Analize Comunitate Gastronomie Mediu Slider Ultimele stiri

Interzicerea articolelor din plastic afectează lanţurile de magazine şi HORECA

Nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021, spun reprezentanţii Deloitte România. Astfel, restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile sunt forțate să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor fi restricționate.

„Problema poluării apelor marine produse din plastic este bine cunoscută. Cantitatea de plastic «depozitată» în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente”, spune Adrian Teampău, director Taxe Indirecte, Deloitte România.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană.

Ce face UE în acest domeniu?

În ultimii ani, Consiliul Uniunii Europene a conturat o serie de măsuri cu impact important asupra consumului și comercializării de produse din plastic.

Pe de o parte, Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele, bețele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food, băuturi din polistiren expandat. Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Ținând cont de acest aspect, dar și de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic.

Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut”, precizează Adrian Teampău.

O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligații de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiți să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET și reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeași ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele sunt, așadar, ambiţioase.

O altă prevedere vizează extinderea responsabilităţilor de colectare şi reciclare, obligând, de exemplu, un producător de produse din plastic de unică folosință stabilit în Germania care dorește să comercializeze respectivele produse în România, să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate. În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german și o organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).

Ce fac autoritățile române și agenții economici?

Dacă Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic, rămâne la latitudinea statelor membre să pună efectiv în practică propunerile Consiliului European.

„Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire și foarte subțire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile”, a observat Adrian Teampău.

În aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.

Așadar, este clară intenția de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendință ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial.

Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi.

Related posts

KeysFin, despre impactul Brexit asupra economiei românești: Va fi marginal

Papuc Irina

Finanțare europeană de 212 mil. lei pentru realizarea Centurii de Est a municipiului Arad

Stefana Muresan

Plafonul alocat ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal şi zootehnic depășește 268 milioane de euro (proiect)

redactia

Businessmenii Zalăului fac donații consistente în criză

Nora Dumitrescu

[Enjoy Transylvania!] The Story of Wine (1)

Transilvania Business

Aktor, mobilizare pe cel mai lung lot al Autostrăzii Sebeş-Turda

Stefana Muresan

Prima ofertă TAROM din acest an: zboruri de 119 euro tur-retur de Valentine’s Day şi Dragobete

Papuc Irina

Peste 22 mil. euro pentru reabilitarea lacului Colibița și a râului Bistrița

Stefana Muresan

Cofinanțare europeană pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Brașov-Sighișoara: trenurile vor atinge viteza de 160 km/h

Papuc Irina

Industria dezvoltatorilor de jocuri video din România anunță angajări și continuă să crească

Ion Surdu

Life Solutions, soluții pentru medicina personalizată, de la diagnostic la tratament

Stefana Muresan

Continental extinde clădirea de birouri din Iași

Ligia Voro

„Ghidul celor mai bune practici privind comunicarea în relația cu investitorii” by BVB

Ligia Voro

Studiu Valoria: Comportamentele de cumpărare în era consumatorilor digitali

redactia

FOTO: Cea mai mare fabrică de nutrețuri din România la Sânpaul, după 15,6 mil. euro investiți

Ligia Voro

Fabrica de Lapte Brașov și-a majorat afacerile de 12 ori în zece ani

Stefana Muresan

Opera Plaza din Cluj-Napoca: 80% din clienți sunt din SUA, Marea Britanie, China, Israel sau ţările nordice

Stefana Muresan

Werk Property Group investeste 14 mil. euro intr-un proiect rezidential unic in Romania

Ionut Oprea

Ministerul agriculturii declară război usturoiului chinezesc: Cultivatorii locali ar putea fi sprijiniți cu 1.000 de euro pe hectar, ca să se impună pe piață

redactia

Corina Cretu: Romania beneficiaza de fonduri UE de 30,8 miliarde de euro, din care a accesat 7,9 miliarde

redactia

WIZZ AIR SĂRBĂTOREȘTE 2 ANI DE LA DESCHIDEREA BAZEI DIN IAȘI PRIN EXTINDEREA OPERAȚIUNILOR

Stefana Muresan

Kotys, zeița tracă a furtunii, dă numele celui mai puternic supercalculator din mediul universitar din țară, cumpărat de UBB Cluj cu bani europeni

redactia

Zboruri charter spre Tunisia, operate de compania aeriană Nouvelair de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj

Stefana Muresan

Reţeaua de clinici Dent Estet, deținută de MedLife, deschide două noi clinici stomatologice în Sibiu

redactia

Leave a Comment