Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

NO! HAI în Africa, cu mureșenii Adi, Călin și Ovidiu. Caritate și aventură: Budapest-Bamako Rally

După ani în care au citit cărți de aventuri, au urmărit documentare despre splendida Africă, dacă e să ne gândim la frumusețea deșertului sau a savanelor, sau au văzut penuria de resurse din care trebuie să se descurce locuitorii săi, trei mureșeni și-au făcut curaj și merg să vadă ce e realitate și ce nu. Un IT-ist, Adrian Cătană, un inginer – Călin Vancea și un antreprenor – Ovidiu Morar (echipa #158) s-au înscris în raliul Budapesta – Bamako, un raliu cu o apăsată componentă caritabilă, și vor să ne aducă mai aproape spiritul continentului african în următoarea lună. Echipajul, cu ajutorul unui Nissan Patrol, va parcurge doar dus aproape 10.000 km și ne va povesti despre ceea ce nu vedem în ofertele turistice: realitatea.

Pe lângă aventură, raliul Budapesta-Bamako înseamnă și a fi alături de semenii noștri. Echipa #158 a trimis spre Freetown, Sierra Leone, trei europaleți încărcați mai ales cu rechizite școlare de la Herlitz România, compania care celebrează 30 de ani a brandului Herlitz în România. Nu sunt singurii parteneri însă în această aventură. Păstrăvăria Viștișoara, Mondo Tours, Euro Project CVI, Trovainstal, Grafis Art, Drumserv sunt alți parteneri, iar pe cei uitați promitem să îi adăugăm pe parcurs.

I-am prins pe cei trei temerari înainte de un fel de farewell party și îmi pare rău că în scris nu pot reda atât de bine cât de amuzantă a fost discuția.

 

Şi acum îmi vine a zâmbi când mi-l închipui pe Călin cu bagajul pregătit de mai bine de două săptămâni înainte de Raliul Budapest-Bamako. Dacă stau însă să mă gândesc, nerăbdarea sa are atât de multe valenţe şi explicaţii.

Acum doi ani, ideea raliului i-a venit lui Călin Vancea, inginer de meserie – mai puțin mecanică :), pasionat de a călători și de a vedea locuri noi. Călin a citit multe cărți de aventură, a visat la Africa, un continent pe care puțini oameni nu își doresc să îl vadă.

“Cred că e visul oricărui copil să meargă într-un safari, să vadă Sahara și savanele africane”, ne-a spus acesta când l-am întrebat copilărescul de ce?

Una dintre oportunitățile de a vedea Africa era acest raliu pe care Călin îl descoperise de câțiva ani. “Acesta era cel mai accesibil pentru noi, e un raliu pentru amatori”, subliniază acesta și nu avem nici cel mai mic motiv să nu îl credem.

Hotărât de a pleca în această aventură acum doi ani, Călin a început să își încropească echipa. La început, nu a părut cea mai ușoară treabă. Prima persoană l-a refuzat.

“Am mai avut o opțiune, însă m-a refuzat. Ovidiu a fost a doua”, îmi povestește Călin.

Ovidiu a acceptat din prima, s-a gândit că e peste doi ani, e departe.

“Nici acum nu îmi dau seama ce înseamnă acest raliu, în plus am o experiență off-road de vreo 10 km făcuți alaltăieri (n. red. 22 ianuarie)”, însă ne asigură că e pregătit.

Adi, al treilea membru cooptat în echipă, sare și spune că, practic, el a beneficiat de refuzul primului, necunoscutul ecuației.

“Eu am auzit de la Ovidiu că merg în Africa și am avut o mică ciudă: pe mine de ce nu mă cheamă nimeni? Mi-am ținut în mine ciuda și apoi m-a întrebat Călin dacă nu vreau să vin și eu în Africa. Știam de mai demult de raliul acesta, am niște cunoștințe în Cluj care fuseseră în 2014 și întotdeauna mi s-a părut foarte, foarte mișto ideea și aventura în sine, mi-ar fi plăcut să particip, dar singur nu aveam cum. Pentru mine a fost un da instantaneu, nici nu se punea problema”, își amintește Adi.

Dacă e să consemnăm și un aspect amuzant din poveste e că după ce a fost făcută echipa, au venit o grămadă de alte solicitări. Cam târzii, dar semn că interes există. “Unei solicitări i-am dat curs pentru că eu mă voi întoarce cu avionul. Vom aduna know-how și cei care nu merg anul acesta, au șansa peste doi ani să participe și ei”, mi-a răspuns Adi.

Dacă vă întrebați la ce s-au gândit băieții – scuzați substantivul – cred că cel mai fain răspun e al lui Adi: “Pe mine m-a atras ideea de a avea o vacanță activă, altfel decât obișnuitul zbor cu avionul, te duci la plajă, vii înapoi, sau zbori cu avionul, te plimbi prin locurile turistice și vii înapoi. Ideea e să vedem cum trăiesc oamenii acolo, care e viața acolo, nu ce ți se oferă la televizor sau pentru turiști”.

 

Pregătirea expediției

 

Pregătirea expediției Budapesta – Bamako a presupus înscrierea în raliu, prin completarea unor documente și plata taxelor de înscriere. Apoi, mașina a fost obținută în luna mai a anului trecut, moment în care a început și pregătirea acesteia pentru competiție.

“Am făcut o revizie completă a motorului, a instalațiilor electrice, a frânelor, am lucrat la suspensii, direcție, ceea ce e cea mai solicitată pentru o asemenea expediție, am echipat-o cu echipamente specifice unui traseu off-road – trolii, cricuri”, ne enumeră Călin transformările prin care a trecut Nissan Patrol-ul cu care vor merge în raliu.

Nu îmi cereți mai mult pentru că nu am înțeles nici măcar ce mi-a înșirat Călin. Însă pot să vă spun că, așa ușor, nici ei nu sunt mecanici și nu știu foarte multe despre nevoile mașinii care îi vor purta aproape 20.000 de km, dacă socotesc și drumul de întoarcere. Și, iată de ce: “Noi sperăm să nu avem nevoie de ajutorul nimănui și nici noi să trebuiască să facem ceva”, recunoaște Călin, însă Ovidiu completează că speră să fie ajutați de membrii celorlalte echipaje dacă apare vreo problemă la mașină pe traseu.

După pregătirea mașinii, pasul următor a fost să caute sponsori, iar cum veţi vedea mai jos au găsit câţiva care cred în expediţia lor.

Pe lângă maşină, găsirea sponsorilor, pregătirea expediţiei a însemnat şi efectuarea vaccinurilor şi obţinerea vizelor, de ultimele ocupându-se organizatorii. “Asta nu înseamnă că vom ajunge la graniță și vor zice: sunteți de la Budapest-Bamako, treceți. Nu. Nu vei tratat ca o vedetă că ești cu mașina și vei trece, nu, vei fi tratat la fel ca ceilalți, trebuie să fim pregătiți să interacționăm cu localnicii, cu autoritățile”, mă asigură Adi.

 

Aventura, da. Dar și caritate…

 

Raliul Budapest-Bamako e, cu certitudine, unul al aventurii. Până aici ar părea destul de indivualist, însă acesta are și o componentă caritabilă.

“E opțională, dar noi am decis că vrem să ne implicăm și pe partea aceasta și să trimitem ajutoare pentru Sierra Leone”, îmi explică Adi Cătană.

„Aveau o listă cu ajutoare care s-ar putea duce și ar fi folositoare, practic din acea listă noi am ales să mergem cu rechizite școlare, având sprijinul Herlitz România, care a sponsorizat semnificativ”, completează Călin.

Trei europaleți cu rechizite școlare de la Herlitz România și computere au fost duse la organizatori, la Budapesta care vor transporta un tir de ajutoare în Sierra Leone.

Nu este însă singura acţiune de caritate pe care echipa o întreprinde sau o va întreprinde.

“Pe lângă donațiile pe care le-am primit pentru Africa, am mai primit haine și alte bunuri. Ne-am zis să mai testăm mașina și să facem una-două acțiuni prin țară. Am ales Casa Sf. Iosif”, îmi povesteşte Ovidiu, care continuă: “Am cunoscut-o pe Sora Emilia la Blaj, la vizita Papei Francisc, și pur și simplu m-a impresionat, pentru că îngrijesc în jur de 150 de copii opt măicuțe, fără niciun ajutor din partea statului sau a autorităților locale”. Astfel, de Crăciunul trecut, o parte din bunurile obținute au fost donate Casei Sf. Iosif din Odorheiul Secuiesc.

Iar acţiunile caritabile vor continua. “Când ne întoarcem, sper să mergem în Apuseni, acolo am întâlnit câteva persoane vârstnice, care trăiesc izolate, mi se părea că e greu să supraviețuiască și vara acolo, darmite iarna, cu zăpadă de 1 m, singure, fără niciun ajutor, nici nu pot să îmi imaginez de fapt”, îmi povesteşte Ovidiu.

 

Partenerii

 

Un asemenea raliu nu se poate desfăşura fără parteneri. Bine, se poate, atunci când dispui integral de resurse. Echipa #158 a apelat, astfel, la sponsori care să o sprijine și material pentru deplasarea aceasta.

S-au alăturat astfel Grafis Art, care s-a ocupat de colantarea mașinii, pliante, postere, Drumserv, Păstrăvăria Viștișoara, Greensylvania, Handmade Products, Euro Project CVI, care au pus la dispoziţie mașina, Trovainstal, AlleyCat Curier, Monsieur Bartender by Memorable, Autostandard, Mondo Tours, Allcris şi, bineînţeles, partenerii media, nu mulţi, dar zic eu destul de buni :). Printre ei, Zi de Zi și Transilvania Business.

 

 

Ce înseamnă raliul?

 

Nu aţi înţeles până acum prea multe din ce vor face Adi, Călin şi Ovidiu, nu? Vă ziceam mai sus, undeva, de aproape 20.000 de km că vor parcurge. Cum vor fi ei parcurşi?

„Avem o etapă de 3 zile, de 3.300 de km, până la Marrakech, în Maroc. Fiecare își poate alege traseul, unii vor merge cu feribotul din Italia, noi vom merge cu mașina până aproape de Marrakech. Până în 3 februarie trebuie să fim în Marrakech. După aceea încep etapele zilnice, off-road-ul propriu-zis”, îmi explică Ovidiu.

Off-road-ul. Ceea ce înseamnă să conducă, prin rotație, 6.000 km pe drumuri de macadam, de piatră, pământ, cum le descrie Călin, prin Maroc, West Sahara – care aparține de Maroc, cu un statut de autonomie însă, Mauritania, Senegal, Guineea și Sierra Leone. În 16 februarie ar trebui să fie finișul pe stadionul național din Free Town în Sierra Leone.

Ca să parcurgă cei aproximativ 9.000 km, echipa 158 mizează pe hărți, GPS, un roadbook din partea organizatorilor. “În fiecare seară avem un punct de întâlnire cu organizatorii. Dacă ajungem e bine, dacă nu ei oricum pleacă mai departe. Dacă nu ai venit, te descurci”, ne spun, pe rând, cei trei.

Adi completează: “Avem un număr de urgență la care să sunăm dacă avem un accident sau e ceva periculos, dar cam atât”. Pare destul de înfricoşător însă.

Pe perioada raliului vor sta în corturi, au echipament pentru bucătărie, veselă, butelii de gaz, frigider şi multe altele de trebuinţă într-o călătorie fără 3-4 stele de o lună.

 

La ce se așteaptă

 

Nu poţi să pleci într-o asemenea aventură, o nebunie, de fapt, fără să ai nişte obiective în minte, însă. Obiective sună destul de corporatist, dar ceva mai decent nu am găsit. Importante sunt însă răspunsurile membrilor echipei,

“Sperăm să vedem cât mai multe lucruri noi, să vedem cum e să dormi în deșert, să treci prin savană”, îmi spune, destul de sobru, Călin Vancea.

Dacă apar probleme, recunosc în cor că se bazează pe mașină și pe colegi – mai sunt două echipaje din Mureş, care fac drumul acesta cu o Dacia papuc şi un Golf 2.

Bine, defecţiunile la maşină par provocările uşoare. Celelalte sunt de la a sări în aer, “acum în 10 ianuarie o mașină a călcat pe o mină în Mauritania, deci se poate întâmpla și asta, membrii echipajului au scăpat”, ne spune Călin, şi tot el completează: “În Guineea ar fi niște probleme politice, de două săptămâni e răscoală în țară, în afară de Konakri ar fi bine să nu prea circuli. Să sperăm că până ajungem, lucrurile se vor liniști”.

Adi adaugă: “Nici Mauritania nu e o țară foarte sigură, sunt niște avertizări, să nu rămâi noaptea singur, să nu campezi, ca să nu fii jefuit”, deşi tot el spune că cea mai mare problemă a jafurilor e în Spania. Curios, nu?

Însă, recunosc că sunt oarecum pregătiţi pentru necunoscut.

“Probabil că te face să vezi altfel lucrurile”, crede Călin.

“Cred că o să avem un șoc cultural. Vom întâlni comunități izolate, fără apă, fără un acoperiș deasupra capului”, completează Ovidiu.

Iar Adi îşi aminteşte de poveştile cu unul din membrii echipajului clujean care a fost în raliu în 2014: “După ce s-a întors nu a mai suportat să arunce alimente”.

 

Ce vor face timp de 2 săptămâni?

 

Acum spun că vor scrie, vor filma etc. #casastim. Pe site-ul propriu – nohaiinafrica.ro, pe facebook şi instagram.

“O să încercăm să pregătim niște materiale pe unde trecem, să ținem un jurnal, îmi propun să facem niște înregistrări ce vorbim, să avem un material destul de diversificat și bogat despre ce vedem, ce simțim etc.”, mă asigură Adi.

Nu pot să nu mă întreb cum se vor înţelege şi plasez întrebarea, nu foarte deşteaptă: Ați mai stat atât de mult împreună?, urmată de “Cum vă veţi înţelege?”

“Eu cred că o să ne înțelegem, oricum dacă ne certăm, suntem băieți și ne împăcăm repede”, îmi răspunde Adi, iar eu mă abţin de la alte comentarii.

 

Cine a crezut în #158

 

Nu sunt toţi, dar o parte din partenerii aventurii echipei 158 a participat la o petrecere de drum bun vinerea trecută.

 

“Este o inițiativă nouă, ieșită din comun, iar Herlitz România s-a alăturat acestui proiect, datorită corebusiness-ului nostru de a susține proiecte caritabile. Domnul Horațiu Nicolau, directorul general al Herlitz România, de câte ori a avut ocazia a sprijinit acțiuni caritabile, iar acum putem ajuta oameni din Africa cu rechizitele noastre, cu cât era posibil de transportat”, a recunoscut Alexandru Florea, PR&Communication Specialist, Herlitz România, companie care celebrează în acest an 30 ani de prezenţă a brandului Herlitz în România.

Şi vorba aceea, să îl mai cităm pe Alexandru Florea: “Dacă putem duce numele brandului în locuri în care nu a fost până acum, cred că e super tare”.

În dansul aventurii s-a prins şi Adrian Borzea, de la Păstrăvăria Viştişoara din Braşov, care a fost coleg de liceu cu Adi şi Ovidiu.

“Mi s-a părut ceva fenomenal să combini spiritul de aventură cu responsabilitatea socială, pentru că și copiii aceia au nevoie de sprijin și de cineva care să le arate că le pasă. Pentru noi este un gest mic, pentru ei reprezintă enorm, un caiet, o jucărie, un computer, ceva care să îi ajute în dezvoltarea lor individuală”, și-a motivat Adrian Borzea sprijinul.

Acesta le-a urat membrilor echipei 158: “Știu că sunt persoane descurcărețe, sunt responsabili, îmbină maturitatea cu copilăria și sper să transmită un mesaj acolo că chiar și Europa și România sunt alături de copiii aceia și că nu sunt singuri și izolați. Și mă aștept să se întoarcă sănătoși acasă”.

Grafis Art s-a ocupat de look-ul mașinii. De ce? “Noi suntem “coruptibili” pentru astfel de proiecte pentru că și nouă ne plac mult călătoriile. Un proiect de genul acesta în care călătorești cu mașina, te duci să vizitezi locuri noi, neobișnuite, mi se pare fabulos. Ar fi fain să fie multe proiecte de genul acesta”, a recunoscut Sorin Pui, director general Grafis Art.

Așteptări? “Mă aștept să reușească, să facă poze faine, să scrie pe Facebook”, a recunoscut acesta.

Din ecuație, poate era trist să lipsească partea de turism. Nu e cazul însă, Mondo Tours fiind partener al expediției africane.

“Pentru că ne pasionează călătoriile, nu doar le vindem, îi susținem în acest proiect ca să vadă și ei Africa și să vedem ce realizează acolo. O să le placă, cu siguranță, este impresionant, este impresionantă și situația celor de acolo, a africanilor, vor fi și zone defavorizate, dar și zone foarte frumoase, iar localnicii sunt foarte, foarte primitori”, îmi spune Monica Hancu, reprezentantă Mondo Tours, de ce agenția de turism a acceptat parteneriatul cu echipa mureșeană.

Cât despre așteptări: “Îmi doresc să se întoarcă impresionați, încântați și mulțumiți de proiectul lor”, recunoaște Monica.

Adi, Călin și Ovidiu pleacă mâine spre Africa, iar noi nu le putem ura decât drumuri bune în această aventură pe alocuri nebunească.

Ligia VORO

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Brexit: Parlamentul European a ratificat acordul de retragere a Regatului Unit din UE

Articolul următor

Cei mai mulți șomeri din România au peste 40 de ani

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share