Analize Comunitate Gastronomie Mediu Slider Ultimele stiri

Interzicerea articolelor din plastic afectează lanţurile de magazine şi HORECA

Nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021, spun reprezentanţii Deloitte România. Astfel, restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile sunt forțate să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor fi restricționate.

„Problema poluării apelor marine produse din plastic este bine cunoscută. Cantitatea de plastic «depozitată» în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente”, spune Adrian Teampău, director Taxe Indirecte, Deloitte România.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană.

Ce face UE în acest domeniu?

În ultimii ani, Consiliul Uniunii Europene a conturat o serie de măsuri cu impact important asupra consumului și comercializării de produse din plastic.

Pe de o parte, Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele, bețele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food, băuturi din polistiren expandat. Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Ținând cont de acest aspect, dar și de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic.

Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut”, precizează Adrian Teampău.

O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligații de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiți să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET și reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeași ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele sunt, așadar, ambiţioase.

O altă prevedere vizează extinderea responsabilităţilor de colectare şi reciclare, obligând, de exemplu, un producător de produse din plastic de unică folosință stabilit în Germania care dorește să comercializeze respectivele produse în România, să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate. În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german și o organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).

Ce fac autoritățile române și agenții economici?

Dacă Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic, rămâne la latitudinea statelor membre să pună efectiv în practică propunerile Consiliului European.

„Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire și foarte subțire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile”, a observat Adrian Teampău.

În aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.

Așadar, este clară intenția de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendință ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial.

Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi.

Related posts

Clujul va inaugura patru obiective în ultima zi a stării de urgență

Nora Dumitrescu

Partenerii germani Systec cumpără 7% din acțiunile AAGES Târgu Mureș

Stefana Muresan

Trei ofertanți pentru Autostrada Transilvania – Sălaj

Nora Dumitrescu

CNIPMMR solicită sprijin economic pentru impactul COVID-19

Traian Dan

Propuneri de la Bruxelles: Prima fermă, programul rabla pentru tractoare și subvenții egale

redactia

Trei proiecte IT românești anti-Covid-19, premiate la Hacakthonul Challenge Accepted

Traian Dan

Cele mai mari companii din România, 10 măsuri în atenţia Guvernului

Stefana Muresan

BVB, profit în creștere cu 19% față de 2015

Stefana Muresan

SmartDreamers, investiție de 1,2 milioane de euro, în urma unei noi runde de finanțare

redactia

În Maramureș se taie ilegal 90.000 de metri cubi pe pădure pe an

Nora Dumitrescu

Compania CBA Nord Vest, 63 de magazine sub brandul Privat

Stefana Muresan

1000 de participanți și 3000 de ore petrecute în programele educaționale Schaeffler România

Ligia Voro

Romgaz, cifră de afaceri dublă și un profit net în creștere cu 65 %

Ligia Voro

Județele cu cele mai multe startup-uri pornite pe bani europeni

Papuc Irina

Familiile bogate din Germania cumpără terenuri în România. Descendenţii producătorului de avioane Claude Dornier, printre investitori

Stefana Muresan

Zoltan Prosszer, noul președinte al CA al Romcab SA. Provocări imediate

Ligia Voro

Best Golf Hotel – Theodora Golf Club, recunoaștere la nivel internațional

Stefana Muresan

S IMMO AG încheie remodelarea Sun Plaza

Ionut Oprea

Apel de finanțare pentru IMM-uri: ajutor nerambursabil de până la 1.000.000 de euro

Ion Surdu

Calitatea vieții – decisivă pentru dezvoltarea urbană sustenabilă

Ionut Oprea

Covasna: Transylvanian BBQ Festival, inclus în calendarul Kansas City Barbeque Society, pentru a atrage un număr mai mare de turişti

redactia

Consultare pentru salariul minim

Traian Dan

Fonduri de până la 150 de mil. euro pentru încurajarea investiţiilor

redactia

Micii producători din Maramureș vor vinde numai în spații deschise

Nora Dumitrescu

Leave a Comment