Analize Comunitate Gastronomie Mediu Slider Ultimele stiri

Interzicerea articolelor din plastic afectează lanţurile de magazine şi HORECA

Nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021, spun reprezentanţii Deloitte România. Astfel, restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile sunt forțate să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor fi restricționate.

„Problema poluării apelor marine produse din plastic este bine cunoscută. Cantitatea de plastic «depozitată» în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente”, spune Adrian Teampău, director Taxe Indirecte, Deloitte România.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană.

Ce face UE în acest domeniu?

În ultimii ani, Consiliul Uniunii Europene a conturat o serie de măsuri cu impact important asupra consumului și comercializării de produse din plastic.

Pe de o parte, Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele, bețele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food, băuturi din polistiren expandat. Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Ținând cont de acest aspect, dar și de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic.

Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut”, precizează Adrian Teampău.

O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligații de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiți să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET și reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeași ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele sunt, așadar, ambiţioase.

O altă prevedere vizează extinderea responsabilităţilor de colectare şi reciclare, obligând, de exemplu, un producător de produse din plastic de unică folosință stabilit în Germania care dorește să comercializeze respectivele produse în România, să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate. În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german și o organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).

Ce fac autoritățile române și agenții economici?

Dacă Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic, rămâne la latitudinea statelor membre să pună efectiv în practică propunerile Consiliului European.

„Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire și foarte subțire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile”, a observat Adrian Teampău.

În aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.

Așadar, este clară intenția de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendință ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial.

Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi.

Related posts

Împrumut de 12 mil. de euro de la BEI pentru rețeaua de apă potabilă din județul Alba

Stefana Muresan

Dezvoltatorul de hale industriale Mara Com Mixt, împrumut de 15 milioane lei pentru cel mai mare complex rezidențial din Timișoara

Stefana Muresan

„Transalpina de Apuseni”, cea mai importantă investiție derulată de CJ Alba: Buget de 50 de milioane de lei pentru 2020

Papuc Irina

Încasări uriașe la Untold: 3,6 milioane de euro în 5 minute

Nora Dumitrescu

Cooperativa Țara Mea investește 6 milioane de euro într-un abator destinat cărnii de oaie

redactia

În An Centenar, AGROtrends sărbătorește campionii din sectorul românesc de legume fructe

redactia

Mai multe primării din Alba primesc fonduri pentru dezvoltare și infrastructură

redactia

Thagora anunță în luna septembrie evenimentul anului pentru industria mobilei și interioarelor auto

Nicolae Pop

Se anulează marile festivaluri ale Clujului: Untold, Electric Castle, Jazz in the Park

Nora Dumitrescu

Inteligența artificială și realitatea virtuală, într-un eveniment cu 3.000 de oameni la Cluj

Nora Dumitrescu

Afaceri americane în Maramureș: profit mai mare la fabricile Eaton

Nora Dumitrescu

Romgaz recrutează şapte membri în CA, în baza ordonanţei pentru guvernanţa corporativă

Stefana Muresan

Seniorii digitali ai Clujului, la final de program

Nora Dumitrescu

Hirschmann România și IRUM, finanțare de la Guvern pentru investiții

Ligia Voro

Bancă de celule stem hematopoietice la Iași, a patra din România

redactia

Cel mai mare producător de mobilă din Italia, care deține Italsofa Baia Mare, mută parte din producție în România 

Stefana Muresan

40 nations explore the future of building and construction

Ionut Oprea

Arctic donează 50 de mașini de spălat rufe și 25 de frigidere spitalelor din țară

Ion Surdu

Dafora Mediaș, cifră de afaceri cu 64% mai mare și pierderi de aproape trei ori mai mici

Stefana Muresan

Aeroportul Internaţional Cluj, 87 de ani de la înființarea ca aerodrom civil. Noul program de vară

Stefana Muresan

Lucrări de refacere a faţadei Palatului Parlamentului în valoare de 1,72 milioane euro

Papuc Irina

Cofinanțare europeană pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Brașov-Sighișoara: trenurile vor atinge viteza de 160 km/h

Papuc Irina

OMV Petrom are un nou director general executiv

Stefana Muresan

Primăria Deva își reia activitatea: angajații revin la muncă, cu excepția celor izolați la domiciliu

Ion Surdu

Leave a Comment