Asigurări/Burse București Opinii Ultimele stiri

Efectele pandemiei de COVID-19 asupra piețelor financiare

Evoluțiile din piețele financiare sunt aproape imposibil de previzionat în acest moment. Comparația cu criza financiară din 2008 poate funcționa până la un punct, dacă ne raportăm doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine în acest moment este legată de prevenție: nicio măsură în această direcție nu poate fi considerată excesivă, fie că vorbim de acțiuni la nivel personal sau instituțional. Totodată, mesajele de încredere și de susținere din partea instituțiilor de reglementare sunt importante în acest moment, având în vedere că evoluția piețelor financiare este extrem de sensibilă la indicatorul „încredere”.

 

În domeniul serviciilor financiare, prevenția costă în stabilirea unui plan de continuitate a afacerii cât mai detaliat și mai aplicat pentru situații de acest gen. Este posibil ca unele companii să nu aibă un astfel de plan deja aprobat și testat, așadar situația poate fi complicată.

 

Din ce zone provin cele mai mari riscuri pentru piețele financiare?

Existența acestor planuri este cu atât mai importantă cu cât, deja, au fost anunțate măsuri care vor produce pierderi instituțiilor financiare dincolo de cele estimate deja, provenite din dificultățile companiilor direct afectate de a-și onora la timp obligațiile financiare (transport, turism etc.).

O primă măsură cu efecte puternice în piața financiară este aceea anunțată de autoritățile italiene, referitoare la suspendarea plății ratelor la creditele ipotecare pe întreg teritoriul țării. În același timp, se avansează scenarii tot mai sumbre. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că băncile europene ar putea pierde 30 de miliarde de euro din profituri în următorii trei ani din cauza actualei crize.

În România, autoritățile de supraveghere au cerut, de asemenea, instituțiilor financiare (bănci, companii de asigurări etc.) să își actualizeze planurile de continuitate a afacerii la noul context financiar internațional. De altfel, instituțiile care activează în industria financiar–bancară sunt obligate de legislație să implementeze astfel de planuri, pe care să le și testeze periodic.

Totodată, pe plan local, trebuie să ținem cont și de faptul că, în perioade de turbulențe, investitorii se retrag din piețele emergente și se refugiază în active stabile, cum ar fi plasamentele în aur sau în obligațiuni. În aceste condiții, putem asista, în perioada următoare, la o depreciere a leului în fața euro și la scăderi de cotații pe Bursa de Valori București (BVB). Magnitudinea acestora va depinde în mare măsură de gradul de panică la care se va ajunge.

Deja, atât la bursă, cât și pe piața valutară, se resimt efectele evoluțiilor din piețele financiare internaționale, care, tot mai frecvent, sunt comparate cu cele din criza financiară din urmă cu mai bine de zece ani. Un aspect încurajator, însă, poate fi reprezentat de faptul că mulți dintre investitorii aflați în piața financiară internațională în prezent au trecut prin criza financiară anterioară și este de așteptat să fie mai prudenți în luarea unor decizii pe baze emoționale.

 

Măsuri și mesaje de încurajare la nivel global

În plus, percepția generală este că viteza de reacție la nivel instituțional, cu mesaje și măsuri menite să inducă încredere în rândul piețelor financiare, dar nu numai, este mult mai rapidă decât în 2008.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că pune la dispoziţia statelor emergente şi a celor cu venituri scăzute 50 de miliarde de dolari prin facilitatea sa de finanţare rapidă, pe fondul pandemiei de coronavirus. Pentru statele cu venituri scăzute, FMI va acorda zece miliarde de dolari printr-o finanţare de urgenţă.

În același timp, Comisia Europeană anunță că va pune la dispoziția statelor membre un prim pachet de 7,5 miliarde de euro și un total de 25 de miliarde de euro pentru sprijinul economiilor care suferă din cauza pandemiei.

De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sugerează că băncile centrale ar trebui să transmită semnale încurajatoare pentru a atenua turbulenţele de pe pieţele financiare, indicând că ar trebui să fie pregătite să relaxeze şi mai mult politica monetară şi să furnizeze lichidităţi băncilor, dacă va fi necesar.

Să ne pregătim cât mai bine pentru orice fel de scenariu, dar să sperăm la un impact cât mai mic pe toate palierele!

Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România

 

Related posts

Brașovul va semna primele contracte cu finanțare europeană prin POR în valoare de peste 8 milioane de euro

Papuc Irina

Aduro Impex face documentația de reabilitare a drumurilor din ZMO

Traian Dan

Fabrica Ardudana a intrat în Clusterul Mobilier Transilvan

Nora Dumitrescu

Proiecte de sănătate și educație de peste 30 milioane de lei în Sibiu

Ligia Voro

Planurile urbanistice generale ale Maramureșului vor fi digitalizate

Nora Dumitrescu

London Festival of Architecture 2018 programme launch

Ionut Oprea

Vertiv anunţă inaugurarea noilor birouri din Cluj-Napoca 

Ligia Voro

Studiu E.ON: Mai bine de o treime dintre români ar cumpăra o maşină electrică

Ligia Voro

Mureș: Unirii Park Residence II ”crește” conform graficului. Prima etapă, sold out!

redactia

Vizită europeană la magazinul Făcut în Sălaj

Nora Dumitrescu

Kozma Mónika, strategul din spatele Fundației Pro Economica. 300 de milioane de euro investiții în Transilvania  

Ligia Voro

Produsele pentru școli în Maramureș, un business de aproape 1 milion €

Nora Dumitrescu

Vola.ro și Revolut prezintă obiceiurile de călătorie ale românilor în vacanță

redactia

Peste 50 milioane de euro investiţi în zona centrală a Aradului

Stefana Muresan

252 de staţii de încărcare rapidă şi ultra-rapidă pentru autovehicule electrice până în 2020

Ligia Voro

APIA eliberează adeverințe pentru Măsura 14- Bunăstarea animalelor

Traian Dan

Specialiști din 30 de țări dezbat la UVT unul dintre cele mai importante subiecte ale IT-ului și mediului de afaceri, „Big Data”

Stefana Muresan

Industria auto în lupta împotriva Covid-19: 230.000 de angajați caută soluții de creștere a capacităților de producție pentru măști, viziere sau piese pentru ventilatoare

Ion Surdu

Consumatorii de energie vor afla totul despre aceasta online printr-o platformă

Traian Dan

ELITE ÎN BUSINESS. Top 20 de companii românești din Județul Bihor

Traian Dan

Cluj-Napoca, încă un pas spre Digital Innovation Hub: aplicația „Cluj Now” – notificări oficiale despre oraș

Stefana Muresan

Fabricile din Sebeș și Cugir ale Daimler vor produce componente pentru maşinile hibride din gama Mercedes-Benz

Stefana Muresan

Lecoimpex, sprijin total pentru fermieri

Transilvania Business

Diferit SRL construiește un pod în Cluj-Napoca

Stefana Muresan

Leave a Comment