Agricultura Mureș Slider Ultimele stiri

Aproape 21 miliarde de euro pentru agricultură, cum îi cheltuim

România va beneficia de aproape 21 de miliarde de euro în noul exercițiu bugetar european 2021-2027, astfel că în această perioadă se lucrează la Programul Național Strategic și se poartă negocieri la nivel european în ceea ce privește noua Politică Agricolă Comună. Cu detalii a venit ministrul Agriculturii, Adrian Nechita Oros, prezent într-o vizită de lucru la Târgu Mureș.

 

“Deocamdată avem negocieri atât la nivelul miniștrilor, dar ați văzut că sunt negocieri și la nivelul șefilor de stat și de guverne, apoi negocieri destul de dure în Parlamentul European privind această Politică Agricolă Comună și privind cele două elemente de noutate – Green Deal și conceptul Farm to Fork. Noi, ca minister, dorim ca această nouă Politică Agricolă Comună să fie prietenoasă cu mediul, dar dorim să fie prietenoasă și cu fermierii, și cu agricultorii, și atunci dorim ca toate aceste măsuri care se cer în plus să fie și finanțate substanțial, pentru că altfel va fi foarte greu să îi lămurim pe cei care activează în agricultură să acceseze aceste măsuri, dacă nu vor fi sprijiniți consistent și din punct de vedere financiar, și riscăm să pierdem acele sume care vor fi dedicate acelor măsuri de climă și mediu și nu vor fi acceptate de fermieri”, a explicat acesta.

Adrian Oros a arătat că ministerul nu va impune nimic, însă e nevoie de o schimbare de paradigmă.

“De ani de zile ne lăudăm că suntem grânarul Europei și, practic, noi nu facem altceva decât să exportăm subvenții, adică avem exporturi de materii prime, în general cereale și animale vii, și importăm materie procesată cu valoare adăugată foarte mare. Începând din 2015 practic, balanța comercială este deficitară, deficitul pe 2018 a fost de peste 1 miliard de euro, iar în primele luni ale anului 2019, pentru că doar până acolo avem datele, este de 988 de milioane de euro. Prin măsurile pe care le vom finanța consistent și direcționat în noul Program Național Strategic dorim să schimbăm această paradigmă în care să exportăm subvenții și să finanțăm, în primul rând, calitatea, procesarea, depozitarea, zootehnia, adică să creștem animale cu valoare genetică ridicată care să fie vandabilă la prețuri competitive și, în primul rând, să sprijinim ferma de familie, pentru că aici este un pericol foarte mare. Noi, țările din această zonă, avem o anumită particularitate, sunt câteva sute de ferme foarte mari, probabil cele mai mari ferme din Europa și din lume, care multe dintre ele exportă subvenții – materie primă neprocesată -, avem peste 790.000 de ferme de subzistență, adică gospodăriile populației, și doar câteva mii de ferme de familie care în toată Europa și peste tot sunt osatura principală a agriculturii și care sunt cele mai stabile și cele mai potrivite și pentru agricultura din România și cele care vor reuși pe termen lung să păstreze tot ceea ce înseamnă viața rurală și dezvoltarea rurală”, a detaliat ministrul.

 

Problema subvențiilor

 

România va ajunge abia în 2026 să aibă subvenții egale cu media europeană în agricultură, care este acum de 266 euro/ha, în timp ce fermierul român încasează doar 195 de euro/ha. Și asta dacă guvernanții români nu vor reuși să grăbească procesul de convergență.

Legat de plafonarea subvențiilor la 100.000 de euro, cum cere Comisia Europeană, ministrul Oros a precizat că: “Noi avem și susținem o poziție comună cu țările din sud-estul Europei ca această plafonare să fie voluntară, adică fiecare stat să decidă, după ce își face o analiză socio-economică în acest domeniu al agriculturii, de unde să înceapă nivelul acestei plafonări, iar banii care rămân să fie redistribuiți către fermele mai mici. Noi, dacă vom fi nevoiți să facem această plafonare, banii care vor rămâne și vom vedea câți vor rămâne, avem mai multe scenarii, îi vom distribui către fermele de familie ca să întărim acest tip de ferme. Deocamdată suntem în negocieri, dar noi susținem plafonarea voluntară și avem și o a doua variantă, o plafonare la 300.000 de euro, pe acest scenariu sunt afectate vreo 80 și ceva de ferme din totalul fermelor”.

De asemenea, România va solicita ca anul de referință al raportărilor să fie 2019, pentru că din 2016 totalul suprafețelor agricole a crescut.

“Dar, repet, cel mai important este că trebuie să negociem împreună, în grup, luni (n.red. astăzi) împreună cu ministrul polonez am organizat o întâlnire la Varșovia în care am invitat 8 țări din zonă, am încercat să atragem și Austria de partea noastră, ca să avem poziție comună și să obținem ceea ce dorim să negociem. Noi dorim să păstrăm sprijinul cuplat și ajutorul național tranzitoriu, în așa fel încât să venim cu surplus pentru fermierii din România”, a mai adăugat acesta.

 

Programul de irigații continuă

 

Ministrul a dat asigurări că programul național de irigații, lansat în 2015, va continua până în 2023 cel puțin, an până la care a fost prelungit de actualul guvern. În acest moment, peste 2,2 milioane de ha sunt irigate, lucrările de infrastructură principală de irigații sunt undeva la 40% din ce s-a propus în 2015, însă peste 8 ani, aceasta va fi reabilitată complet din bugetul național. Cel puțin așa sunt declarațiile.

“În paralel există programe europene și măsuri pe care le vom cuprinde și în viitorul Program Național Strategic, în așa fel încât și infrastructura secundară, infrastructură de care beneficiază asociațiile de fermieri, practic, să poată să fie reabilitată și apa să ajungă peste tot acolo unde este nevoie. În paralel, vom cuprinde în Programul Național Strategic, pentru că în ultima perioadă, din păcate, nu a fost o prioritate și un program de desecări și de combatere a eroziunii solului, mai ales că prioritatea aceasta legată de Green Deal ne va da posibilitatea să orientăm sume consistente și în acest domeniu”, a arătat acesta.

 

Îmbunătățiri la Programul Tomata

 

Programul Tomata va beneficia de fonduri suplimentare, mai exact va ajunge la 62 de milioane de euro, în prima etapă au fost alocate 40 de milioane de euro, iar diferența va fi asigurată la rectificarea bugetară.

“La programul Tomata am adus câteva îmbunătățiri, în sensul că nu dorim să beneficieze de acel program decât cei care într-adevăr cultivă tomate în spații protejate, nu cei care doar depun dosare, pentru că în anii trecuți, mi-au semnalat-o directorii de Direcții Agricole Județene la prima și singura întâlnire pe care am avut-o la începutul acestui an și mi-au spus că în foarte multe cazuri, au găsit fraude legate de acest program și l-au putut foarte greu monitoriza, de aceea noi am perfecționat acest program, în care am spus că cei care verifică să facă două verificări, să fie o filă de la Registrul Agricol acolo care să demonstreze și să își asume cei din primăria respectivă că cetățeanul aparținând acelei localități, acelei comune, chiar are suprafața respectivă, suplimentar vor fi verificați de două ori de cei de la direcția agricolă, și pentru a avea încredere în produsele românești pentru că văd că apar tot felul de zvonuri legate de prezența reziduurilor, și sunt foarte ușor preluate de presă, am impus ca fiecare beneficiar al acestei măsuri să aibă un registru privind tratamentele cu substanțele de protecția plantelor, ce substanțe a folosit, de unde le-a procurat, să aibă o factură pe substanța respectivă, iar cei la Autoritatea Fitosanitară să facă instruiri în primă fază, atunci când sunt preluate dosarele și apoi și verificări. Sigur nu va fi foarte greu în opinia mea pentru că sunt doar anumite zone legumicole tradiționale, maxim în 7 județe se întâmplă acest lucru, sunt comune cu câte 5.000 de beneficiari, așa că cei de la direcția agricolă județeană și cei de la Autoritatea Națională Fitosanitară se vor deplasa acolo la primării, să preia dosarele, să facă verificările”, a declarat ministrul.

De asemenea, programul tomata s-ar putea transforma în programul legume, fiind o solicitare din partea majorității legumicultorilor, potrivit ministrului.

De asemenea, programul pentru usturoi continuă, iar acestuia îi sunt alocate sume mai mari.

Ligia VORO

Articol publicat în ediția print a Zi de Zi din 24 februarie 2020

Related posts

Umbrărescu, ”kamikaze”. Lucrează în pierdere pe Autostrada Lugoj – Deva și înregistrează cel mai mare progres pe Centura Bacău

Stefana Muresan

Nistoran Dorin Liviu, numit preşedinte al CA al Romgaz

Stefana Muresan

AFIR: Până la 1,5 milioane de euro din fonduri europene pentru investiții în sistemele de irigații

Stefana Muresan

Leave a Comment