, pentru a se pregăti pentru ce va urma. În momentul în care vă angajați să faceți o tranzacție transfrontalieră nouă, să introduceți o clauză că respectivul consultant va face evaluarea din punct de vedere DAC6.
Mult mai critică ar fi alegerea și implementarea unor soluții software, cu privire la ce tranzacții au fost evaluate, ce tranzacții nu au fost. Eu, personal, mă aștept ca România să introducă penalități de peste 10.000 de euro pentru neraportare, cum au făcut multe state europene”, a spus el.
Cum ne pregătim pentru acțiunile generate de DAC6 cu privire la prețuri de transfer?
-
furnizarea rapoartelor DAC6 pentru tranzacții cu părți afiliate consultantului care se ocupă de pregatirea dosarului prețurilor de transfer;
-
evitarea documentării prețurilor de transfer prin referința la reguli de tip „safe harbor” și asigurarea consecvenței între abordările tehnice de justificare a prețurilor de transfer la nivelul entităților din grupul UE;
-
alocarea de timp mai mult pentru partea strategică, prin implementarea unor soluții eficiente de actualizare periodică a dosarului prețurilor de transfer.
A urmat ALINA ANDREI, Partener, Cabot Transfer Pricing. Ea a vorbit despre controlul dosarului prețurilor de transfer, enunțând criteriile aplicate de ANAF în evaluarea riscului fiscal:
-
au fapte înscrise în cazierul fiscal;
-
pentru contribuabilul respectiv a fost deschisă procedura de insolvenţă;
-
obligaţii fiscale restante în perioada de referinţă;
-
activitatea de inspecţie fiscală a comunicat compartimentului de specialitate;
-
informaţii că prezintă un risc fiscal mare;
-
organele teritoriale ale Gărzii Financiare au comunicat compartimentului de specialitate informaţii că prezintă un risc fiscal mare;
-
declarații fiscale nedepuse în perioada de referință;
-
profitabilitate mică sau pierdere sau grad de îndatorare mare;
-
firma a fost declarată ca fiind inactivă;
-
număr de restituiri soluţionate fără verificare în ultimele 12 luni;
-
media accizelor restituite în ultimele 12 luni.
ADINA VIZOLI, Director, PwC România, și ANA-MARIA IORDACHE, Partener, D&B David și Baias, au avut o prezentare despre tendințe practice în cadrul inspecțiilor fiscale.
„Am derulat un studiu, la nivelul Europei Centrale și de Est, întrebând angajați din peste 800 de companii despre inspecțiile fiscale. Media la nivel european este de 32%, cu 10 procente mai mare decât cel de la noi. Dacă ne uităm la durată, au o durată similară la noi cu cele din Europa. Situația e similară în ceea ce privește țările din UE și din Europa de Est, însă este interesant, dacă ne uităm la sume, sunt 4% companii care au fost impuse cu sume între 1 și 5 milioane de euro, în timp ce în România sunt 18% – cele mai multe vin din inspecțiile pe prețuri de transfer sau serviciile intragrup.
Și mai interesant a fost faptul că autoritățile din România nu sunt pe cât de creative și inovative le credeam. Dacă ne uităm la topicul spețelor vizate, sunt cam aceleași: prețuri de transfer și servicii intra-grup, reîncadrarea tranzacțiilor, sediul fix și sediul permanent, impozitul pe veniturile nerezidenților”, a precizat Ana-Maria Iordache.
Vorbind despre tendințele actuale și previziuni în materia inspecțiilor fiscale, Adina Vizoli a precizat: „La serviciile intra-grup, vedem o diversitate destul de mare și în tendințele inspectorilor fiscali. În trecut, de multe ori, eram în situația în care aveam o factură și nimic în spate. De atunci s-a creat această idee că e neapărat să avem documente și să arătăm că s-a prestat efectiv. Și inspecția fiscală s-a diversificat; acum majoritatea societăților au documente, chiar foarte multe, însă vine inspecția fiscală și zice: „Da, există o factură, aveți documente, dar cum poți demonstra că ai folosit aceste servicii în activitatea ta?” Suntem în etapa în care avem contractele, avem facturi, avem documente, rapoarte de la grup, dar trebuie să arătăm ce facem cu ele. Acesta este marele test pe care trebuie să îl trecem.”
Sesiunea a fost moderată de MIHAELA MITROI, Tax & Law Leader CESA South Cluster, EY România.
SESIUNEA A II-A
A doua sesiune a fost deschisă de EMANUEL BĂNCILĂ, Partner, Litigii și dispute fiscale, EY România. El a vorbit despre incidentele de natură penală în cadrul disputelor fiscale.
Ce spune Ministerul Public?
-
cheltuielile cu prestările de servicii SUNT nejustificate (ANAF);
-
organele fiscale au indus în mod artificial ideea că respectivele cheltuieli, fiind potențial neoportune și nelegale, sunt și nereale;
-
raționamentul organelor fiscale este esențial greșit;
-
se poate pune în discuție oportunitatea și legalitatea respectivelor cheltuieli cu consecința tratamentului fiscal corespunzător, și nu realitatea;
-
stabilirea tratamentului fiscal al acestor cheltuieli (deductibile sau nu) este de competența exclusivă a organelor fiscale și nu poate fi delegată;
-
organele fiscale au evitat să își asume răspunderea caracterului deductibil sau nedeductibil al acestor cheltuieli;
-
organele fiscale au făcut confuzie între caracterul nedeductibil și cel nereal.
A urmat RALUCA BUCIUC, Director Valuation and Hospitality Advisory Services, Colliers International România, care a susținut o prezentare despre evaluarea imobiliară, din punct de vedere al problemelor și riscurilor în alocarea contabilă.
O problemă este alocarea corectă a valorii de piață în registrul de mijloace fixe. Dificultatea constă, însă, în identificarea elementelor contabile prinse în evaluarea proprietății imobiliare și a metodologiei de alocare a valorii. Sursa problemei e reprezentată de diferențele de abordare între IFRS și RAS și nealinierea Standardelor de Evaluare ANEVAR cu OMF 3055.
Principalele dificultăți:
-
parte din valoarea de piață a imobilelor se reflectă și în alte clase decât teren și construcții;
-
fe cele mai multe ori, informația detaliată din spatele înregistrărilor contabile se pierde;
-
nu există o procedură clară între departamentele financiar și tehnic pentru declararea lucrărilor de construcție;
-
nu există o procedură clară de evidență a istoricului investițiilor realizate de către proprietar sau chiriaș pentru renovare/amenajare, pentru a determina deprecierea fizică corectă;
-
dtabilirea duratei de viață după amortizarea contabilă totală;
-
evaluarea „parțială” a unei clase/grupe contabile nu este permisă de către OMF.
În continuare, LAURA AVRAM, Senior Tax Manager, NNDKP Consultanță Fiscală, a vorbit despre remediile rapide și impactul lor asupra trazacțiilor intracomunitare cu bunuri.
Pachetul de remedii rapide:
-
impact pe documentarea scutirii Livrărilor IntraComunitare (LIC);
-
impact pe structurile de call-off stocks (stocuri la dispoziția clienților);
-
impact pe tranzacții în lanț/operațiuni triunghiulare.
Totodată, ea a descris o serie de măsuri pentru aplicarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri:
-
codul valid de TVA și declararea în D390 – Condiții de fond pentru aplicarea scutirii de TVA;
-
documente pentru justificarea scutirii de TVA – uniformizarea cerințelor documentare pentru dovedirea transportului intracomunitar de bunuri;
-
tranzacții în lanț – reguli certe privind alocarea transportului intracomunitar;
-
call-off stock – armonizare pentru cazurile în care furnizorul transferă bunuri într-un depozit la dispoziția unui cumpărător cunoscut din alt stat membru.
NARCISA CHIRILĂ, Tax Manager, PKF FINCONTA, care a vorbit despre impozitul pe profit și impozitul pe veniturile microintreprinderilor (noutăti și conformitate cu prevederile Codului fiscal în 2019).
Ea a prezentat o serie de aspecte practice referitoare la utilizarea rezervei. Vorbind despre plătitorii de impozit de venit pe microîntreprindere, a explicat că acestea sunt venituri care se includ în baza impozabilă.
Rezervele – reduse sau anulate – rezerva legată, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, daca au fost deduse la calculul profitului impozabil in perioada în care microintreprinderile au fost plătitoare de impozit pe profit.
Nu este relevant motivul reducerii sau anulării rezervei:
-
reducerea sau anularea este datorată modificării destinaâiei rezervei;
-
distribuirii rezervei către participanți sub orice formă;
-
lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului;
-
orice alt motiv.
Prima zi a „Tax & Finance Forum București” a fost încheiată de LELIA GRIGORE, LITIGATION DEPARTMENT MANAGER, Dobrinescu Dobrev SCA. Ea a vorbit despre atragerea răspunderii solidare patrimoniale, ce este:
-
procedură specială, excepțională;
-
asemănătoare răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie;
-
se cer întrunite 3 sau 4 condiții: faptă, prejudiciu, legătură de cauzalitate, vinovăție (în unele situații);
-
efecte „devastatoare” – decizia de atragere a răspunderii patrimoniale este executorie;
-
norme completate cu dispozițiile Ordinului 127/2014.
Astfel, ea detaliat patru categorii de cazuri, cum ar fi situația în care debitorul este declarat insolvabil:
-
persoanele fizice sau juridice care, anterior datei de declarare a insolvabilitatii, au dobândit cu rea-credință active de debitorii care astfel și-au provocat insolvabilitatea;
-
administratorii, asociații, acționarii și orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea prin ascunderea sau înstrăinarea cu rea-credință, sub orice formă, a activelor debitorului;
-
administratorii și orice alte persoane care, cu rea-credință, au deeterminat nedeclararea / neachitarea obligațiilor fiscal;
-
administratorii care, pe perioda mandatului, nu au îndeplinit obligația de a cere instanței deschiderea procedurii insolvenței cu rea-credință;
-
administratorii și orice alte persoane care, cu rea-credință, au determinat restituirea / rambursarea unor sume de bani de la bugetul de stat fără să fie cuvenite debitorului.
Cea de-a doua sesiune a fost moderată de DANIEL DRĂGAN, Managing Partner, BusinessMark.
TAX & FINANCE FORUM BUCUREȘTI, ZIUA A II-A – SEMINARII
SEMINAR 1 – Prețuri de transfer, susținut de ATIPIC Solutions
VIOREL SBORA (Partener prețuri de transfer), MIHAELA CRĂCIUN (Consultant prețuri de transfer) și ȘTEFANIA MANOLACHE (Consultant prețuri de transfer) au susținut un seminar cu următoarea tematică:
-
ghid practic de pregătire pentru îndeplinirea obligațiilor de evaluare și raportare a tranzacțiilor transfrontaliere care pot genera avantaje fiscale – Directiva UE DAC6;
-
documentarea deductibilității serviciilor intra-grup – probleme și soluții;
-
procesul prin care trece o companie căreia îi este solicitat dosarul prețurilor de transfer – solicitarea autorităților de pregătire și prezentare a dosarului, pregătirea dosarului, punct de vedere, contestație, acțiune în instanță și recurs;
-
ajustările de prețuri de transfer și ajustări secundare de TVA,
-
restructurările de afaceri, evaluarea acestora și implicațiile din perspectiva prețurilor de transfer;
-
cuantificarea riscurilor de prețuri de transfer pe tipuri de tranzacții în cazul prezentării unui dosar de prețuri de transfer incomplet / incorect sau a unor studii de comparabilitate întocmite incorrect.
SEMINAR 2 – Aspecte fiscale internaționale, impozitare directă și indirectă, susținut de Dobrinescu Dobrev SCA
DRD. LUISIANA DOBRINESCU (Partener), ANDRADA PLEȘ (Tax Manager) și ALEXANDRA LUNGEANU (Senior Tax Consultant) au susținut un seminar cu următoarea tematică:
-
alocarea competenței de impozitare conform Convențiilor fiscale internaționale (CEDI);
-
situații concrete în care convențiile de evitare a dublei impuneri sunt prioritare, subsidiare sau chiar inaplicabile;
-
soluționarea conflictelor de dubla rezidență fiscală (persoane fizice vs persoane juridice);
-
venituri impozabile obținute de nerezidenți din România si particularitati legate de impozitarea acestora;
-
care este punctul de la care o structurare fiscală intrenaționale devine optimizare fiscală agresivă;
-
sediu permanent în România vs. sediu fix în România;
-
vriterii de alocare a profiturilor unei sediu permanent – BEPS;
-
juridic vs. economic: facturarea sau decontarea în cazul sediilor permanente sau fixe. Jurisprudență europeană;
-
legislație armonizată în impozitarea venituri obținute de societăți afiliate (Directiva societăți mamă – filiale și Directiva dobânzi și redevențe);
-
instrumente legislative și administraive anti-abuz. Schimbul de informații în practica administrației fiscale române.
SEMINAR 3 – Aspecte contabile & fiscale care impactează închiderea de an. Impozitare directă și indirectă, susținut de FiNEXPERT.
CRISTIANA OPREA (Tax Manager), MARIA LISCAN (Accounting Manager) și ELENA GOGONEAȚĂ (Tax Manager) au abordat următoarele subiecte:
TVA, noutăți și tendințe:
-
modificări ale Codului fiscal;
-
remedii rapide aplicabile din 2020;
-
decizii noi ale Curții Europene de Justiție;
Aspecte contabile & fiscale la închiderea de an:
-
inventarierea patrimoniului – plusurile și minusurile de inventar;
-
provizioane și accruals-uri (estimări);
-
concedii de odihnă neefectuate și bonusurile salariale;
-
reevaluarea imobilizarilor corporale;
-
stimulente acordate în cadrul contractelor de închiriere;
-
costul excedentar al îndatorării;
Noutăți fiscale în sfera impozitării directe:
-
consolidarea fiscală în sfera impozitului pe profit. Condiții de eligibilitate și reguli de aplicare;
-
modificări în materia acțiunilor de sponsorizare;
-
condiții pentru recuperarea creditului fiscal extern;
-
recuperarea pierderilor fiscale în cadrul operațiunilor de reorganizare.
SEMINAR 4 – Jurisprudență europeană în materie de TVA, aspecte privind impozitul pe profit și impozitarea veniturilor obținute de nerezidenți, susținut de EY România.
VALENTIN CREȚU (Tax Manager, International Tax Services) și FLORINA PARÎNG (Tax Senior Manager) au vorbit despre:
-
jurisprudență europeană în materie de TVA – modificări recente de impact pentru piața românească;
-
propuneri privind modificarea Codului Fiscal – impact asupra impozitului pe profit și a impozitarii veniturilor obținute de nerezidenți;
-
ce se intamplă post BREXIT – implicații din perspectiva TVA, impozitului pe profit și a impozitării veniturilor obținute de nerezidenți.
Un eveniment organizat de BusinessMark, susținut de: EY România, PwC România, ATIPIC Solutions, Cabot Transfer Pricing, FiNEXPERT, Colliers International, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA, cu susținerea: CCF – Camerei Consultanților Fiscali, BRCC – Camera de Comerț și Industrie România – Marea Britanie, BCCBR – Billateral Chamber of Cmmerce Bulgaria – România, CCIRI – Camera de Comert Romania – Israel