Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Kozma Mónika, strategul din spatele Fundației Pro Economica. 300 de milioane de euro investiții în Transilvania  

România poate merge înainte doar cu oameni care visează, cu temele bine făcute, care știu să conceapă strategii și care sunt capabili apoi să le implementeze, catalizând oameni, proiecte și finanțări. Un strateg care generează plusvaloare. Așa aș descri-o pe Kozma Mónika, directorul executiv al Fundației Pro Economica, fundație care atrage investiții de 300 milioane de euro în Transilvania.

 

Născută la Sfântu Gheorghe, în județul Covasna, Kozma Mónika a plecat după Revoluție, alături de părinții care credeau că, la Budapesta, viața va fi mai ușoară. A absolvit acolo două facultăți – specializările administrație și economie la Universitatea Corvinus –, iar după școală a fost managerul companiei Hungarowind KFT, stabilind o premieră pentru Ungaria, primul parc eolian dezvoltat, și dovedind că nu îi este teamă de provocări și nici de a-și susține cauza în fața oricui.

“La Budapesta, prima dată m-am ocupat cu dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, de parcuri eoliene, fotovoltaice. Primul parc eolian care s-a construit în Ungaria a fost dezvoltat de mine, deci am luat proiectul respectiv practic de la zero, nici măcar legislație nu a existat la vremea respectivă în Ungaria. Aveam 21-22 de ani când am intrat la Ministerul Economiei din Ungaria, cum se numea atunci, la domnul ministru, și am cerut să modificăm legislația fiindcă nu exista un tarif fix pentru preluarea energiei din surse regenerabile și ar fi foarte bine pentru economia țării. S-a uitat surprins la mine și mi-a spus: Eu am crezut că veniți cu ceva idei să vă dau bani pentru ceva caritabil, nu să vorbim despre economie. De aici a fost punctul de pornire, până la urmă s-a modificat legislația. Cu investitorul german cu care am lucrat atunci, am construit primul parc, acum parcul fiind în proprietatea statului”, povestește Kozma Mónika, directorul executiv al Fundației Pro Economica.

Pas cu pas, a dezvoltat proiecte eoliene în Croația, în Serbia și în România în 2001-2002, o perioadă când nimeni nu prea credea în țara noastră că putem avea și noi parcuri eoliene.

A lucrat, de asemenea, alături de investitori indieni care au investit în Europa în domeniul imobiliar.

Perioada aceasta care a început în 1993 avea să se încheie în 2009, când din motive  personale, Kozma Mónika s-a întors în România, în județul Mureș, pentru a se căsători cu primarul comunei Glodeni.

“Când am povestit că m-am întors acasă și am o grămadă de idei despre ce aș putea face sau ce aș putea lucra sau cu ce să mă ocup, toată lumea s-a uitat la mine foarte ciudat. Mi-au spus: Cum de te întorci de la Budapesta într-un sat, unde nici măcar canalizare nu ai? La data respectivă nu era. Am spus că poate că e așa acum, dar cred că se poate și aici dezvolta ceva. Și mi-a rămas ideea aceasta în minte că se poate și aici”, rememorează interlocutoarea noastră.

Când s-a întors acasă, cum accentuează de multe ori pe parcursul discuției noastre, a venit cu un investitor din Danemarca care a investit în Glodeni, într-o fabrică de 10.000 de metri pătrați. A fost practic prima investiție pe care Kozma Mónika a adus-o în județul Mureș, compania Swanwindows dezvoltând un atelier de termopane.

În 2012, în viața cuplului Kozma a venit fetița Alexandra, iar Mónika a stat doi ani în concediu de creștere a copilului. În acea perioadă a citit foarte mult și și-a propus să întocmească o strategie a județului centrată pe acele sectoare economice unde a “simțit” că există posibilități de a mobiliza eventual investiții care să aibă un impact mai mare. Așa a creionat o strategie pentru întocmirea căreia a fost sprijinită de primari și lideri din județ.

“Eu întotdeauna am avut proiecte mari, am un fel de gândire în mare, adică pe termen puțin mai lung, în cifre mari, în proiecte cu impact mai mare”, subliniază în timp ce discuția alunecă spre Fundația Pro Economica.

În draftul de strategie a identificat două domenii care aveau nevoie de sprijin pentru a se dezvolta, agricultura și turismul, chiar dacă a simțit că nimeni nu credea în strategia paralelă celei de dezvoltare a Consiliului Județean.

“Eu cred că, dacă le punem împreună, atunci avem posibilități extrem de mari de dezvoltare și au și un efect foarte mare în economia locală, regională dacă le gestionăm bine. Din această strategie a județului începută de mine până la urmă am ajuns, bineînțeles, să mai cer ajutor de la alți colegi din UDMR, foști miniștri care aveau experiență și am lărgit strategia și acum avem un plan întreg pentru 16 județe ale României, zona Transilvania, de fapt. Accentul a rămas pe agricultură și dezvoltarea turismului”, își amintește Mónika.

Bineînțeles că pentru dezvoltarea celor două sectoare ale economiei era nevoie de finanțare.

“În 2016 am lucrat la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului din București și am fost într-o delegație la Budapesta cu câțiva colegi.  Delegația Ungariei ne-a povestit că din bugetul Ungariei vor aloca fonduri către o fundație din Serbia pe care le vor folosi pentru o dezvoltare economică. Le-am spus că avem și noi o astfel de strategie, doar că nu avem fonduri. Cam acesta a fost startul, bineînțeles de atunci și partea politică a fost implicată fiindcă fără să stai la aceeași masă, mă gândesc aici la domnul Kelemen Hunor, și apoi discuțiile avute cu Guvernul României și Guvernul maghiar. Deci fără aceste discuții prealabile nu ai cum să pui împreună puzzle-ul. Apoi ni s-au aprobat fondurile, ca să încercăm să implementăm această strategie. În 2017 am înființat fundația. La vremea respectivă doi preoți m-au ajutat foarte mult în creionarea strategiei și atunci i-am rugat pe ei să mă ajute să înființăm fundația cu personalitate juridică română”, povestește directorul executiv al Fundației Pro Economica.

 

Program pilot pentru Câmpia Mureșului

După ce fundația a fost înființată, a încheiat primul contract de sprijin financiar cu Ministerul de Externe din Ungaria pentru un program pilot pe Câmpia Mureșului prin care se urmărea și testarea reacției fermierilor și a statului român.

“În 2017, în octombrie am lansat primul apel și s-a întâmplat ce am scris noi în strategie, există o nișă, persoanele fizice, familiile care nu au personalitate juridică, dar totuși au terenuri, 5-10 hectare, cultivă terenurile respective, dar nu le folosesc practic ca un instrument, ci doar pur și simplu tradițional, chiar dacă nu au profit sau ajung undeva la zero, chiar și așa sunt bucuroși pentru că măcar au făcut ceva cu terenul. Însă nu prea au acces la fonduri prin care să își dezvolte activitatea sau tehnologia folosită”, punctează Kozma Mónika.

Din cele 500 de contracte semnate pe Câmpia Mureșului, 90% dintre aplicanți au fost persoane fizice care și-au cumpărat tractoare, mașini și utilaje agricole, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 20-30 de ani din cauza lipsei unei strategii de finanțare care să li se adreseze.

Derularea cu succes a acestui apel a însemnat, totodată, și continuarea susținerii financiare din partea Guvernului Ungariei. Programul a continuat pe zona de câmpie a județelor Cluj și Bistrița-Năsăud, unde au apărut alte nevoi, astfel că fermierii care au aplicat și-au cumpărat mai mult animale. În Cluj și Bistrița-Năsăud, în 2018 a fost lansat programul, iar anul acesta au fost semnate cele aproximativ 400 de contracte și au fost decontate plățile.

Aplicația pe care echipa Fundației Pro Economica a gândit-o este online, nu sunt acceptate aplicații pe hârtie, iar acest sistem este, astfel, extrem de transparent, ceea ce a fost și este un deziderat al programului.

“Este o bucurie pentru că am reușit cumva să facem un pas înainte și în lumea digitală, să încercăm să îi tragem cu noi sau după noi pe fermieri de a se dezvolta pe partea digitală”, consideră Kozma Mónika.

Fermierii puteau să acceseze maxim 15.000 de euro, conform acestei scheme de minimis, iar fiecare aplicant trebuia să facă dovadă că dispune de 25% din suma accesată cu titlul de contribuție proprie.

 

Program pe trei piloane

Obișnuită să gândească strategic, Kozma Mónika nu avea cum să nu imprime și fundației o astfel de direcție. De aceea, în acest an, Fundația Pro Economica a mai făcut un pas și a lansat un program mult mai mare, mai integrat, mai gândit și mai de lungă durată care să se adreseze beneficiarilor din trei județe Mureș, Harghita și Covasna.

“Anul acesta avem trei piloane pe care le-am lansat. Primul apel a fost pentru IMM-uri prin care noi ne-am dori să sprijinim investiții mari în prelucrare și procesare agroalimentară. Am identificat că, practic, în România, în regiunea aceasta, cu siguranță, au fost distruse aceste fabrici în loc să fie dezvoltate. Și anul acesta, România are un deficit de câteva miliarde de lei în ceea ce privește comerțul cu produsele agroalimentare, ceea ce înseamnă că noi exportăm materiile prime și importăm făină sau, mai rău, importăm pâine. Tot așa, e cu laptele, la care stăm însă puțin mai bine. Noi am identificat că avem nevoie în regiunile noastre de procesatori, fără să ai un procesator local nu ai cum să le spui fermierilor că merită să facă agricultură, pentru că întotdeauna vor primi un preț mai mic și atunci nu au niciun interes să continue cultivarea terenurilor”, explică directorul executiv al Fundației Pro Economica.

Pentru acest apel au fost aprobate 66 de proiecte mari, din care 24 de contracte sunt deja semnate. Pentru acest apel, finanțarea este de 50%, iar contribuția proprie este în aceeași valoare. Cum aminteam deja la apelul pentru fermieri, contractul este semnat atunci când firma poate să facă dovadă finanțării proprii. Pentru acest apel, suma alocată este de 70 milioane de euro, la care se adaugă contribuțiile proprii, ceea ce înseamnă un total de 140 de milioane de euro investiții în cele trei județe, ce se vor regăsi în anii viitori în fabrici de lapte, abatoare, ferme noi, brutării retehnologizate etc.

“Eu cred că, practic, am realizat piața pentru fermierii mici. Fabrica integrează micul fermier care produce materie primă, și asta încercăm să construim, iar fiecare va ieși cu profit din această colaborare. Cei care primesc fonduri mari au obligația ca o parte din materiile prime să le cumpere de pe piața locală. Deci cumva îi forțăm pe cei mari să cumpere de la cei mici din zonă. Noi astăzi nu prea avem valoare adăugată. Dacă noi avem acest întreg lanț, avem valoare adăugată și de la noi se vinde produsul final, înseamnă că sute de firme și familii au un venit din acest lanț”, consideră aceasta.

Un al doilea pilon, cu bătaie mai lungă, minim 5 ani până va avea succes, este cel destinat turismului, în special domeniului hotelier, și dedicat construirii unor noi hoteluri sau modernizării unora existente.

În cadrul apelului au fost depuse 15 proiecte, suma minimă acordată este de 1,5 milioane de euro și maximă de 7 milioane de euro, iar contribuția proprie reprezintă tot 50% din valoarea aprobată.

Proiectele sunt din toate cele trei județe, bineînțeles majoritatea provin din localitățile destinații turistice.

“Avem un proiect din Borsec, din Sovata, acestea sunt locațiile unde merită investit. Sunt practic investiții mari, în hoteluri cu mai mult de 100 de camere, cu un wellnes extraordinar de frumos și aproape fiecare combină partea hotelieră cu serviciile oferite. Acest lucru a fost o condiție și în apelul nostru, să nu fie doar o clădire în regim hotelier, ci aplicantul să aibă măcar un serviciu, dar de obicei se gândesc la mai multe servicii care vor fi oferite și aici putem să vorbim despre intenția de a construi o pârtie de schi, un centru wellness, sunt foarte multe idei. Eu sper că până la finalul anului să avem un rezultat și la aceste proiecte sau cel târziu în ianuarie, acum se uită experții noștri. Cu investiția în domeniul de turism, eu cred că am închis lanțul despre care tot vorbesc sau acesta ar fi visul meu să închidem cumva lanțul, adică fermierul a produs materia primă, a ajuns la procesator, de acolo ar fi bine ca aceste produse să rămână pe piața locală, regională”, subliniază Kozma Mónika.

De asemenea, a continuat apelul pentru fermieri, astfel că sunt în jur de 5.000 de aplicanți câștigători.

Suma totală pe acești trei piloni se cifrează la 70 de milioane de euro la procesatori, 61 de milioane de euro la fermieri mici și 30-40 de milioane de euro în turism, deci în total spre 300 de milioane de euro investiții.

Fiecare proiect este evaluat de experți din domeniul financiar sau legal în raport cu legislația românească, maghiară și europeană. De asemenea, o echipă verifică proiectul din punct de vedere tehnic, dacă un utilaj, dacă vorbim despre un fermier, sau clădirea respectivă, dacă vorbim despre un hotel, se încadrează în bugetul care a fost înaintat către fundație.

Bineînțeles, pentru succesul acestor programe e nevoie de dezvoltarea infrastructurii în această zonă.

“Dacă avem aeroport, atunci măcar în județul Mureș și în județele limitrofe să creăm o infrastructură și niște servicii atractive ca să putem să ajungem la un număr mai mare de turiști care vin în județele noastre și atunci acești turiști trebuie să mănânce ceva, trebuie să se ducă la un restaurant, unde iarăși avem nevoie de fermier, de procesator. Dacă lanțul acesta se închide într-o mică regiune din România, atunci eu cred că peste cinci ani sau 10 ani o să avem statistici mult mai bune, sper din tot sufletul. Aceasta a fost intenția noastră să visăm cumva mai mare și să ajungem pas cu pas să implementăm acest program”, speră directorul executiv al Fundației Pro Economica.

 

Planuri de viitor

Programele Fundației Pro Economica vor fi accesibile de anul viitor într-un areal mai mare.

“Intenționăm să continuăm aceste programe cu accentul pe agricultură în Bihor, Sălaj și Satu Mare. Acolo sunt alte nevoi, acolo sunt plantații și culturi pe suprafețe mari, sute de hectare, diferă piața față de județele din zona noastră. Acum încercăm să creionăm un plan și un apel pentru a fi specific zonei. Cred că undeva anul viitor, în ianuarie-februarie, o să pornim cu programul respectiv. În anii următori, pas cu pas ar trebui să ajungem în fiecare din cele 16 județe și să avem un lanț integrat din aceste investiții”, a continuat directorul executiv.

Un alt plan al fundației este de a dezvolta o platformă online, un fel de Facebook al fermierilor, prin care comunitatea de fermieri, procesatori să aibă acces la informații și la oferte comerciale mai avantajoase, cum este negocierea pentru motorină, pentru depozitarea, vânzarea de materii prime ș.a. de către angajații fundației.

“Va fi o aplicație accesibilă fermierilor, un ajutor pentru a interacționa între ei, pentru a afla dacă există ceva noutate, poate până la urmă ajungem să încheiem contracte cu furnizorii mari și să sprijinim producătorii locali. Visul meu este ca fundația să fie o platformă de la care pornește toată lumea dacă are nevoie de informații, contacte etc.”, explică Kozma Mónika.

De asemenea, pentru al doilea an consecutiv, la Dumbrăvioara, în comuna Glodeni, județul Mureș, va fi organizată AgroMania Expo.

“Anul viitor intenționăm să dezvoltăm ideea târgului și să ne axăm mai mult pe partea gastronomică, cu intenția, și iarăși nu este un secret, de a întări domeniul turistic. Vrem să organizăm AgroMania în așa fel încât să reușim să atragem și turiști care să aibă posibilitatea să participe la degustări, poate de vinuri, de mâncăruri din restaurante locale, de produse locale și poate o să ne viziteze și anul următor și atunci o să avem deja și hotelurile despre care am povestit. AgroMania, anul viitor, ar trebui să fie o poartă deschisă către lume, să arătăm ce avem în regiune, pentru că doar județul Mureș, poate, este prea mic, dacă vorbim din punct de vedere economic, dar în regiunea aceasta – Bistrița-Năsăud, Cluj, Mureș, Harghita, Covasna, Alba, cred că, dacă reușim să facem un coș mare de servicii, produse bune, atunci putem să fim atractivi pe plan european”, ne-a mărturisit directorul fundației.

 

Ce câștigă Guvernul Ungariei?

 

Bineînțeles nu putem să ocolim chestiunile de politică economică. Poate, multă lume se întreabă ce câștigă Guvernul Ungariei sprijinind fermieri, IMM-uri, unități din domeniul turismului din România.

“Răspunsul este foarte simplu. Unu la mână, așa cum știm, guvernul actual este foarte preocupat de cetățenii din diaspora, și cu intenție spun diaspora, fiindcă nu doar noi avem astfel de programe în Transilvania, ci și cei din Canada pot să acceseze fonduri, fiecare țară unde există o comunitate maghiară mai mare au la dispoziție o gamă largă de programe accesibile din bugetul Ungariei.

Ungaria este cu câțiva pași înainte, sunt foarte multe investiții în agricultură, ei deja au identificat mișcarea globală, știm cu toții că în anii următori, peste 10 ani cu siguranță, o să ajungem să vorbim despre o lipsă de alimente, acum facem risipă alimentară, deci cei care se gândesc acum să investească în agricultură și să întărească practic rolul lor pe piața agroalimentară din Europa sau global, gândesc bine. Astfel, know-how-ul ajunge la noi din Ungaria. Ce primește Ungaria înapoi? Eu cred că un beneficiu este exportul și importul între cele două țări, pentru că acesta funcționează foarte bine de decenii, iar dacă parteneriatul se întărește, atunci, cu siguranță, ambele țări o să ajungă să aibă un  profit din această dezvoltare”, consideră interlocutoarea noastră.

Activitatea fundației nu a fost lipsită de atacuri. De la acuzații că discriminează până la declarații nefericite ale unui ambasador, reprezentanții fundației au trebuit să le răspundă la toate.

“Până anul trecut, întotdeauna am fost atacați că discriminăm pentru că nu îi lăsăm pe cei de etnie română să acceseze. Eu întotdeauna am zis că nu discriminăm și avem foarte mulți români, nu avem o statistică pentru că după nume nu ai cum să îți dai seama, dar acum la semnarea contractelor se vede clar cine vine și vorbește doar românește cu noi, atunci bineînțeles el, probabil, nu este de etnie maghiară, dar a cerut ajutor și a depus un proiect”, arată Kozma Mónika.

Recent, Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca, a susținut că Guvernul țării noastre nu și-a exprimat acordul asupra programului Fundației Pro Economica destinat fermierilor.

Pe baza feedback-urilor primite de la fermieri, cea mai mare problemă cu care s-au confruntat a fost că nimeni nu i-a întrebat care sunt problemele cu care se confruntă fermierii și ce ar putea să facă Guvernul României pentru ca volumul acestor fonduri să crească.

“Suntem foarte deschiși să ne invite cineva din București la o discuție. Pot să spun că după trei ani de activitate avem o grămadă de informații și experiență, adică fermierii vin la noi zilnic și ne povestesc: am nevoie de asta, de ce nu pot asta? Deci avem foarte multe informații adunate la un loc din care se vede clar care ar fi pasul necesar să ne mișcăm cumva în această direcție. Consider, totodată, că din bugetul României dacă am completa aceste fonduri, atunci am avea și mai mult succes pentru că mai sunt  foarte multe de făcut, avem deja planul făcut, experiența necesară, avem foarte mulți oameni care vin și vor să ne ajute, mă gândesc și la furnizori din domeniul agricol care chiar au o gândire, văd piața, văd ce se întâmplă, mă gândesc la fel la instituții, noi avem chiar o legătură foarte strânsă și foarte bună cu APIA, DSVSA etc., întotdeauna interacționăm și atunci am avea un plan întreg despre cum ar trebui să facem și dacă am mai avea și mai multe fonduri, atunci poate am reuși să facem mai mult. Deci în loc să fim atacați, poate ar trebui să fim ascultați”, conchide Kozma Mónika.

Cred că are mare dreptate, pentru că programele pe care fundația le-a dezvoltat s-au născut din comunicarea cu oamenii, cu potențialii beneficiari, înainte de a vorbi despre leadership, strategie și plan de investiții.

de Ligia VORO

Articol publicat în ediția print nr. 91 a Transilvania Business, decembrie 2019

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Prima stradă de case pasive din România se construiește la Cluj

Articolul următor

Un hipermarket din Cluj devine producător de energie

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share